Colegul/Colega de banca

[Nya.]

În I-IV am stat în bancă cu cinci baieti şi două fete ( pe rând, evident ). Îmi aduc aminte şi acum cum învăţatoarea mea tot spera că mutându-mă cu diverşi, unii pe care nu îi agream, va rezolva ceva. Ştiu că aveam un coleg care scria mereu 'n' în loc de 'm' şi treaba asta mă stresa la culme. În a 5-a am stat cu o prietenă destul de bună, dar cu care râdeam întruna încât profa de română ne muta în parti diferite ale clasei. În ultimii trei ani, colega mea de bancă a fost prietena mea cea mai bună ( de fapt, suntem cele mai bune prietene de şase ani, dar nu am putut mereu sta cum voiam :') ).
Aveam micile noastre chestiute : la geografie eu învăţam pozitionarea oraşelor, apelor etc. pe hartă, iar ea partea de teorie, la istorie eu învăţam tot şi când mă muta pe mine la catedră - always -, ca să nu suflu nimanui, aveam metodele noastre de comunicare, la chimie ne dadeam copiutele una alteia, lasându-le chiar şi pe masă, pentru că profa era dragu cu noi şi se prefacea că nu vedea... Toate glumele noastre cu " repara-ţi-aş calculatorul " pe care nimeni nu le mai putea întelege fară o explicatie amanuntită. Comentariile noastre uneori cam prea ironice şi multe alte lucruri ce nu trebuie mentionate aici. (:
Acum că intru la liceu nu ştiu ce coleg/colegă voi avea, dar cert e că nu se va ridica la maretia prietenei mele cele mai bune. Oricum, cred că nici macar singură în bancă nu m-aş plictisi... până la urmă, pot urla la o persoană din partea cealaltă a clasei, nu ?