Teh`s oneshots

[Teh]

Niciun comentariu? I feel sad :| eniuei, scuzaţi double-post ul dar Teh simte nevoia să posteze chestiuţa asta.

Că veni vorba, e o scrisoare.
Enjoy. Orice comentariu e apreciat ~

Dragă domnule,

Îţi scriu pentru a te informa că am primit scrisoarea dumitale. A fost expediată acum mai multă vreme şi a ajuns cu o oarecare dificultate în mâinile mele, având în vedere mutarea mea neprevăzută. Despre care, se pare, domnia ta nu a avut nici o cunoştinţă. Aş prefera, desigur, ca acest lucru să rămână la fel. Pentru a nu exista nici un fel de replică la cuvintele mele, îţi voi traduce pe direct şi va trebui să îmi ierţi lipsa de politeţe: nu doresc să mă mai cauţi.

Purtarea dumitale m-a făcut să realizez cât de mult vă urăsc. V-o spun fără regret şi pic de ruşine, căci am realizat cu o stupefiere aproape absurdă că în ochii mei nu cântăriţi nimic. Nimic bun. Tot ceea ce pot nutri pentru dumneavoastră sunt sentimente urâte, pline de dezgust şi lipsite de rafinament. Dacă aţi fi în faţa mea, în acest moment, mi-aş permite îndrăzneala de a vă da o palmă.

Vă întrebaţi oare: de unde această schimbare bruscă de comportament? Având în vedere că doar cu o lună în urmă mă comportam cu o fineţe, delicateţe şi mai mult – o dragoste nemărginită! Ei bine, totul s-a schimbat din clipa în care am aflat despre adevăratele dumneavoastră intenţii cu privire la mine. Mai mult, la moştenirea pe care răposata mea mamă a binevoit să mi-o lase prin nişte documente de a căror existenţă am aflat de curând. Da, voiaţi să vă apropiaţi de mine pentru a îmi fura banii, acea sursă financiară de care nu am nici o nevoie şi pe care o voi dona unui centru de caritate. Şi ştiu că asta vă face rău la inimă, aşa că sper că sunteţi aşezat pe un scaun – confortabil, şi că nu mă veţi blestema prea tare.

Ce credeaţi? Că o să tac? Că nu mă voi răzvrăti asupra comportamentului dumneavoastră infam? Aţi vrut să vă apropiaţi de mine, „draga domnişoară Alysia Moremoan, ce aş putea face pentru a vă scăpa de această suferinţă ce vă tulbură sufletul nepângărit, mai mare şi mai bun decât orice s-a întâlnit pe lumea aceasta?” îmi amintesc perfect replica dumneavoastră mincinoasă. Ar trebui să vă fie ruşine, să vă muşcaţi buzele şi să terminaţi cu toată această şaradă. Nu vreau să vă mai văd niciodată în viaţa mea. Ştiu că încalc orice regulă sau normă a politeţii şi respectului, însă nu admit să fiu călcată în picioare de persoana pe care o crezusem a-mi fie prieten.

Credeam că, desigur, dumneavoastră, domnule Verrnon, aveaţi mai mult bun simţ decât atât şi că sentimentele vă erau pure şi „ nepângărite” ( cuvânt folosit în totalitate de domnia voastră ). Am avut imensa neplăcere a descoperi că m-am înşelat. Nu vă vânaţi decât propriile interese, atât de stupide! Am aflat că sunteţi ruinat şi vă doresc sincer să vă redresaţi. Undeva departe de mine.
Eu îmi voi trăi viaţa în continuare, în modul onest şi umil ca şi până acum, fără vreo nevoie de ridicare în ierarhia socială. Nu sunt deloc ca şi persoana căreia îi transmit aceste cuvinte, de altfel destul de seci.

În încheiere, nu vă pot urî numai de bine. Ar fi absurd. Vă spun sincer că nu doresc să mai aud nici măcar vorbindu-se de dumneavoastră şi v-am înapoiat, prin acest pachet, toate micile detalii, atenţii, de care – insist – nu mai am nici o nevoie. Aţi fost şi rămâneţi în ochii mei absurd şi, îndrăznesc să spun, oarecum stupid. Cuvinte pe care nu aş putea să vi le strig în faţă, căci bunul simţ m-ar opri la timp. Scriindu-le, însă, mi-e mult mai uşor să le transmit.

A dumneavoastră,
onestă fostă prietenă şi actuală cunoştinţă ce,
cu ardoare, cere să fie uitată,
Alysia Moremoan.