[Terminat[ Scriitorul cu chip de luna

[love_anime]

Sakuma_Lettuce_Mira multumesc pentru comm si pt complimente. Nu ai nici un motiv sa-ti vina sa te lasi de meserie deoarece scrii foarte bine si eu ador ficul tau. Abia astept sa apara si sezonul doi pentru ca sunt foarte curioasa.
Nolazy ma bucur foarte mult ca-ti place ficul meu si ca vei fi cititoare fidela.
Yaku_chin si eu vreau sa aflu continuarea la ficurile tale, pe care le ador. Fetelor sper sa va placa si acest capitol ce-i drept mai scurt, pe care l-am facut azi in ora de germana si de mate.



Capitolul Vl


In dimineata urmatoare, la ora unsprezece, servitoarea ii aduse micul dejun in camera. Sousuke intrebe uimit.
-Este deja ora unsprezece? De obicei nu dorm asa mult.
Servitoarea rase.
-Stai linistit, era normal sa fi obosit.
Tanarul manca cu pofta si cobora din pat. Se decise sa imbrace o pereche de blugi si un tricou in mai multe nuante de albastru, apoi se apuca de dactilografiat. Facuse vreo trei capitole inainte de a se gandi la ce a auzit aseara. "A fost casatorit, iar sotul lui e mort, deci e vaduv. Daisuke nu a mentionat ca el e vinovat de moartea sotului sau. Ceea ce a spus ieri verisorul sau incepe sa devina credibil, Roy si-a aratat adevarata fata aseara. Cuprins de gandurile negre facu o lunga plimbare. Ajungand la un gard se opri sub un arbore si se uita in jur. In departare observa doi calareti, uitandu-se atent ii recunoscu pe Roy si Mia. Amandoi fac o pereche frumoasa, gandi Sousuke cu sufletul plin de tristete. Ziua trecu repede, iar tanarul dactilografiase toata ziua. Cu cat termin mai repede, cu atat mai bine, aabia astept sa parasesc aceasta casa cu intrigile ei, nici nu a terminat bine gandul ca servitoare ii spuse ca deseara la cina se va face un anunt important. Auzind aceasta se duse in graba sa faca un dus, se imbraca cu cele mai frumoase haine pe care le avea si cobora in maiestuoasa sufragerie. Distinsul domn Misouri se pregatea sa tina un discurs.
-Vreau sa anunt un eveniment fericit, spuse el cu un zambet. Cred ca toti au ghicit din stralucirea din ochii Miei ca este foarte fericita in seara aceasta... El ridica mana fetei la buze si toti suspinara cand vazura inelul cu diamante care stralucea pe degetul ei. Intr-adevar Mia arata ca un boboc in rochia ei galben pal, cu o floare pusa in parul ei negru matasos cu ochii stralucindu-i de emotie, apoi uitandu-se la Roy tanarul observa un chip parca sculptat in piatra care nu trada nici o emotie. Mama lui Roy plangea de bucurie, Sousuke ii dorea toata fericirea lui Roy, dar nu avu destula putere sa stea pana la sfarsitul micii petreceri. Fugi in camera lui ducandu-se direct la fereastra mare privind privelistea care i se oferea ca un spectacol, spectacol al naturii, Se auzeau strigate de fericire din sufragerie, apoi incepu muzica.
Sunt un nebun. Ce se intampla cu mine? Reactionez ca un prost, aore cum pot sa ma simt asa sfasiat pe dinauntru, de ce imi simt inima asa fragila si indurerata? Nu pot simti asta, nu pentru Roy si mai ales nu pentru un barbat, gandea tanarul in timp ce deschidea fereastra tragand puternic in piept parfumul tare al florilor din gradina. Privi in jur si se uita la fasia de luna argintie ce stralucea pe cer. Era o noapte perfecta pentru indragostiti si soapte de dragoste. Nu mai putea suporta atmosfera aceea romantica si vesele ce se simtea in toata casa asa ca se hotara sa faca o lunga plimbare pentru a-si pune gandurile in ordine si a-si linisti bataile inimii. Era o noapte calduta, placuta parca dedicata plimbarilor dintre indragostiti, noapte care pe tanarul cu ochii a caror nuanta de laguna albastra s-a transformat in culoarea florilor de Nu ma Uita din cauza tristetii coplesitoare il facea sa viseze cu ochii deschisi la inca un sarut de-al scriitorului mai pasional decat cel din tren si mai fierbinte decat cel din noaptea trecuta. Se aseza pe patura formata de iarba si isi imagina din nou ca el si Roy sunt personajele principale ale cartii pline de fantezie si erotism a scriitorului. Inchise ochii si inima lui o chema pe cea a scriitorului, chemarea lui era o incantatie magica, incerca sa-i invoce mangaierea, atingerea catifelata a mainilor sale, imbratisarea din care putea sa guste puterea barbateasca a bratelor scriitorului, dar nimic din toate acestea nu s-au intamplat. Deschise ochii si cu inima trista, cu mintea plina de ganduri ireale se indrepta incet spre somptuoasa vila in care se simtea in orice coltisor prezenta lui Roy. Mangaia toate obiectele care le intalni in cale sperand ca odata au fost atinse de Roy, dorind sa-i ia urmele scriitorului de pe ele.
Intrase in camera lui si decise sa mai dactilografieze cateva capitole pentru a-si schimba starea se spirit, pentru a termina mai repede, dar principalul motiv era acela ca dorea sa danseze in gandurile si sentimentele lui Roy prin intermediul cartii pe care o dactilografia. Dupa trei ore de tastat usa camerei lui se deschise.
-Roy ce cauti aici? M-ai speriat, nu te asteptam.
-Daca Mahomed nu vine la munte, vine muntele la Mahomed, replica scriitorul apropiindu-se de tanar.
-Pleaca, iesi duhnesti a bautura.
-Nu ies inainte de a-ti da un sarut.
-Un sarut? intreba buimac Sousuke.
-Vreau sa fii al meu in noaptea asta ii marturisi Roy tanarului.
-Sa fiu al tau?
-Da, domnule Ecou. Imi amintesti asa mult de cineva pe care mi-as da si sufletul sa-l mai pot vedea odata.
Atat i-a fost de ajuns tanarului sa auda pentru ca durerea sa puna stapanire pe el ca o menghina. Vorbele scriitorului i-au ranit inima si au ramas infipte acolo ca niste spini otravitori.
-Nu. Roy acum iesi din camera mea si te duci la tine daca nu vrei sa trezesc toata casa.
Resemnandu-se scriitorul iesi lasandu-l pe Sousuke sa adoarma plangand pentru prima data in viata lui.