To akuma kitsune

[Kimera]

Capitolul 13

Noaptea trecuta a fost mai mult decat perfecta. Puterile lui Romeo erau cu adevarat interesante. Ar fi fost minunat daca, atunci cand am ajuns in poenita nu as fi simtit mirosului unei Yako. Presimteam cine este, dar imi doream din toata inima sa nu fie retardata aia. Romeo era deja pregatit de lupta, iar eu m-as fi transformat in mai putin de o secunda. Dintre pomi a aparut exact acea kitsune de care chiar nu doream sa dau: Dolly Yako. Cand am vazut-o m-a apucat greata mai rau decat ma apucase aseara de la zbor. O tipa blonda, cu o claie de par in cap nu alta, gene lungi, machiata ca dracu, ochii albastrii si cu trei pierceuri la buze unul sus in stanga, celelalte doua jos si ca sa fie complet si un pierce in nas in nara dreapta nici mai mult nici mai putin decat o urata. Cand am vazut-o mi-a fugit pamantul de sub picioare. Un singur cuvant i se potriveste si ala e aratare. Nu pot sa cred ca e conducatoarea Yako. E si mai slaba ca mine la putere.
- A... Ia uite-l si pe Kiro Zenko, marele printisor vulpita, spuse tanara pe un ton, de iti venea sa iti iei lumea in cap si sa te duci si sa nu te mai intorci.
- Dolly Yako sa dea dracu sa imi mai zici vreodata vulpita sau printisor ca te fac sa mananci pamant cu lingura, ai inteles? O intreb, maraind, fiindca simpla ei prezenta ma enerva la culme.
- Vai da ce te aprinzi asa, Kiro? Ca nu ti-am facut nimic...
- Cu ce scop vi in oras, Yako? Nu ai nimic mai bun de facut sau vrei sa provoci nelegiuiri si aici? O intreb, intrerupandu-i triada plictisitoare.
Am vazut-o ca pentru moment si-a fixat privirea pe Romeo, ca apoi sa faca ochii mari de uimire, fiindca simtea aura demonica a brunetului, ca apoi sa zambeasca siret.
-Tu imi vorbesti mie de dreptate, dar subjugi un asemenea demon? Asta le este interzis kitsunelor sa invoce un demon si apoi sa il subjuge, incepu sa imi faca prima lectie ce o invatau toate kitsunele la scoala sau de la parinti.
Cand am auzit-o m-am uitat catre Romeo, ce o privea cu neincredere si izbucni intr-un ras melodios, molipsindu-ma si pe mine de la el. Parca spusese cel mai bun banc al lumii. Nu pot sa cred ca nebuna aia il considera demon de Romeo, luand primul sentiment ce il dadea aura sa: de sufocare si moarte, nebagand al doilea sentiment al aurei sale: de bucurie si luminare.
-Domnisoara, ati gresit la identificarea rasei. Mai incercati o data, spuse brunetul, dand la iveala arma de lumina ce o tinea in mana.
-Atunci ce mama dracului esti? Angeal? Ca ai si ceva bun pe acolo pe undeva, dar este imposibil ca o creatura sa fie plasmuita din intuneric si lumina! Incepu tanara sa blafeze, facandu-ma sa imi dau ochii peste cap si pe Romeo sa ridice sceptic o spranceana de abanos.
-Da ce te fute grija ce e el? Si ca sa stii nu mi-ai raspuns la intrebare, Yako, ii ordon pe un ton de comanda si rece.
-Hai mai, Kiro. Sunt si eu pe aici ca mi se facuse dor de clanul tau, mai exact de tine. Si poate ca o sa te cunosc mai bine si pe tine si pe amicul tau..., spuse pe un ton mieros, dar se opri, cand brunetul scoase un plescanit dezgustat.
Mda.. Deja imi era clar la ce se gandea tipa. Dupa mine umblase mai mult timp, iar acum urma sa-si incerce norocul cu doi. Tarfa ordinara si nimic mai mult. Deja ma scarbea gandul ca ea ar fi mers la aceeasi scoala cu mine si cu Romeo, dar ma rog daca el avea de gand sa o ia la o partida treaba lui. Pufnesc usor in ras. La cum se manifesta Chaos fata de ea, inseamna ca nici sa o puna sa ii faca un blowjob, nu ar indrazni, ca poate ramane fara obiectul muncii.
-Auzi, Yako, la tine nu s-ar uita nici macar cea mai josnica kitsune Yako, asa ca vezi-ti de statutul tau. Poate ca esti tu printesa Yako, dar nu imi ia mai mult de doua secunde sa te las fara dinti in gura. Nu uita ca am mai multa putere ca tine si in plus prietenul meu de aici, chiar vrea sa te lase fata cap pe umeri, care il ai, doar sa nu iti ploua in gat, spun ironic, mai ales cand il vad pe tanar cu coada ochiului, cum se chinuia sa stea calm si sa nu o ucida pe loc.
-Poti sa-mi zici Dolly. Chiar te rog!
Atat de tare puteam sa o urasc cand facea ochii aia ce ar trebui sa semene cu ai unui catel necajit si vocea aia miorlaita de pitipoanca nu alta. Doamne ce mila imi e de parintii si de clanul ei si imi este si mai multa mila, de cel care o va lua de sotie.
-Du-te de aici javra inainte sa iti carpesc una de nu te vezi! Marai nervos deja, iar Romeo, mai facu cativa pasi in preajma ei, dezvelindu-si coada, lasand sa ii picure ceva din varful sageti, iar dupa miros arata ca fiind otrava.
Deja aveam nervii la maxim. Ca sa o sperii am facut cateva bile de foc ce abia asteptau sa o nimereasca pe blonda. Aceasta cand a vazut ca nu ma joc a spus ca se cara si a venit inspre mine dorind sa o ia inspre oras, deoarece eu stateam in directia aia. Nu stiu cum dracu a reusit, insa cand a trecut pe langa mine m-a impins in asa hal incat am cazut peste Romeo, ba chiar buzele mele s-au lipit de ale sale. Am simtit ca iau foc la propriu. M-am dat fulgerator jos de pe el, dandu-mi parul pe fata ca sa nu-mi vada rosata din obraji, apoi am vorbit.
-Imi pare rau....E vina ei.... Este o tampita....
Nu stiam ce dracu sa mai spun. Eram alarmat de a dreptul si imi venea sa mor. Dolly, sapa-ti mormant! Il aud pe Romeo cum se ridica in picioare si veni in fata mea, apucandu-mi barbia si ridicandu-mi chipul, incat ochii sai albastri se oglindeau in ai mei.
- Kiro, nu te enerva. Dolly nu va iesi vie din acest oras. E de ajuns doar sa fluier o data si o multime de demoni vor navali pe ea. Nu degeaba sunt printul Iadului si a Raiului, imi spune pe un ton prietenos si apoi ma ajuta sa ma ridic in picioare.
Cat de puternic poate fi Romeo?...