Colegul/Colega de banca

[Allen]

Well, în clasele primare am stat cu toată puștimea ― nici nu mai țin minte exact cu cine, știu că ne tot muta.
Mi-l amintesc pe colegul Bogdan, ăl mai marunțel, care se plângea de mine că tot fredonam în ora de desen ; nici acum nu știu ce avea cu fredonatul meu o.o.
Pe la gimnaziu am apucat să mă mut cu vecina de cartier și prietena mea cea mai bună.
O bună bucată de vreme a trebuit să stau cu o persoană care are niște „probleme” la etaj dar pe care n-am luat-o în râs niciodată ; nici nu m-am bucurat de compania ei, ce-i drept.
Când a fost frenezia aia cu naveta prin alte clase la fiecare oră, noi fiind o școală mică de la periferie, a trebuit să ne tot mutam, că de!, toată lumea vroia în spate și se ocupau locurile, iar fiecare clasă avea damblaua ei ― ba lipsea un scaun, ba o masă, erau aranjate altfel, mă rog ; am ajuns să mă împrietenesc cu niște colege draguțe, și cam atât îmi amintesc.
La liceu am mers cu vecina sus amintită dar ne-au separat imediat. Am stat mai întâi cu o colegă pe care n-o prea place nimeni acum și care mă tot ciupea de coapse și se dadea la mine iar mai încolo m-am mutat cu cea din urmă, Delia, care adoră să-și bage mâinile în parul meu și să mă ciufulească =m=. Ne înțelegem bine, râdem în oră, ne desenam trollfaces și derpi pe caiete și pe bancă și ne numim tată și fiică/fiu ; ea e „Ptolemeu a.k.a. Ptolii” iar eu Caesar, hehe. Suntem 9GAGgeri și avem niște minți foarte bolnave... .

Cam atât ^^.