Egoistul si Timidul

[Liar]

Capitolul 2
- Nu poţi să fi mai îndrazneţ? Vreau să mă joc cu tine mai mult -

Trecuseră doua zile de când Jin si Lou nu îşi mai vorbiseră. Lou îi lasa putin timp colegului sau sa isi puna la punct sentimentele iar acesta inca nu avea curajul sa vorbeasca despre cele intamplate. În acea zi profesoara de biologie îl rugă pe băiatul cu părul alb să îi aducă o planşă din depozit dar îl atenţionă să nu închidă uşa altfel va rămâne încuiat acolo. Uşa urma să fie schimbată peste o săptămână. În timp ce Jin mergea către depozit, din neatenţie se lovii de alt coleg care işi vedea liniştit de drum. Acel coleg era de fapt băiatul care îi fură primul sărut. Încerca să îşi facă curaj.
"Noi doi trebuie să vorbim. Ai timp?" se vedea pe vocea lui că era foarte agitat şi speriat. Lou il intelegea, il cam luase prin surprindere. Hotărâră sa vorbească după ce ia Jin planşa cerută de profesoară. Cănd cei doi intrară în depozit, brunetul îi atrase atentia celulilalt apoi închise uşa doar atat căt să dea împresia ca e blocată, avea ceva în minte.
"Gata, am luat-o, să mergem … Lou, doar nu ai închis uşa, nu?" spuse blondul începănd să râdă ca şi cum nimic nu ar fi ceea ce pare.
"Ba da, nu trebuia?"
"Perfect, acum suntem bllocaţi aici. Ai telefonul la tine? Te rog spune-mi că îl ai…" întrebă Jin foarte împacientat după care începu să se agite. Nu îi placeau spaţile închise şi aglomerate, se simţea foarte rău. Se vedea foarte bine, începuse să respire din ce în ce mai greu şi căzu pe jos. Cel mai mare, se aplecă către el, printr-o mişcare rapidă îl lipi de perete şi îşi aşeză genunchiul între picioare lui. Jin era speriat, nu ştia ce are de gănd să îi facă aşa că o lacrimă caldă ii se revărsă pe obraz. Lou işi lipi buzele de ale lui şi îl sărută uşor dar în scurt timp totul devenii mai intens iar limba lui ajunse în gura blondului. Sărutul se rupse în scurt timp dar începu din nou, de data asta şi mai intens. Brunetul ajunse în scurt timp pe gâtul celui de sub el şi îl muşcă tandru în timp ce îşi baga mana pe sub tricoul sau. Jin era foarte excitat şi speriat, aşa încat scoase un geamăt profund care îl facu pe brunet să tresare.
"Lou, te rog aşteaptă … n … nu … nu mai pot." Jin abea dacă reuşii să rostească aceste cuvinte printre toate gemetele adânci şi zgomotoase care îi ieşeau din gură. Lou se oprii, oricăt îi plăcea, nu vroia să îl rănească pe "colegul" său, îl iubea prea mult.
"Dacă ai sa ma mai săruţi mult pe găt ai să îmi laşi nişte urme urăte, eu ce le voi explica părinţilor? Dacă ai de gând să o faci … " Înainte să termine ce avea de spus, îşi scoase limba şi îşi închise ochii. Nu avea nevoie să mai spune ceva, gesturile sale spuneau totul. Brunetul îşi aşeză limba peste a bloundului şi începură să se sărute din nou. Totuşi Liam fu uimit sî vadî cî Jin cere mai mult. Pană şi lui îi era frică că cineva ar putea auzi gemetele lor zgomotoase. Limba lui ajunse din nou pe gâtul blondului dar se oprii ca să deschidă primii nasturi de la cămaşă şi începu să-l sărute tandru pe piept atingând-ui pielea fină cu limba în timp ce celălalt gemea profund. Coborâ din ce în ce mai jos dar Jin îl împinse, trăgând-uşi cămăşa înapoi. "Nu mai vreau!" spuse el printre gemete. Brunetul îi prinse măna şi îl întrebă,
"De ce îţi e fircă?"
"Nu am mai făcut asta niciodată…"
"Eu promit că nu am să fac nimic ce te-ar putea rănii, nu vreau să te chinui."

Îmi place la nebunie dar îmi e frică. Ştiu că ceea ce fac e greşit, adică suntem amândoi băieţi şi să facem asta e total gresit. Dar … îmi place aşa de mult…

Dintr-o dată se auzii cum sună clopoţelul de ieşire. Jin se ridică de pe jos apropindu-se de Liam " […] apoi deschise uşa dar se oprii pentru o seecundă şi rostii încet … "Data viitoare când o mai facem, nu te mai preface că încizi uşa. Ah, şi dacă mă întrebă cineva ceva, e numai vina ta. " Aceasta tinea mana pe obrazul sau rosu in timp ce chicotea.

Deci o să o mai facem? Abea aştept.

***

A doua zi cînd Liam ajunse la şcoala colega lui îl intrba de ce a lipsit ieri la ultima oră, asta înainte să sesize uriaşa urmă de plama de pe obrazul său. Bine înţeles că şi Jin a trebuit să gasească o scuză pentru urmele roşii de pe gâtul său dar astea erau lucruri minore. Nici unul nu avea regrete.