26-08-2012, 01:09 PM
Heeei! Cam tarziu, dar am sosit cu nextuuul!
Sushi: Hehe, chiar te rog. Ai mana libera din partea mea, fa-i ce vrei! Si, mm, Alex nu-i "cam sensibil", doar ca dupa ce copilarie a avut, e normal sa fie asa, nu crezi? Sper ca acest capitol are cati pupicei vrei tu.
Yu'ichi: Ma cunosti foarte bine, ma rog, ceea ce tine legat de yaoi mai mult ca-n rest... de ce nu ti-ai dat seama inca(,) ca "nesuferitul" de Kailas va aparea in curand? Stii ca nu-mi place sa fie roz mereu. Va aparea capitolele astea si un personaj secundar nou, iar multumita lui se vor chimba muuuulte!
Lexxu: Mhmm, Mark e de vina si, probabil, va mai face multe lucruri tampite si negandite, depinde acum si de ce idei imi vin mie-n cap... Legat de yaoi si Kailas, m-am gandit putin mai bine. Yaoiul va aparea oricum capitolul urmator, asta daca nu ma razgandesc iar.
Hsiders: Huum, doua saptamani, doar pentru ei? Nu prea cred, asta e doar ceva teoretic, practic... veti avea toti o mica surpriza! Si asta pentru ca sunt eu draguta. Cat despre prof, mm, va coi face sa va schimbati ceva mai mult parerea despre el.
Nykky Phoenix: Mm, sincer, daca ar fi posibil, chiar si eu l-as vrea pe Alex... Doar ca mi-ar fi caut scandal iubii, chiar daca e un personaj fictiv.
Ohoo! Kailas, asa cum am spus si mai sus, va aparea foarte curand, si va face multe "ravagii"! Cat despre cuplul ce va participa la momentul hard, evident... e secreeeet!
Souvenirs'.: Cred ca Alex isi va pastra etern cele doua masti, ca, deh, asa e el. Nu vreau sa stric suspansul, dar Kailas va fi putin... mai mult... schimbat. In rau sau in bine, asta n-o mai spun.
Rissu: Oh, Doamne! Dupa toate laudele primite pana acum de la ceilalti cititori ai mei, tu ma numesti "maestru"?! Ok, lucrul de care sunt aproape sigura este ca-ntr-o buna zi mi se va urca la cap! :)) Siiiiii... Va multumesc tuturor ca-mi cititi ficul, fie ca dati sau nu comment. Multumesc si pentru critica, sfaturi si laude!
Acuuuum, ne intoarcem, pentru scurt timp, la Jie deci, capitolul este din perspectiva lui.
Capitolul 9.
Mi-am deschis ochii dupa o noapte chinuita de atatea ganduri, iar prima imagine pe care am intalnit-o este una dulce, Alex dormind ghemuit in bratele mele. Mi-am dus o mana in parul lui, arajandu-i-l putin, apoi l-am sarutat scurt pe buze de "buna dimineata".
Isi scoase ochii caprui la iveala, facandu-ma sa zambesc. Ofta lung, inchizandu-si lent la loc.
- Pisicut', e dimineata... Te trezesti si tu?
- Lasa-ma. Ma simt rau, nu merg la liceu azi.
Spuse soptit, pe un ton ragusit. Am ras scurt la replica lui si l-am sarutat iar, apasat.
- Nici nu te lasam azi sa mergi la ore! Nu e nevoie sa inventesi motive.
Ma fulgera cu privirea, protestend la afirmatia mea. Se ridica greoi din pat, facand cativa pasi, apoi se opri brusc. Cauta cu una din maini ceva stabil de care sa se tina.
- Alex, tu chiar nu te simti bine?
M-am ridicat si eu brusc din pat, mergand langa el. Mi-am pus mainile pe talia lui, oferindu-i echilibtu.
Mi-am pus mana pe fruntea lui la negarea lui din cap la intrebarea mea, ingrijorandu-ma si mai rau.
- Esti fierbinte!
L-am luat pe sus, ca pe mireasa, ducandu-l spre pat, razgandindu-ma cand am auzit un "baie" soptit de Alex. I-am sarutat scurt obrazul, apoi l-am dus unde a cerut. Cobari din bratele mele, mergand direct la closet, iar eu am iesit pentru a-i lasa intimitate, dar zgomotele din interiorul baii ma facura sa ma ingrijorez si mai tare. Am fugit in bucatarie, umpland un pahar cu apa, apoi m-am intors intrand in baie fara macar a mai bate la usa. Statea in genunchi, stergandu-se la gura.
- Te simti mai bine?
M-am apropiat de el, asezandu-ma si eu in genunchi. I-am inmanat paharul, punandu-mi mana pe spatele lui, dandu-i de inteles ca sunt acolo pentru el. Isi clati gutita aia micuta de doua-trei ori, inspirand si expirand zgomotos.
- Cred ca da, acum...
L-am prins de-o mana, ridicandu-l de-o data cu mine si am zambit larg, intalnindu-i iar ochii. I-am sters cu degetul mare buzele umezite din cauza apei, apoi l-am sarutat scurt. Nu ma respinse, ceea ce ma uimi, dar ma si incanta la fel de mult. Ne-am intors in dormitor, asezandu-l cu grija pe pat.
- Iti fac un ceai... sau o supa?
- Mm, nu-i nevoia sa te deranjezi... gatesc eu...
Spuse ezitand putin ceea ce ma facu sa rad scurt, realizand micuta minciuna.
- Pisicut', nu te simti bine, gatesc eu azi si ma voi stradui sa iasa bine.. nu-i nevoia sa te deranjezi tu!
L-am sarutat apasat, plecand in bucatarie si apucandu-ma de gatit.
Am fiert repede puiul dupa ce l-am curatat si transat, bineinteles, la scurt timp adaugand si legumele. La sfarsit am condimentat putin pentru a nu parea la gust cu mancarea de spital, cea cu lipsa totala de sare sau gust.
Intors in camera, m-am asezat usor in pat pentru a nu-l trezi si l-am imbratisat cu o mana. Il priveam intens, analizand tot la aspestul lui, fiind concentrat pe frumusetea sa.
- Stii ca nu dorm, nu?
Isi deschise brusc ochii facandu-ma sa tresar. Incepu sa chicoteasca la reactia mea, punandu-si mana peste a mea, cea ce-l imbratisa.
- M-am gandit ca daca ai fi treaz, m-ai respinge in vreun fel...
- N-am de ce sa te resping!
Spuse revoltat, oarecum, rosind in final. L-am privit confuz, ceea ce-mi spusese el imi dadu multe de inteles si nu-mi puteam da seama daca e de bine sau rau. Putea, pur si simplu, sa ma lase sa-l ating din recunostinta pentru ca-l las sa stea aici si ca am grija de el.
- Cand eram mai mic aveam alta gandire, mi se pareau ciudate, scarboase astfel de gesturi intre barbati, dar de cand tata a inceput sa aduca diversi tipi pe casa, sa-i saruta sau sa-i atinga in diverse moduri de fata cu mine... m-am obisnuit si-am invatat incet-incet sa accept. De aceea nu ma deranjeaza, plus ca... esti mereu dragut cu mine si ma faci sa ma simt in largul meu si...
Rosise iar, apropiindu-si chipul de al meu, dar se razgandi repede inainte de a continua, din cauza rusinii probabil. Am ranjit la gesturile lui, continuand eu ce oprise el. Mi-am lipit buzele de ale lui, realizand cat de uscate le are abia cand i le-am umezit cu limba.
- Mai vrei pana la urma supa aia si putin ceai dupa? Sau te pot servi de acum ca mic dejun?
- Supa si ceai! Aleg supa si ceaiul!
Spuse repede, oarecum alarmat, facandu-ma sa ma amuz si mai tare.
Am plecat in bucatarie, intorcandu-ma in mai putin de cinci minute cu un bol de supa din care inca ieseau aburi. Am pus tava micuta pe noptiera de langa pat, lasandu-l sa se serveasca singur mai departe, eu tinandu-i doar bolul mai aproape. Gusta putin sfios din supa, privindu-ma suspicios.
- Ai luat lectii de gatit zilele astea de la acel mic dejun esuat? Supa asta e chiar mai buna decat a bunicii, Zeita in bucatarie pe care o venerez!
Spuse razand, continuand sa manance repede, cu pofta, supa. Am dezaprobat din cap, zambind larg cand i-am auzit cuvintele. A doua oara in ultimii ani cand cineva fusese multumit de ce am gatit. Inainte de asta, fusesem laudat de Kailas, dar nu prea cred ca se pune la socoteala, in primul rand pentru ca era putin beat, iar in al doilea rand... vomitase tot la mai putin de treizeci de minute dupa ce terminase.
- Mm, eu marg sa fac ceaiul, sa fie inca fierbinte cand termini. "Amenintarea" de mai devreme ramane valabila. Daca nu termini tot pana ma intorc, te servesc ca mic dejun!
Am ranjir mantru, asta pana ii veni lui randul. Intoarse bolul cu susul in jos, dandu-mi de inteles ca e gol deja. Am oftat, facand pe suparatul, apoi am plecat in bucatarie, pregatind ceaiul.
- Nu-i gata inca?
M-am intors spre usa, privindu-l atent si incruntandu-ma.
- Tu ce cauti aici? Ti-am dat eu voie sa te ridici din pat?
L-am imbratisat strans, incercand sa par autoritar, dar zambetul necontrolat de pe buze ma trada.
- Am crezut ca te-ai suparat cumva pe mine, dupa ce mutra aveai, si-am venit sa vad daca asa e si trebuie sa-mi cer scuze sau nu...
Spuse pe un ton inocent, facandu-ma sa-l sarut scurt de cateva ori din cauza dragalaseniei pe care o emana. M-am intors spre aragaz, turnand ceaiul intr-o cana mare, apoi m-am intors spre el. Avea ochii strans inchisi, facandu-ma sa-l privesc ciudat.
- S-a intamplat ceva..?
M-am apropiat de el, imbratisandu-l. Imediat ce-mi simti caldura corpului, se lasa greu in bratele mele, chicotind scurt.
- Nu te mai ingrijora atat pentru mine, am ametit putin doar.
Am tras un scaun mai aproape, asezandu-ma pe el, iar pe Alex pe picioarele mele. Isi agata mainile de gatul meu, deschizandu-si larg ochii si privindu-ma fix. Si-a apropiat putin chipul, lipindu-si fruntea de-a mea. Zambi jucausi, dar inocent in acelasi timp, in final sarutandu-ma fara pic de ezitare de aceasta data. Limbile noastre s-au intalnit la mijlocul drumului, savurandu-se una pe cealalta. Gustul lui dulce, de parca ar fi mancat tone de ciocolata, ma facu sa sa simt nevoia de mai mult. L-am tras mai bine deasupra mea, punandu-i picioarele de-o parte si de cealalta a mea, iar mainile mele i-au atacat, in scurt timp, fesele, masandu-i-le usor. Scoase un oftat de placere, apoi opri brusc sarutul.
- Jie...
Ma privea uimit si putin panicat. I-am mangaiat usor obrazul, zambindu-i dragastos, sincer.
- Daca ai incredere in mine... lasa-ma sa merg pana la capat cu asta.
______________
Si, cum subconstientul meu copiaza fara a-mi da eu seama, ultima scena a fost detaliarea aproape completa a visului de acum doua-trei zile. Cine stie, cunoaste! ;)
Sushi: Hehe, chiar te rog. Ai mana libera din partea mea, fa-i ce vrei! Si, mm, Alex nu-i "cam sensibil", doar ca dupa ce copilarie a avut, e normal sa fie asa, nu crezi? Sper ca acest capitol are cati pupicei vrei tu.
Yu'ichi: Ma cunosti foarte bine, ma rog, ceea ce tine legat de yaoi mai mult ca-n rest... de ce nu ti-ai dat seama inca(,) ca "nesuferitul" de Kailas va aparea in curand? Stii ca nu-mi place sa fie roz mereu. Va aparea capitolele astea si un personaj secundar nou, iar multumita lui se vor chimba muuuulte!
Lexxu: Mhmm, Mark e de vina si, probabil, va mai face multe lucruri tampite si negandite, depinde acum si de ce idei imi vin mie-n cap... Legat de yaoi si Kailas, m-am gandit putin mai bine. Yaoiul va aparea oricum capitolul urmator, asta daca nu ma razgandesc iar.
Hsiders: Huum, doua saptamani, doar pentru ei? Nu prea cred, asta e doar ceva teoretic, practic... veti avea toti o mica surpriza! Si asta pentru ca sunt eu draguta. Cat despre prof, mm, va coi face sa va schimbati ceva mai mult parerea despre el.
Nykky Phoenix: Mm, sincer, daca ar fi posibil, chiar si eu l-as vrea pe Alex... Doar ca mi-ar fi caut scandal iubii, chiar daca e un personaj fictiv.
Ohoo! Kailas, asa cum am spus si mai sus, va aparea foarte curand, si va face multe "ravagii"! Cat despre cuplul ce va participa la momentul hard, evident... e secreeeet!
Souvenirs'.: Cred ca Alex isi va pastra etern cele doua masti, ca, deh, asa e el. Nu vreau sa stric suspansul, dar Kailas va fi putin... mai mult... schimbat. In rau sau in bine, asta n-o mai spun.
Rissu: Oh, Doamne! Dupa toate laudele primite pana acum de la ceilalti cititori ai mei, tu ma numesti "maestru"?! Ok, lucrul de care sunt aproape sigura este ca-ntr-o buna zi mi se va urca la cap! :)) Siiiiii... Va multumesc tuturor ca-mi cititi ficul, fie ca dati sau nu comment. Multumesc si pentru critica, sfaturi si laude!
Acuuuum, ne intoarcem, pentru scurt timp, la Jie deci, capitolul este din perspectiva lui.
Capitolul 9.
Mi-am deschis ochii dupa o noapte chinuita de atatea ganduri, iar prima imagine pe care am intalnit-o este una dulce, Alex dormind ghemuit in bratele mele. Mi-am dus o mana in parul lui, arajandu-i-l putin, apoi l-am sarutat scurt pe buze de "buna dimineata".
Isi scoase ochii caprui la iveala, facandu-ma sa zambesc. Ofta lung, inchizandu-si lent la loc.
- Pisicut', e dimineata... Te trezesti si tu?
- Lasa-ma. Ma simt rau, nu merg la liceu azi.
Spuse soptit, pe un ton ragusit. Am ras scurt la replica lui si l-am sarutat iar, apasat.
- Nici nu te lasam azi sa mergi la ore! Nu e nevoie sa inventesi motive.
Ma fulgera cu privirea, protestend la afirmatia mea. Se ridica greoi din pat, facand cativa pasi, apoi se opri brusc. Cauta cu una din maini ceva stabil de care sa se tina.
- Alex, tu chiar nu te simti bine?
M-am ridicat si eu brusc din pat, mergand langa el. Mi-am pus mainile pe talia lui, oferindu-i echilibtu.
Mi-am pus mana pe fruntea lui la negarea lui din cap la intrebarea mea, ingrijorandu-ma si mai rau.
- Esti fierbinte!
L-am luat pe sus, ca pe mireasa, ducandu-l spre pat, razgandindu-ma cand am auzit un "baie" soptit de Alex. I-am sarutat scurt obrazul, apoi l-am dus unde a cerut. Cobari din bratele mele, mergand direct la closet, iar eu am iesit pentru a-i lasa intimitate, dar zgomotele din interiorul baii ma facura sa ma ingrijorez si mai tare. Am fugit in bucatarie, umpland un pahar cu apa, apoi m-am intors intrand in baie fara macar a mai bate la usa. Statea in genunchi, stergandu-se la gura.
- Te simti mai bine?
M-am apropiat de el, asezandu-ma si eu in genunchi. I-am inmanat paharul, punandu-mi mana pe spatele lui, dandu-i de inteles ca sunt acolo pentru el. Isi clati gutita aia micuta de doua-trei ori, inspirand si expirand zgomotos.
- Cred ca da, acum...
L-am prins de-o mana, ridicandu-l de-o data cu mine si am zambit larg, intalnindu-i iar ochii. I-am sters cu degetul mare buzele umezite din cauza apei, apoi l-am sarutat scurt. Nu ma respinse, ceea ce ma uimi, dar ma si incanta la fel de mult. Ne-am intors in dormitor, asezandu-l cu grija pe pat.
- Iti fac un ceai... sau o supa?
- Mm, nu-i nevoia sa te deranjezi... gatesc eu...
Spuse ezitand putin ceea ce ma facu sa rad scurt, realizand micuta minciuna.
- Pisicut', nu te simti bine, gatesc eu azi si ma voi stradui sa iasa bine.. nu-i nevoia sa te deranjezi tu!
L-am sarutat apasat, plecand in bucatarie si apucandu-ma de gatit.
Am fiert repede puiul dupa ce l-am curatat si transat, bineinteles, la scurt timp adaugand si legumele. La sfarsit am condimentat putin pentru a nu parea la gust cu mancarea de spital, cea cu lipsa totala de sare sau gust.
Intors in camera, m-am asezat usor in pat pentru a nu-l trezi si l-am imbratisat cu o mana. Il priveam intens, analizand tot la aspestul lui, fiind concentrat pe frumusetea sa.
- Stii ca nu dorm, nu?
Isi deschise brusc ochii facandu-ma sa tresar. Incepu sa chicoteasca la reactia mea, punandu-si mana peste a mea, cea ce-l imbratisa.
- M-am gandit ca daca ai fi treaz, m-ai respinge in vreun fel...
- N-am de ce sa te resping!
Spuse revoltat, oarecum, rosind in final. L-am privit confuz, ceea ce-mi spusese el imi dadu multe de inteles si nu-mi puteam da seama daca e de bine sau rau. Putea, pur si simplu, sa ma lase sa-l ating din recunostinta pentru ca-l las sa stea aici si ca am grija de el.
- Cand eram mai mic aveam alta gandire, mi se pareau ciudate, scarboase astfel de gesturi intre barbati, dar de cand tata a inceput sa aduca diversi tipi pe casa, sa-i saruta sau sa-i atinga in diverse moduri de fata cu mine... m-am obisnuit si-am invatat incet-incet sa accept. De aceea nu ma deranjeaza, plus ca... esti mereu dragut cu mine si ma faci sa ma simt in largul meu si...
Rosise iar, apropiindu-si chipul de al meu, dar se razgandi repede inainte de a continua, din cauza rusinii probabil. Am ranjit la gesturile lui, continuand eu ce oprise el. Mi-am lipit buzele de ale lui, realizand cat de uscate le are abia cand i le-am umezit cu limba.
- Mai vrei pana la urma supa aia si putin ceai dupa? Sau te pot servi de acum ca mic dejun?
- Supa si ceai! Aleg supa si ceaiul!
Spuse repede, oarecum alarmat, facandu-ma sa ma amuz si mai tare.
Am plecat in bucatarie, intorcandu-ma in mai putin de cinci minute cu un bol de supa din care inca ieseau aburi. Am pus tava micuta pe noptiera de langa pat, lasandu-l sa se serveasca singur mai departe, eu tinandu-i doar bolul mai aproape. Gusta putin sfios din supa, privindu-ma suspicios.
- Ai luat lectii de gatit zilele astea de la acel mic dejun esuat? Supa asta e chiar mai buna decat a bunicii, Zeita in bucatarie pe care o venerez!
Spuse razand, continuand sa manance repede, cu pofta, supa. Am dezaprobat din cap, zambind larg cand i-am auzit cuvintele. A doua oara in ultimii ani cand cineva fusese multumit de ce am gatit. Inainte de asta, fusesem laudat de Kailas, dar nu prea cred ca se pune la socoteala, in primul rand pentru ca era putin beat, iar in al doilea rand... vomitase tot la mai putin de treizeci de minute dupa ce terminase.
- Mm, eu marg sa fac ceaiul, sa fie inca fierbinte cand termini. "Amenintarea" de mai devreme ramane valabila. Daca nu termini tot pana ma intorc, te servesc ca mic dejun!
Am ranjir mantru, asta pana ii veni lui randul. Intoarse bolul cu susul in jos, dandu-mi de inteles ca e gol deja. Am oftat, facand pe suparatul, apoi am plecat in bucatarie, pregatind ceaiul.
- Nu-i gata inca?
M-am intors spre usa, privindu-l atent si incruntandu-ma.
- Tu ce cauti aici? Ti-am dat eu voie sa te ridici din pat?
L-am imbratisat strans, incercand sa par autoritar, dar zambetul necontrolat de pe buze ma trada.
- Am crezut ca te-ai suparat cumva pe mine, dupa ce mutra aveai, si-am venit sa vad daca asa e si trebuie sa-mi cer scuze sau nu...
Spuse pe un ton inocent, facandu-ma sa-l sarut scurt de cateva ori din cauza dragalaseniei pe care o emana. M-am intors spre aragaz, turnand ceaiul intr-o cana mare, apoi m-am intors spre el. Avea ochii strans inchisi, facandu-ma sa-l privesc ciudat.
- S-a intamplat ceva..?
M-am apropiat de el, imbratisandu-l. Imediat ce-mi simti caldura corpului, se lasa greu in bratele mele, chicotind scurt.
- Nu te mai ingrijora atat pentru mine, am ametit putin doar.
Am tras un scaun mai aproape, asezandu-ma pe el, iar pe Alex pe picioarele mele. Isi agata mainile de gatul meu, deschizandu-si larg ochii si privindu-ma fix. Si-a apropiat putin chipul, lipindu-si fruntea de-a mea. Zambi jucausi, dar inocent in acelasi timp, in final sarutandu-ma fara pic de ezitare de aceasta data. Limbile noastre s-au intalnit la mijlocul drumului, savurandu-se una pe cealalta. Gustul lui dulce, de parca ar fi mancat tone de ciocolata, ma facu sa sa simt nevoia de mai mult. L-am tras mai bine deasupra mea, punandu-i picioarele de-o parte si de cealalta a mea, iar mainile mele i-au atacat, in scurt timp, fesele, masandu-i-le usor. Scoase un oftat de placere, apoi opri brusc sarutul.
- Jie...
Ma privea uimit si putin panicat. I-am mangaiat usor obrazul, zambindu-i dragastos, sincer.
- Daca ai incredere in mine... lasa-ma sa merg pana la capat cu asta.
______________
Si, cum subconstientul meu copiaza fara a-mi da eu seama, ultima scena a fost detaliarea aproape completa a visului de acum doua-trei zile. Cine stie, cunoaste! ;)