17-03-2012, 05:19 PM
Scuze de atata intarziere, si multumesc pentru comentarii.
Saravis: Daca, Kailas te enerveaza acum, tare sunt curioasa ce stadiu vei atinge dupa capitolul cinci, deja pregatesc ceva ... interesant. Iar dupa, toate vor incepe sa se schimbe putin cate putin.
PervyTeoYaoi_Shinee: Sincer, nici mie nu-mi place comportamentul lui Kailas prea tare dar asa trebuie sa fie, ca sa iasa pe 'hartie' rezultatul asa cum doresc. Cat despre Alex, el nu este nici sentimental, nici dur asa cum incearca sa para, adevarata lui personalitate va iesi la iveala abia spre jumatatea ficului sau mai tarziu, dar in orice caz, nu acum.
Capitolul 4.
Se facuse deja dimineata iar eu nu dormisem toata noaptea. Statusem treaz privind orasul agitat de aici de sus, de pe blocul din apropierea liceului. Veneam aici mai mereu cand vroiam sa fiu singur. Adoram zgomotul orasului, cum multora le place linistea innebunitoare de la tara sau alte locuri cuprinse de natura, mie-mi placea asa. Din totdeauna am fost aici, cand eram mic nu suportam mai ales noaptea cand ma chinuiam sa adorm, dar masinile trecand in goana de cealalta parte a zidurilor blocului, ma deranjau. Acum, fara acele sunete nu puteam dormi.
Ma ridicasem de pe jos, scuturandu-mi blugii de praf, dar in zadar, tot ramasesera cateva dare albicioase impregnate in material. Imi frecasem usor ochii, dandu-mi parul blond la o parte de pe ei, indreptandu-ma spre scara blocului. Coborasem a lene multimea de trepte iar, cand in sfarsit ajunsesem jos, am urmat drumul spre liceu.
Eram sigur ca pierdusem una sau doua ore, nu stiam sigur, bateria telefonului meu "murise" si bine facuse. Probabil tata incercase sa dea de mine si vazand ca nu venisem acasa doua zile intregi iar telefonul era inchis, isi facuse griji. Rasul ma pufnise usor iar un zambet tampit mi se pornise pe buze la acel gand. Tata sa-si faca griji pentru viata unicului sau baiat, neeah, niciodata!
Intru in liceu iar prima intrebare care-mi trecuse prin cap fusese daca nu cumva azi era weekend iar eu vinisem aici precum unii tocilari abonati la biblioteca institutiei, caci era o liniste deplina. Ma indreptasem spre sala mea de clasa, aceasi ca cea de anul trecut, dand buzna. Privirile tuturor se indreptase spre mine inclusiv cea a profesoarei de istorie, oarecum tulburata de prezenta mea. Probabil credea ca iar ii voi strica iar ora, dar se insela caci azi ma simteam linistit si calm din toate punctele de vedere, trecusem deja foarte usor peste toate cele petrecute sambata. Trecusem nepasator de privirile tuturor si ma asezasem pe singurul loc liber din intreaga sala. Asezandu-ma pe scaun, mi-am sprijinit genunchii de marginea bancii si ma lasasem cu tot corpul putin pe spate astfel incat sa-mi mentin perfect echilibrul pe picioarele din spate ale scaunului.
- Ce ai mai facut si acum? ma intrebase Anné, colega de banca si una din fitoasele clasei.
- Ce sa fac? intrebasem buimac, ridicand sceptic o spranceana.
- Dirigu' te cauta disperat la fiecare pauza inca de dimineata. spuse, zambindu-mi sadic.
Imi indreptasem privirea spre fereastra ramanand blocat, privind in gol. In ultima vreme asta mi se intampla des, sa raman blocat, gandindu-ma la ... la nimic.
Ma ridicasem din banca la scurt timp dupa ce clopotelul sunase, voind sa merg spre baia baietilor, dar dirigul intrase in graba in clasa, spunandu-mi sa-l urmez la cancelarie. Ajunsi sus ma poftise in sala incapatoare.
- Unde ai fost zilele astea?
- De cand conteaza asta? ii raspunsesem tot cu o intrebare, iar pentru cateva momente, eu m-am simtit cel destept, nu ca m-as considera prost in general.
- Uite, mi-am facut griji pentru tine, Kailas era foarte nervos ieri si de aceea ne-am cam certat...
- Eu va las spatiu sa v-o trageti si voi va certati? Il intrerupsesem cu o intrebare rostita mai mult in batjocora, iar acel zambet tampit imi reveni iar pe buze.
- Am vrut doar sa te anunt, ar fi mai bine ca doua, trei zile sa stai departe de el. Am sa merg azi, dupa ore sa, discut cu el. Zambetul imi disparu cand vazusem cat de serios putea fi.
- Si ce ai vrea sa fac? Unde sa ma duc? Nu mi-e teama de el, am mai ajuns in spital din cauza lui, ce ar mai conta o data in plus?
- Eu te-am avertizat, dar daca nu vrei sa ma asculti macar asteapta-ma, vom merge impreuna acasa la tine cand voi teimina programul.
Il aprobasem apoi am iesit din cancelarie, indreptandu-ma spre clasa. Ma asezasem in banca, intinzandu-mi oasele si cascand de zor. Abia acum isi facea simtita prezenta oboseala, la plictiseala.
_________
Stiu ca este cam scurt si nu prea are mare actiune, dar am vrut sa-l inchei in acest punct pentru a putea incepe cu o anumita idee urmatorul capitol si pentru a nu divulga sau a va da de inteles ce va urma..
Saravis: Daca, Kailas te enerveaza acum, tare sunt curioasa ce stadiu vei atinge dupa capitolul cinci, deja pregatesc ceva ... interesant. Iar dupa, toate vor incepe sa se schimbe putin cate putin.
PervyTeoYaoi_Shinee: Sincer, nici mie nu-mi place comportamentul lui Kailas prea tare dar asa trebuie sa fie, ca sa iasa pe 'hartie' rezultatul asa cum doresc. Cat despre Alex, el nu este nici sentimental, nici dur asa cum incearca sa para, adevarata lui personalitate va iesi la iveala abia spre jumatatea ficului sau mai tarziu, dar in orice caz, nu acum.
Capitolul 4.
Se facuse deja dimineata iar eu nu dormisem toata noaptea. Statusem treaz privind orasul agitat de aici de sus, de pe blocul din apropierea liceului. Veneam aici mai mereu cand vroiam sa fiu singur. Adoram zgomotul orasului, cum multora le place linistea innebunitoare de la tara sau alte locuri cuprinse de natura, mie-mi placea asa. Din totdeauna am fost aici, cand eram mic nu suportam mai ales noaptea cand ma chinuiam sa adorm, dar masinile trecand in goana de cealalta parte a zidurilor blocului, ma deranjau. Acum, fara acele sunete nu puteam dormi.
Ma ridicasem de pe jos, scuturandu-mi blugii de praf, dar in zadar, tot ramasesera cateva dare albicioase impregnate in material. Imi frecasem usor ochii, dandu-mi parul blond la o parte de pe ei, indreptandu-ma spre scara blocului. Coborasem a lene multimea de trepte iar, cand in sfarsit ajunsesem jos, am urmat drumul spre liceu.
Eram sigur ca pierdusem una sau doua ore, nu stiam sigur, bateria telefonului meu "murise" si bine facuse. Probabil tata incercase sa dea de mine si vazand ca nu venisem acasa doua zile intregi iar telefonul era inchis, isi facuse griji. Rasul ma pufnise usor iar un zambet tampit mi se pornise pe buze la acel gand. Tata sa-si faca griji pentru viata unicului sau baiat, neeah, niciodata!
Intru in liceu iar prima intrebare care-mi trecuse prin cap fusese daca nu cumva azi era weekend iar eu vinisem aici precum unii tocilari abonati la biblioteca institutiei, caci era o liniste deplina. Ma indreptasem spre sala mea de clasa, aceasi ca cea de anul trecut, dand buzna. Privirile tuturor se indreptase spre mine inclusiv cea a profesoarei de istorie, oarecum tulburata de prezenta mea. Probabil credea ca iar ii voi strica iar ora, dar se insela caci azi ma simteam linistit si calm din toate punctele de vedere, trecusem deja foarte usor peste toate cele petrecute sambata. Trecusem nepasator de privirile tuturor si ma asezasem pe singurul loc liber din intreaga sala. Asezandu-ma pe scaun, mi-am sprijinit genunchii de marginea bancii si ma lasasem cu tot corpul putin pe spate astfel incat sa-mi mentin perfect echilibrul pe picioarele din spate ale scaunului.
- Ce ai mai facut si acum? ma intrebase Anné, colega de banca si una din fitoasele clasei.
- Ce sa fac? intrebasem buimac, ridicand sceptic o spranceana.
- Dirigu' te cauta disperat la fiecare pauza inca de dimineata. spuse, zambindu-mi sadic.
Imi indreptasem privirea spre fereastra ramanand blocat, privind in gol. In ultima vreme asta mi se intampla des, sa raman blocat, gandindu-ma la ... la nimic.
Ma ridicasem din banca la scurt timp dupa ce clopotelul sunase, voind sa merg spre baia baietilor, dar dirigul intrase in graba in clasa, spunandu-mi sa-l urmez la cancelarie. Ajunsi sus ma poftise in sala incapatoare.
- Unde ai fost zilele astea?
- De cand conteaza asta? ii raspunsesem tot cu o intrebare, iar pentru cateva momente, eu m-am simtit cel destept, nu ca m-as considera prost in general.
- Uite, mi-am facut griji pentru tine, Kailas era foarte nervos ieri si de aceea ne-am cam certat...
- Eu va las spatiu sa v-o trageti si voi va certati? Il intrerupsesem cu o intrebare rostita mai mult in batjocora, iar acel zambet tampit imi reveni iar pe buze.
- Am vrut doar sa te anunt, ar fi mai bine ca doua, trei zile sa stai departe de el. Am sa merg azi, dupa ore sa, discut cu el. Zambetul imi disparu cand vazusem cat de serios putea fi.
- Si ce ai vrea sa fac? Unde sa ma duc? Nu mi-e teama de el, am mai ajuns in spital din cauza lui, ce ar mai conta o data in plus?
- Eu te-am avertizat, dar daca nu vrei sa ma asculti macar asteapta-ma, vom merge impreuna acasa la tine cand voi teimina programul.
Il aprobasem apoi am iesit din cancelarie, indreptandu-ma spre clasa. Ma asezasem in banca, intinzandu-mi oasele si cascand de zor. Abia acum isi facea simtita prezenta oboseala, la plictiseala.
_________
Stiu ca este cam scurt si nu prea are mare actiune, dar am vrut sa-l inchei in acest punct pentru a putea incepe cu o anumita idee urmatorul capitol si pentru a nu divulga sau a va da de inteles ce va urma..