14-04-2009, 03:46 PM
Off topic: Un nou fik, non-yaoi si sper sa va placa desi e cam scurt primul capitol, multumiti-va cu el si luati-o incet cu asa-zisele "critici" desi cred ca sunt din plin la cat de bine scriu eu.
~Blue Water~
Cap. 1- Descoperirea
De cand ma stiu am fost la fel ca cei pe care-i cunosteam: un baiat simplu, nu foarte istet dupa parerea profesorilor, in special aprofesoarei de franceza care era asemanata cu o curca de catre elevii ei datorita atitudinii intepate pe care o adopta cu toti cei la care nu avea vreun interes anumit si printre care ma numaram si eu.
Nu eram considerat nici un baiat frumos: aveam ochii caprui, parul saten-spalacit ce devenea auriu in lumina soarelui ce-mi mangaia adesea pielea de un roz pal pe care se puteau observa usor emotiile cand obrajii imi deveneau trandafirii, culoare usor observata pe fondul deschis ce-mi acoperea tenul catifelat.
Astfel, nefiind mult prea deosebit nu aveam prieteni adevarati dar nici nu ma dureau soaptele si privirile rautacioase pe care le primeam din partea copiilor rautaciosi care desi erau jumatate de mine, nu se speriau ca in orice clipa as fi putut sa-i iau la bataie, corpul meu fiind destul de bine intretinut dar mintea mea fiind mult prea dezvoltata ca sa ma bat cu niste pusti de clasa a VIII-a ce erau cu doi ani mai mici decat mine.
Dar intr-o zi, mergand spre casa, am simtit pasi grabiti in spatele meu, ca si senzatia de a fi urmarit ce persista in simturile mele.
Mi-am intors capul si nu am zarit nimic dar apoi am auzit din nou pasii acompaniati de o bubuitura si apoi liniste totala in timp ce eu incercam sa-mi dau seama ce-a fost asta, doua siluete precum doua sageti au sarit rapid trecand intr-un minut pe acoperisul cladirii langa care ne aflam si apoi disparand mai departe in fuga lor.
Ce-a fost asta? m-am intrebat, ochii mei ramanand la cladirea la parterul careia se afla un bar al carei firme stralucitoare si impodobite cu beculete albastrui indica prin scris numele barului si anume Blue Water .
Am pasit inauntru nestiind ca aveam sa ma "leg" profund de locul ala pentru multa vreme.
Eram neincrezator, dar spre surprinderea mea l-am intalnit pe Raikou, un baiat cu vreo doi ani si ceva mai mic decat mine pe care-l stiam de ceva vreme.
-Hey, Murakami! Vino aici! ma striga el stand sprijinit de bar si parand total relaxat, ca la el acasa.
-Buna, Raikou! l-am salutat eu, obesrvand cand m-am apropiat ca era destul de transpirat si ca se racorea band o limonada rece.
-Ce te uiti asa ca la masini straine? Ia loc, Murakami-kun! imi spuse el invitandu-ma sa iau loc pe unul dintre scaunele barului.
-Ai venit de la innot? l-am intrebat.
El rase usor si imi raspunse apoi pastrand pe chip un zambet la limita dintre bucurie si seriozitate.
-Nu am fost la innot. Am fost ocupat sa...
Dar nu apuca sa termine si un glas de fata isi facu aparitia insotit de silueta unei persoane:
-Ray ai vazut tu unde....
Dar fata nu isi continua propozitia cand ma vazu ci ramase pe loc cu gura intre-deschisa, privirea ei uimita fiind acompaniata de o usoara roseata din obraji.
-Oh! Am uitat sa fac prezentarile! destinse Raikou atmosfera zambind degajat.
-Ah... da. Asa e! rostiram eu si acea fata la o sincronizare perfecta ce-l facu pe Raikou sa zambeasca jucaus.
-Ok, atunci! Murakami, ea este sora mea Mika si surioara, el e colegul meu de vestiar Murakami-kun.
In momentul salutului, cand mainile noastre s-au atins, am simtit cat de rece putea fi mana acelei fete si cat de ascutite ii erau unghiile desi apoi cand le-am privit pareau abia taiate.
Ciudat! am gandit apoi pentru ca era foarte frumoasa, ochii fiindui precum piatra onix si parul ei inchis la culoare si ondulat, iar formele si trasaturile fiindu-i cat-decat mature pentru varsta pe care cred ca o avea dupa spusele fratelui ei din timpul antrenamentelor.
Dar oare ce era atat de altfel la ea?
Ei bine, la inceput m-am gandit numai la prosti, citind prea multe carti cu vampiri in ultima vreme, iar Raikou era fratele ei si prietenul meu bun ce impartea totul cu mine, iar el nu era asa, ba chiar nici nu prea semana cu asa-zisa lui "sora".
Insa numai aventurile ce le voi trai vor arata adevrul pe care il cautam acum.
***
P.S. Nextu' va fi povestit din perspectiva fetei ca sa aflati si voi putin mai multe despre ea.
~Blue Water~
Cap. 1- Descoperirea
De cand ma stiu am fost la fel ca cei pe care-i cunosteam: un baiat simplu, nu foarte istet dupa parerea profesorilor, in special aprofesoarei de franceza care era asemanata cu o curca de catre elevii ei datorita atitudinii intepate pe care o adopta cu toti cei la care nu avea vreun interes anumit si printre care ma numaram si eu.
Nu eram considerat nici un baiat frumos: aveam ochii caprui, parul saten-spalacit ce devenea auriu in lumina soarelui ce-mi mangaia adesea pielea de un roz pal pe care se puteau observa usor emotiile cand obrajii imi deveneau trandafirii, culoare usor observata pe fondul deschis ce-mi acoperea tenul catifelat.
Astfel, nefiind mult prea deosebit nu aveam prieteni adevarati dar nici nu ma dureau soaptele si privirile rautacioase pe care le primeam din partea copiilor rautaciosi care desi erau jumatate de mine, nu se speriau ca in orice clipa as fi putut sa-i iau la bataie, corpul meu fiind destul de bine intretinut dar mintea mea fiind mult prea dezvoltata ca sa ma bat cu niste pusti de clasa a VIII-a ce erau cu doi ani mai mici decat mine.
Dar intr-o zi, mergand spre casa, am simtit pasi grabiti in spatele meu, ca si senzatia de a fi urmarit ce persista in simturile mele.
Mi-am intors capul si nu am zarit nimic dar apoi am auzit din nou pasii acompaniati de o bubuitura si apoi liniste totala in timp ce eu incercam sa-mi dau seama ce-a fost asta, doua siluete precum doua sageti au sarit rapid trecand intr-un minut pe acoperisul cladirii langa care ne aflam si apoi disparand mai departe in fuga lor.
Ce-a fost asta? m-am intrebat, ochii mei ramanand la cladirea la parterul careia se afla un bar al carei firme stralucitoare si impodobite cu beculete albastrui indica prin scris numele barului si anume Blue Water .
Am pasit inauntru nestiind ca aveam sa ma "leg" profund de locul ala pentru multa vreme.
Eram neincrezator, dar spre surprinderea mea l-am intalnit pe Raikou, un baiat cu vreo doi ani si ceva mai mic decat mine pe care-l stiam de ceva vreme.
-Hey, Murakami! Vino aici! ma striga el stand sprijinit de bar si parand total relaxat, ca la el acasa.
-Buna, Raikou! l-am salutat eu, obesrvand cand m-am apropiat ca era destul de transpirat si ca se racorea band o limonada rece.
-Ce te uiti asa ca la masini straine? Ia loc, Murakami-kun! imi spuse el invitandu-ma sa iau loc pe unul dintre scaunele barului.
-Ai venit de la innot? l-am intrebat.
El rase usor si imi raspunse apoi pastrand pe chip un zambet la limita dintre bucurie si seriozitate.
-Nu am fost la innot. Am fost ocupat sa...
Dar nu apuca sa termine si un glas de fata isi facu aparitia insotit de silueta unei persoane:
-Ray ai vazut tu unde....
Dar fata nu isi continua propozitia cand ma vazu ci ramase pe loc cu gura intre-deschisa, privirea ei uimita fiind acompaniata de o usoara roseata din obraji.
-Oh! Am uitat sa fac prezentarile! destinse Raikou atmosfera zambind degajat.
-Ah... da. Asa e! rostiram eu si acea fata la o sincronizare perfecta ce-l facu pe Raikou sa zambeasca jucaus.
-Ok, atunci! Murakami, ea este sora mea Mika si surioara, el e colegul meu de vestiar Murakami-kun.
In momentul salutului, cand mainile noastre s-au atins, am simtit cat de rece putea fi mana acelei fete si cat de ascutite ii erau unghiile desi apoi cand le-am privit pareau abia taiate.
Ciudat! am gandit apoi pentru ca era foarte frumoasa, ochii fiindui precum piatra onix si parul ei inchis la culoare si ondulat, iar formele si trasaturile fiindu-i cat-decat mature pentru varsta pe care cred ca o avea dupa spusele fratelui ei din timpul antrenamentelor.
Dar oare ce era atat de altfel la ea?
Ei bine, la inceput m-am gandit numai la prosti, citind prea multe carti cu vampiri in ultima vreme, iar Raikou era fratele ei si prietenul meu bun ce impartea totul cu mine, iar el nu era asa, ba chiar nici nu prea semana cu asa-zisa lui "sora".
Insa numai aventurile ce le voi trai vor arata adevrul pe care il cautam acum.
***
P.S. Nextu' va fi povestit din perspectiva fetei ca sa aflati si voi putin mai multe despre ea.