18-07-2009, 10:15 PM
Aveam 8 ani cand mama a murit. Nu stiu de ce dar in acea zi nu am putut nici sa plang. M-a marcat mult faptul ca am ramas fara fiinta care ma proteja cel mai mult, dar tatal meu a incercat mereu sa faca totul pentru ca eu sa fiu fericit, sa nu-mi lipseasca nimic. Acum am 15 ani, si urmeaza sa intru la liceu.
Desi au trecut 7 ani de la moartea mamei mele, tata nu a incercat niciodata sa o inlocuieasca cu alta femeie. Insa acum a gasit pe cineva, care crede ca este perfecta ca sa-mi fie mama, dar si sotie. Trebuie sa recunosc ca e o femeie de treaba, ma inteleg cu ea.Are un fiu cu 3 ani mai mare decat eu,care in clasa11-a.El este destul de popular, toate fetele sunt atrase de el, iar eu ma simt prost cand nu ma baga in seama. Nu prea am petrecut mult timp cu el, fiind ocupat ori cu intalnirile, ori cu pregatirea pentru facultate. Vrea sa devina profesor, si pentru asta munceste mult. Fata de mine el este foarte constincios. Eu personal, nici macar nu stiu unde sa dua la liceu. As vrea sa urmez meseria tatei, dar nu prea sunt atras de medicina, mai mult mi-ar placea sa devin arhitect. Mama a avut aceasta meserie, si se pare ca eu am mostenit inclinatia spre desen si aceasta meserie. Tata a fost informat despre dorinta mea, si spre marea mea bucurie a fost de acord cu asta.
Ceasul suna de 10 minute, dar nu pot sa ma ridic din pat. Stiu ca exista posibilitatea sa intarziu la ore, dar voi fi iertat cu usurinta.Sunt unul dintre cei mai buni elevi ai scoli la care invat, astfel ca nu patesc nimic.In plus, chiar daca multi nu stiu adevarul, si daca l-ar afla ar fi un adevarat cosmar pentru mine, tatal meu este cel mai important actionar al scoli.Nu mi-a placut niciodata sa ma laud ca fac parte dintr-o familie destul de bogata.
Ma dau jos din pat cu lene, indreptandu-ma spre baie. Aveam de gand sa fac un dus. Insa cand am vazut cat arata ora, desi nu-mi venea sa cred ca e atat de tarziu, am renuntat la dus, si m-am dus repede sa ma schimb in uniforma scolara. Daca nu am apucat dusul macar sa prind micul dejun. Aveam o foame destul de mare.Cobor la parter, unde sper sa gasesc pe cineva care sa-mi dea de mancare, pentru ca in dimineata aceasta nu am destul timp sa-mi pregatesc singur.
Bucataria este destul de incapatoare, toti periti fiind acoperiti de faianta albastra, iar gresia fiind de aceeasi culoare. La masa din mijloc, il gasesc spre surprinderea mea pe Hirao, fratele meu vitreg, servind micul dejun. De obicei el era plecat de acasa de dimineata. Era destul de ciudat, iar in acest caz existau doua posibilitati†ori nu avea intalnire, ceea ce mi s-ar parea destul de ciudat, ori e bolnav sau vrea sa chiuleasca.
- Buna dimineata, Hirao. De ce esti inca acasa la aceasta ora. Scuza-ma ca ma bag, nu e treaba mea, dar pare destul de ciudat.Tata a plecat la munca? As fi vrut sa-l rog sa ma duca la scola, am sa intarziu.
- Neata si tie, Yayoi. Da, tata a plecat de o ora. Daca vrei te duce eu la scoala. Treci si mananca pana ma duc sa ma schimb, si dupa aceea mergen, ok?
Am dat simplu din cap, ca sunt de accord, si am sarit pe mancare. Chiar imi era foame. Nici nu am observat cand au trecut 5 minute, iar eu mancasem mai mult decat de obicei. Am fost oprit din mancat de fratele meu.
- Gata, sa mergem. Sper ca ti-ai umplut destul de bine stomacul.
- Aha, sa mergen.
Am iesit afara din casa si ne-am indreptat spre motocicleta fratele meu. Speram sa ajung la timp la ore, deoarece aveam ora cu un professor nu prea placut de studenti.Ma rodea un lucru si vreoiam sa aflu: de ce Hirao era acasa.
- Hmm….scuza-ma daca te deranjez din nou cu intrebarea, dar…..de ce esti acasa inca?
- De ce, te-am deranjat?- dupa ce i-am facut semn din cap ca nu , a continuat-Azi voi preda cateva ore la scola la tine. Un professor a avut niste probleme, iar tata m-a pus pe mine sa-l inlocuiesc. Stiu ca inca sunt si eu scolar, dar a spus ca sunt destul de pregatit ca sa predau cateva ore. Ce ai prima ora?
Gandul asta ma ingrozea. Aveam ora cu cel mai pervers professor din scoala. De cate ori nu s-a dat si la mine. Insa nu am putut sa le spun parintilor ceea ce s-a intamplat.Nu s-au intamplat lucruri ciudate.
-Gata , am ajuns la scola si chiar la timp. Hei , fratioare, la ce visezi? Grabestete!
Chiar nu stiu cand am ajuns la scoala. Doar vocea fratelui meu m-a trezit din visare. Etare ciudat, de cate ori stau prin preajma fratelui meu, simt ca inima imi bate cu putere, si uit de toti si de tot. Acum trebuie sa ma concentrez doar la ore, si sa incerc sa ma feresc de maniacul acela nebun.
Am ajuns in clasa chiar la timp, sau mai bine zis am alergat ca sa nu intru in acelasi timp cu profesorul.
-Buna ziua, copii.V-am adus rezultatele la examenul de saptamana trecuta.Se pare ca marea majoritate a invatat.Miyashiro Yayoi, se pare ca de data aceasta nu prea ai fost atent. Desi ai avut cel mai mare punctaj, ai avut anumite greseli, ceea ce m-a mirat. Dupa terminarea orei, te rog sa vi in cabinetul meu.
Oh, trebuia sa ma astept sa-mi faca asta. Perversul asta nu are sa renunte niciodata? Chiar nu o sa inteleaga ca nu o sa-I accept niciodata avansurile. In plus sunt doar un copil de 15 ani.Ma gandesc serios sa-I spun cuiva ceea ce se intampla, dar cui? Ha, fratele meu! Dar oare ma va crede, sau cum va reactiona? Am nevoie de ajutor.
Sunetul soneriei care anunta inceputul pauzei, dar si a cosmarului meu. Desi nu doream sa ma duc in birou, eram obligat.Dupa cum era de asteptat, el era langa usa clasei asteptand sa ies. L-am urmat pana in biroul lui, iar dupa ce am intrat el a inchis usa cu cheia. Lucrul acesta m-a speriat ingrozitor, si nu-mi prevesta nimic bun.
-Ce faci? De ce ai inchis usa? Am venit doar sa-mi dai lucrarea si sa-mi explicit ce am gresit.
- Ai crezut ca doar pentru asta te-am adus? Nu, nu, tu vei deveni al meu. Doar al meu. Am asteptat atata timp ca sa te am, incat am devenit obsedat de tine. Esti atat de frumos, toata lumea e atrasa de tine. Insa nu voi permite nimanui sa mi te ia.
A incercat sa ma sarute, insa eu m-am dat la o parte, dar am reusit sa i-au si cheia de la usa. Vazand ca nu m-a putat prinde, si ca am luat cheia, cu care deja deschisesem usa, m-a prins de maini si m-a aruncat pe birou. Disperat si vazand ca nu am nici o cale de scapare, am inceput sa tip, speram ca cineva ma va salva.
*****
Terminasem prima ora, care trebuie sa recunosc ca a fost destul de obositoare. Nu stia ca e atat de greu sa fi professor, dar de acum inainte trecuia sa se obisnuiasca cu acest lucru. Trebuia sa-l gaseasca pe profesorul Kazugo, deoarece el era seful de catedra si lui trebuia sa-I ceara programul care il avea in aceea zi.Ajung in fata cabinetului, dar raman surprins pentru ca aud tipete de ajutor. Vocea I se parea cunoscuta dar nu stia de unde. Imediat ce a deschis usa, o imagine socanta I s-a afisat: fratele lui trantit pe biroul profesorului se zbatea incercand sa scape in timp ce Kazugo ii smulgea hainele. Era o imagine terifianta.Fara sa mai astepte ca profesorul sa simta prezenta lui in camera, se napusti asupra lui, eliberandu-si fratele .
-Tu de ce te bagi? Si ce cauti in biroul meu. –parea destul de nervos, deoarece fusese deranjat din o actiune destul de importanta.
Langa Hirao, Yayoi tremura de frica. Ii era recunoscator lui Dumnezeu ca il adusese pe fratele sau la el.
-Mai bine ti-ai tine gura. Este fratele meu. Daca vrei sa mai stai in aceasta scola, mai bine l-ai lasa in pace. Sa mergen, Yayoi.
Desi au trecut 7 ani de la moartea mamei mele, tata nu a incercat niciodata sa o inlocuieasca cu alta femeie. Insa acum a gasit pe cineva, care crede ca este perfecta ca sa-mi fie mama, dar si sotie. Trebuie sa recunosc ca e o femeie de treaba, ma inteleg cu ea.Are un fiu cu 3 ani mai mare decat eu,care in clasa11-a.El este destul de popular, toate fetele sunt atrase de el, iar eu ma simt prost cand nu ma baga in seama. Nu prea am petrecut mult timp cu el, fiind ocupat ori cu intalnirile, ori cu pregatirea pentru facultate. Vrea sa devina profesor, si pentru asta munceste mult. Fata de mine el este foarte constincios. Eu personal, nici macar nu stiu unde sa dua la liceu. As vrea sa urmez meseria tatei, dar nu prea sunt atras de medicina, mai mult mi-ar placea sa devin arhitect. Mama a avut aceasta meserie, si se pare ca eu am mostenit inclinatia spre desen si aceasta meserie. Tata a fost informat despre dorinta mea, si spre marea mea bucurie a fost de acord cu asta.
Ceasul suna de 10 minute, dar nu pot sa ma ridic din pat. Stiu ca exista posibilitatea sa intarziu la ore, dar voi fi iertat cu usurinta.Sunt unul dintre cei mai buni elevi ai scoli la care invat, astfel ca nu patesc nimic.In plus, chiar daca multi nu stiu adevarul, si daca l-ar afla ar fi un adevarat cosmar pentru mine, tatal meu este cel mai important actionar al scoli.Nu mi-a placut niciodata sa ma laud ca fac parte dintr-o familie destul de bogata.
Ma dau jos din pat cu lene, indreptandu-ma spre baie. Aveam de gand sa fac un dus. Insa cand am vazut cat arata ora, desi nu-mi venea sa cred ca e atat de tarziu, am renuntat la dus, si m-am dus repede sa ma schimb in uniforma scolara. Daca nu am apucat dusul macar sa prind micul dejun. Aveam o foame destul de mare.Cobor la parter, unde sper sa gasesc pe cineva care sa-mi dea de mancare, pentru ca in dimineata aceasta nu am destul timp sa-mi pregatesc singur.
Bucataria este destul de incapatoare, toti periti fiind acoperiti de faianta albastra, iar gresia fiind de aceeasi culoare. La masa din mijloc, il gasesc spre surprinderea mea pe Hirao, fratele meu vitreg, servind micul dejun. De obicei el era plecat de acasa de dimineata. Era destul de ciudat, iar in acest caz existau doua posibilitati†ori nu avea intalnire, ceea ce mi s-ar parea destul de ciudat, ori e bolnav sau vrea sa chiuleasca.
- Buna dimineata, Hirao. De ce esti inca acasa la aceasta ora. Scuza-ma ca ma bag, nu e treaba mea, dar pare destul de ciudat.Tata a plecat la munca? As fi vrut sa-l rog sa ma duca la scola, am sa intarziu.
- Neata si tie, Yayoi. Da, tata a plecat de o ora. Daca vrei te duce eu la scoala. Treci si mananca pana ma duc sa ma schimb, si dupa aceea mergen, ok?
Am dat simplu din cap, ca sunt de accord, si am sarit pe mancare. Chiar imi era foame. Nici nu am observat cand au trecut 5 minute, iar eu mancasem mai mult decat de obicei. Am fost oprit din mancat de fratele meu.
- Gata, sa mergem. Sper ca ti-ai umplut destul de bine stomacul.
- Aha, sa mergen.
Am iesit afara din casa si ne-am indreptat spre motocicleta fratele meu. Speram sa ajung la timp la ore, deoarece aveam ora cu un professor nu prea placut de studenti.Ma rodea un lucru si vreoiam sa aflu: de ce Hirao era acasa.
- Hmm….scuza-ma daca te deranjez din nou cu intrebarea, dar…..de ce esti acasa inca?
- De ce, te-am deranjat?- dupa ce i-am facut semn din cap ca nu , a continuat-Azi voi preda cateva ore la scola la tine. Un professor a avut niste probleme, iar tata m-a pus pe mine sa-l inlocuiesc. Stiu ca inca sunt si eu scolar, dar a spus ca sunt destul de pregatit ca sa predau cateva ore. Ce ai prima ora?
Gandul asta ma ingrozea. Aveam ora cu cel mai pervers professor din scoala. De cate ori nu s-a dat si la mine. Insa nu am putut sa le spun parintilor ceea ce s-a intamplat.Nu s-au intamplat lucruri ciudate.
-Gata , am ajuns la scola si chiar la timp. Hei , fratioare, la ce visezi? Grabestete!
Chiar nu stiu cand am ajuns la scoala. Doar vocea fratelui meu m-a trezit din visare. Etare ciudat, de cate ori stau prin preajma fratelui meu, simt ca inima imi bate cu putere, si uit de toti si de tot. Acum trebuie sa ma concentrez doar la ore, si sa incerc sa ma feresc de maniacul acela nebun.
Am ajuns in clasa chiar la timp, sau mai bine zis am alergat ca sa nu intru in acelasi timp cu profesorul.
-Buna ziua, copii.V-am adus rezultatele la examenul de saptamana trecuta.Se pare ca marea majoritate a invatat.Miyashiro Yayoi, se pare ca de data aceasta nu prea ai fost atent. Desi ai avut cel mai mare punctaj, ai avut anumite greseli, ceea ce m-a mirat. Dupa terminarea orei, te rog sa vi in cabinetul meu.
Oh, trebuia sa ma astept sa-mi faca asta. Perversul asta nu are sa renunte niciodata? Chiar nu o sa inteleaga ca nu o sa-I accept niciodata avansurile. In plus sunt doar un copil de 15 ani.Ma gandesc serios sa-I spun cuiva ceea ce se intampla, dar cui? Ha, fratele meu! Dar oare ma va crede, sau cum va reactiona? Am nevoie de ajutor.
Sunetul soneriei care anunta inceputul pauzei, dar si a cosmarului meu. Desi nu doream sa ma duc in birou, eram obligat.Dupa cum era de asteptat, el era langa usa clasei asteptand sa ies. L-am urmat pana in biroul lui, iar dupa ce am intrat el a inchis usa cu cheia. Lucrul acesta m-a speriat ingrozitor, si nu-mi prevesta nimic bun.
-Ce faci? De ce ai inchis usa? Am venit doar sa-mi dai lucrarea si sa-mi explicit ce am gresit.
- Ai crezut ca doar pentru asta te-am adus? Nu, nu, tu vei deveni al meu. Doar al meu. Am asteptat atata timp ca sa te am, incat am devenit obsedat de tine. Esti atat de frumos, toata lumea e atrasa de tine. Insa nu voi permite nimanui sa mi te ia.
A incercat sa ma sarute, insa eu m-am dat la o parte, dar am reusit sa i-au si cheia de la usa. Vazand ca nu m-a putat prinde, si ca am luat cheia, cu care deja deschisesem usa, m-a prins de maini si m-a aruncat pe birou. Disperat si vazand ca nu am nici o cale de scapare, am inceput sa tip, speram ca cineva ma va salva.
*****
Terminasem prima ora, care trebuie sa recunosc ca a fost destul de obositoare. Nu stia ca e atat de greu sa fi professor, dar de acum inainte trecuia sa se obisnuiasca cu acest lucru. Trebuia sa-l gaseasca pe profesorul Kazugo, deoarece el era seful de catedra si lui trebuia sa-I ceara programul care il avea in aceea zi.Ajung in fata cabinetului, dar raman surprins pentru ca aud tipete de ajutor. Vocea I se parea cunoscuta dar nu stia de unde. Imediat ce a deschis usa, o imagine socanta I s-a afisat: fratele lui trantit pe biroul profesorului se zbatea incercand sa scape in timp ce Kazugo ii smulgea hainele. Era o imagine terifianta.Fara sa mai astepte ca profesorul sa simta prezenta lui in camera, se napusti asupra lui, eliberandu-si fratele .
-Tu de ce te bagi? Si ce cauti in biroul meu. –parea destul de nervos, deoarece fusese deranjat din o actiune destul de importanta.
Langa Hirao, Yayoi tremura de frica. Ii era recunoscator lui Dumnezeu ca il adusese pe fratele sau la el.
-Mai bine ti-ai tine gura. Este fratele meu. Daca vrei sa mai stai in aceasta scola, mai bine l-ai lasa in pace. Sa mergen, Yayoi.