Salutare sunt noua si acesta este primul meu fan fic.Sper sa va placa.
Lumina din intunericul vietii mele
Capitolul l
Intr-o seara de iulie cerul isi plangea durerea, dar nu era singurul
Pe strada pustie un baiat de doar 17 ani mergea singur, doar el si durerea prea mare pentru a putea fi suportata de inima sa inocenta, de trupul sau firav."Doamne daca existi de ce nu-mi esti alaturi, de ce ma faci sa sufar?
De ce mi-ai daruit viata daca nu o pot umple cu amintiri frumoase, cu iubire, fericire, prietenie?De ce exist daca am parte doar de durere, oare Tu nu stii ca am o inima care tanjeste dupa iubire, care vrea sa bata din iubire pentru persoana a carei inima este perechea inimii mele?"
Aceste intrebari ii bantuiau mintea tanarului cu parul negru intunericul misterios al noptii, cu ochii albastri ca cerul senin in zilele de vara din care curgeau izvoare cristaline de lacrimi pure si incarcate de durere .
Lacrimile se uneau cu stropii de ploaie care isi gaseau refugiul pe fata deosebit de frumoasa a baiatului, formand un dans in care lacrimile marturiseau stropilor de ploaie durerea mistuitoare care i-a cuprins baiatului intreaga fiinta.
Baiatul cuprins de imbratisarea rece si nemiloasa a durerii se prabuseste incercand sa se sprijine de un copac.Simtea cum frigul il acapareaza indepartandu-l de realitatea ingrozitoare, dar un singur gand nu-i dadea pace:"Cum ma voi descurca daca si singurele fiinte pe care le aveam pe lume au plecat alaturi de ingeri?".
Acesta a fost ultimul sau gand inainte de s-si pierde cunostiinta.
Dupa doua ore de mers cu masina pentru a-si calma nervi Yuri s-a hotarat sa mearga spre casa.In drum spre destinatie aceste vede baiatul lesinat ce statea in voia sortii si a noptii.Opreste masina si se indreapta spre el.
Yuri se apleaca deasupra baiatului, fata lui era alba ca nisipul desertului, buzele ii erau vineti din cauza frigului vazandu-l in starea aceasta Yuri ia baiatul si se indreapta spre casa. Toata noaptea a stat si a vegheat somnul baiatului cuprins de ganduri, dar sirul gandurilor i-a fost intrerupt de baiatul care tocmai se trezise.
Aruncand o privire in spate spre baiat acesta a ramas uimit de frumusetea baiatului dar si de durerea ce i se citea in privire.
-Ehei!Credeam ca nu te mai trezesti. zise Yuri hotarandu-se sa sparga tacerea.
-Cum te numesti?Cum ai dormit?Ti-e foame?
- Kousuke raspunde baiatul intrerapandu-i lui Yuri hemoragia de intrebari.
-Kousuke deci... spuse apropiindu-se de brunetul care a incremenit vazandu-i ochii verzi ca jadul, ca o mare de smaralde, buzele senzuale, rosii si delicate ca o petala de trandafir, parul saten, rebel ii dadea un aer seducator, facandu-l pe Kousuke sa-si doreasca sa-l sarute.
Lumina din intunericul vietii mele
Capitolul l
Intr-o seara de iulie cerul isi plangea durerea, dar nu era singurul
Pe strada pustie un baiat de doar 17 ani mergea singur, doar el si durerea prea mare pentru a putea fi suportata de inima sa inocenta, de trupul sau firav."Doamne daca existi de ce nu-mi esti alaturi, de ce ma faci sa sufar?
De ce mi-ai daruit viata daca nu o pot umple cu amintiri frumoase, cu iubire, fericire, prietenie?De ce exist daca am parte doar de durere, oare Tu nu stii ca am o inima care tanjeste dupa iubire, care vrea sa bata din iubire pentru persoana a carei inima este perechea inimii mele?"
Aceste intrebari ii bantuiau mintea tanarului cu parul negru intunericul misterios al noptii, cu ochii albastri ca cerul senin in zilele de vara din care curgeau izvoare cristaline de lacrimi pure si incarcate de durere .
Lacrimile se uneau cu stropii de ploaie care isi gaseau refugiul pe fata deosebit de frumoasa a baiatului, formand un dans in care lacrimile marturiseau stropilor de ploaie durerea mistuitoare care i-a cuprins baiatului intreaga fiinta.
Baiatul cuprins de imbratisarea rece si nemiloasa a durerii se prabuseste incercand sa se sprijine de un copac.Simtea cum frigul il acapareaza indepartandu-l de realitatea ingrozitoare, dar un singur gand nu-i dadea pace:"Cum ma voi descurca daca si singurele fiinte pe care le aveam pe lume au plecat alaturi de ingeri?".
Acesta a fost ultimul sau gand inainte de s-si pierde cunostiinta.
Dupa doua ore de mers cu masina pentru a-si calma nervi Yuri s-a hotarat sa mearga spre casa.In drum spre destinatie aceste vede baiatul lesinat ce statea in voia sortii si a noptii.Opreste masina si se indreapta spre el.
Yuri se apleaca deasupra baiatului, fata lui era alba ca nisipul desertului, buzele ii erau vineti din cauza frigului vazandu-l in starea aceasta Yuri ia baiatul si se indreapta spre casa. Toata noaptea a stat si a vegheat somnul baiatului cuprins de ganduri, dar sirul gandurilor i-a fost intrerupt de baiatul care tocmai se trezise.
Aruncand o privire in spate spre baiat acesta a ramas uimit de frumusetea baiatului dar si de durerea ce i se citea in privire.
-Ehei!Credeam ca nu te mai trezesti. zise Yuri hotarandu-se sa sparga tacerea.
-Cum te numesti?Cum ai dormit?Ti-e foame?
- Kousuke raspunde baiatul intrerapandu-i lui Yuri hemoragia de intrebari.
-Kousuke deci... spuse apropiindu-se de brunetul care a incremenit vazandu-i ochii verzi ca jadul, ca o mare de smaralde, buzele senzuale, rosii si delicate ca o petala de trandafir, parul saten, rebel ii dadea un aer seducator, facandu-l pe Kousuke sa-si doreasca sa-l sarute.