The girl from the dark

[Kali?!]

Se trezi mai tarziu pe parchetul rece: era intinsa, ca si cum s-ar fi trezit dintr-un somn.
Incerca sa se ridice, dar simti o durere apasatoare in dreptul umarului drept. Isi muta privirea spre el: sangele i se scurgea de la o rana. Probabil ca fusese o batalie cat dormise ea, sau fusese ranita cu intentie. Mai in spate era un glonte: probabil ii ratase cu putin umarul. Si totusi, ea nu simtise durere.
Lumina era inca aprinsa in clasa, desi nu mai era nimeni acolo in afara de ea: isi acoperi rana cu palma stanga. Simtea cum o ustura, dar trebuia sa suporte.
-Telefonul! sopti ea.
Telefonul ii lipsea. Probabil ca fusese jefuita: cat de fraiera putuse sa fie, crezand ca il vede pe Jae. Jae era mort din cauza ei: era acum in alta lume, o lume care nici ea nu stia unde se gaseste.
Parasi clasa mergand incet, sprijinindu-se de pereti. Lasase cateva urme de sange: probabil asta ar fi sarit in ochii profesorilor, ai directorului si ai autoritatilor.
Paznicii lipseau in continuare: probabil ca ei avusesera un sfarsit mai tragic decat ea. Totusi, cu ce scop?
Ajunsese in curtea Liceului: aerul rece al noptii ii biciuia rana, simtind ca si cand o sabie i-ar fi sugrumat umarul.
-Sabie,... sopti ea.
Sabia fusese arma sa cat fusese la acea scoala de magie. Era printre singurii care o mai aveau. Totusi, cu ce folos? Sa ucida?
Miji ochii: din cauza vantului, particule de praf incepura sa se ridice de pe pamant, inconjurand-o. Isi tinea in continuare palma stanga pe rana, nedorind ca aceasta sa se infecteze. Asta ar mai fi lipsit.
Se impotrivea prafului si vantului, continuand sa mearga. Isi continua drumul, straduindu-se sa-si protejeze rana. Hainele ii erau patate de sange: avea sa dea explicatii. Putea simti ca nu va fi crezuta din prima...
Traversa pe trecerea de pietoni: se afla pe strada Dashin, o strada cunoscuta ca fiind periculoasa. Totusi, acesteia nu-i pasa. Pe ea o interesa sa ajunga mai repede acasa.
Strada Dashin arata mizerabil: pe jos erau o multime de coji de seminte, pungi de snacksuri si bidoane aruncate aiurea. Probabil ca nici nu era femeie de servici pe acea strada. Nici nu se mira.
Facu la dreapta si in fata sa se afla acum blocul unde ea locuia. Se indrepta agale spre scara: probabil ca Suruhu avea sa-i faca un scandal...
Incepu sa urce scarile lenes. Incerca sa amane momentul in care intra pe usa si spune "M-am intors! "...
Ajunsese in fata usii: cu cateva mormaituri soptite intra in casa: avu grija sa nu tranteasca usa. Avea de gand sa-si pacaleasca sora ca fusese in tot acest timp in casa.
Isi dadu jos adidasii din picioare: si totusi, ce avea sa spuna despre rana?
Intredeschise usa de la sufragerie si privi: barbatul acela inca discuta cu Suruhu. Oare era iubitul ei? Daca da, avea gusturi foarte proaste.
Vru sa inchida usa de la sufragerie, dar spre ghinionul ei, aceasta scartai.
-Kotoko! se auzi un strigat plin de nemultumire.
In fata sa se afla acum Suruhu: barbatul acela nu zicea nimic. Privea calm situatia, desi curiozitatea i se putea citi pe chip.
-Du-te in camera ta. Astazi nu mai mananci! striga Suruhu. Ce ai la mana? intreba sora ei cand Kotoko vru sa plece in camera sa.
-M-am lovit... incepu ea.
-E evident ca e vorba despre un glonte, incepu acel barbat, apropiindu-se de ea. A fost atacata? sugera acesta si colturile gurii i se arcuira in mod victorios.
Kotoko simtea in interiorul trupului ei o multime de sentimente: ura, durere, furie... Si totusi, care domina dintre acestea?