Nu ești un membru încă? Înregistrează-te acum!
Creează un cont nou  

~Life is a long lesson in humility~

#1
Buna. Citesc de ceva vreme toate fic-urile voastre si mi-am adus aminte ca incepusem si eu sa scriu acum cativa ani un fic, dar m-a parasit inspiratia si am renuntat; insa acum mi-a revenit inspiratia si m-am decis sa continui fic-ul. Pentru inceput voi posta primele doua capitole si in functie de comm-urile voastre, voi decide daca sa scriu in continuare sau nu.
Accept orice critica, desigur fara bataie de joc.


Capitolul I

In linistea noptii, strabatuta doar de zgomotul motoarelor masinilor, ploaia incepuse sa-si astearna stropii fini si reci in praful ce se odihnea pe asfaltul incins. Caldura inabusitoare de peste zi era inlocuita incetul cu incetul de racoarea binefacatoare. Cainii si pisicile se ascunsesera de ploaia rece, iar pasarile isi acoperisera capul sub aripile multicolore. Intr-una din casele asezate in linie perfecta, inconjurate de un gardulet alb si cu gazonul mereu proaspat taiat, la una din ferestre, un chip privea ingandurat, in noapte.
Parul rosu, lung, ce trecea de talie, ii incadra fata dulce de copil inocent, iar cateva suvite din bretonul lung ii invaluiau ochii verzi ca smaraldul, migdalati, dandu-le un aer misterios. Pe buzele pline, rozalii, usor intredeschise i se odihnea o tigara. Corpul zvelt si mladios, bine dezvoltat, se sprijinea lenes de fereastra.Pe bratele incrucisate la piept i se revarsau manecile largi ale unui capod de matase, rosu, ce ii acoperea corpul, protejandu-l de aerul rece ce venea de afara.
Fata arunca tigara pe fereastra si se intoarse spre camera. Privi la patul micut, de o persoana, peste care asternuturile albe de in zaceau aruncate si ofta. Se intoarse si privi in oglinda micuta, atarnata deasupra biroului din colt, pe care erau imprastiate zeci de foi si carti. Dar usa camerei se deschise brusc si o voce stridenta zgarie timpanele fetei.
-Nu mai consuma curentul degeaba ca se te privesti in oglinda. Ai destul timp ziua si oricum nu esti o frumusete iesita din comun, ii spuse doamna Firefrog in timp ce o masura cu ochii mijiti de sus pana jos. De cand ai venit aici ai fost o pacoste, nu ma mir ca mama ta te-a abandonat, a continuat ea pe un ton acru.
Doamna Firefrog era in varsta de cincizeci de ani, cu parul rosu strans intr-un coc la spate, mereu imbracata intr-un costum mov si ciorapi albi in picioarele incaltate in obisnuitii pantofi cu toc patrat. Ea era directoarea orfelinatului "Childhood", dar cu toate ca tinea sa arate celorlalti ca este o femeie buna si iubitoare, atat aspectul, cat si comportamentul ii aratau adevarata fire. Toti copii din orfelinat stiau cat este de avara si de rea, nepasandu-i decat de aspectul financiar si exterior al orfelinatului.
-Imi pare rau, doamna, am vrut sa beau doar un pahar cu apa. Si nu aveti niciun drept sa vorbiti asa despre mama. Poate ca m-a abandonat, dar dumneavoastra nu aveti de unde sa stiti motivul pentru care a facut acest lucru, asa ca nu va permit sa o jigniti. Mie imi puteti spune ce vreti, dar nu aveti voie sa vorbiti in acest fel despre cea care mi-a dat viata pentru ca nu o cunoasteti si nu stiti cine este, vorbi tanara indignata de cuvintele directoarei.
-Poti bea apa si dimineata, doar nu o sa mori de sete cateva ore.Mereu ai avut ceva de comentat si de fiecare data cand te-am pedepsit, nu te-ai invatat minte. Insa daca nu vei invata sa mi te supui, vor exista consecinte mult mai grave ca inainte. Nu cred ca ai uitat ultima pedeapsa, nu? spuse ranjind. Acum stinge lumina si mergi la culcare, maine ai treaba, si astea fiind spuse, doamna Firefrog iesi din camera trantind usa.
Fata ofta si stinse lumina. Cum ar fi putut sa uite ultima pedeapsa ce i se aplicase?

~Flash-back~
-Dar doamna, nu eu am furat banii, spuse fata pe un ton plangator.
-Taci! Tu esti singura careia i-am dat dreptul de a intra in biroul meu! Am avut incredere in tine si te-am lasat sa faci curat in birou, nu sa furi bani, tipa doamna Firefrog la tanara ce o privea ingrozita, aplicandu-i in acelasi timp o serie de palme peste chipul brazdat de lacrimi. Te voi pedepsi, ranji femeia indreptandu-se spre fata, nu inainte de a fi luat ceva de pe birou.
-Nu doamna, va rog! implora fata, ingenunchiata, ferindu-se. Vazu o lucire, auzi un sunet scurt si aspru si simti ceva matasos ce i se prelingea pe corp. Ridica ochii cu teama si privi ingrozita in jurul ei. Parul ei lung si rosu ca focul zacea acum imprastiat pe covor de jur-imprejurul ei. Isi duse mainile la cap si pipai incet cu degetele tremurande, dorindu-si din toata inima sa fi fost doar un cosmar. Dar nu era un cosmar, era realitatea. Frumosul ei par ce il iubea atat de mult ii fusese taiat fara mila de la baza gatului. Stranse incet, foarte incet firele de par si fugi in camera ei, tinandu-si pletele la piept cu amandoua mainile si varsand lacrimi amare.
Statuse ore intregi in camera ei, plangand si strangand in brate frumosul ei par ce isi pierdu-se acea stralucire care o fermeca.
Trecuse un an de atunci si parul ei crescuse la loc, ba chiar mai lung, ajungandu-i aproape de genunchi, insa nu va uita niciodata acea zi. Fusese pedepsita pe nedrept si stia ca directoarea o pedepsise in mod special pentru ca nu o suporta, nu ca ar fi furat vreun ban, ceea ce nici macar nu se intamplase. Isi jurase in acea zi ei insisi ca se va razbuna, nu numai pentru pedepsele suferite, ci si pentru copilaria pierduta.
~End of flas-back~

Scutura capul ca sa scape de acea amintire si merse in pat unde se invalui in asternuturile reci ce o facura sa tremure putin si inchise ochii, incercand sa adoarma si uite unde se afla. Fusese abandonata la nastere de catre mama ei pe treptele unei biserici si ajunsese in acest orfelinat, unde toti copiii nu-si doreau decat sa devina majori si sa plece, scapand astfel de directoare. Trecura minute bune pana a reusit sa adoarma, insa cosmarul a inceput sa o bantuie din nou. Era acelasi, mereu acelasi. Totul era scufundat in intuneric, insa ea alerga prin acea bezna fiind urmarita de o pantera neagra al carei marait il auzea ca si cum ar fi fost langa ea... Desi fugea cat o tineau picioarele, nu reusea sa scape de acea felina ce o urmarea cu miscari gratioase, iar in momentul in care a simtit pe spate cum ghearele ascutite ale panterei ii sfasiau pielea, cauzandu-i o durere ingrozitoare, s-a trezit tipand si transpirata toata, incercand sa-si dea seama unde se afla, inca simtind parca pe spate acea zgarietura. Isi scutura capul ca un catel si realiza ca avusese din nou acel cosmar care ii bantuia somnul de ceva timp. Se ridica din pat si isi aprinse o noua tigara, ducandu-se la geam ca de obicei, de data aceasta fara sa mai aprinda lumina, nevrand sa fie deranjata de doamna Firefrog, ce suferea de insomnie. Privi ingandurata pe geam la ploaia ce biciuia salbatic pamantul vrand parca sa-l cresteze. Oare ce insemna acel vis? Si de ce era urmarita tocmai de o pantera in vis? De ce nu era alt animal? Din cate isi aducea aminte acum, era fascinata de pantere, nu speriata de ele. Serpii si insectele erau cele care o speriau. In cele din din urma observa ca tigara se consumase singura cat timp se pierdu-se in ganduri asa ca o arunca afara si se reintoarse in pat, nu inainte de a lua un somnifer din tubul ce se afla mereu sub perna ei si se scufunda intr-un somn adanc si fara vise.[/align][posturi unite]


Capitolul II

Soarele isi reluase locul pe cer, dandu-i liber lunii pentru cele cateva ore in care va incalzi pamantul, luminandu-l cu razele sale blande. Fata se simti mangaiata pe fata de acele raze blande si isi intredeschise ochii usor, doar atat cat sa vada cat este ceasul. Pentru inceput vedea in ceata, dar odata ce reusi sa-si dea seama cat indicau acele ceasului, zambi si se intinse lenesa ca o pisica. Se ridica in fund si incepu sa se frece la ochi, cascand in acelasi timp. Se ridica putin nesigura pe picioarele ei si se indrepta spre baie. Ajunsa acolo, isi racori fata cu apa rece ce curgea la robinet, se spala pe dinti, apoi intra la dus. Dupa zece minute de rasfat sub apa rece ce curgea cu multa presiune, trezindu-i la viata simturile si corpul, iesi si se infasura intr-un prosop ce ii acoperea doar mijlocul si jumatate din pulpe. Se reintoarse in camera, unde isi usca parul cu uscatorul de par, apoi si-l perie pana cand reusi sa il descurce si il impleti intr-o coada ce ii curgea lin peste umar, coborand pe piept. Se indrepta spre dulapul cu haine si isi scoase uniforma ce o astepta asezata cuminte si frumos pe un umeras. Imbraca camasa alba, simpla, peste care lua o vesta in carouri negru cu rosu, mai scurta decat camasa; isi puse fusta neagra cu margini rosii ce ii ajungea pana la jumatatea pulpei, incalta cizmele negre, lungi pana genunchi, cu toc cui, dar micut. Verifica in oglinda daca nu ii lipseste ceva, dupa care isi lua geanta de scoala si iesi din camera. Pentru a ajunge la parter trebuia sa parcurga un hol lung si prost luminat, pe langa faptul ca era zugravit intr-un gri metalic la fel ca ochii directoarei. In capatul holului se aflau scarile acoperite de un covoras lung, la fel de gri ca peretii. Cobora cu grija pe scari stiind ca nu erau prea stabile si merse in bucatarie. Bucataria era micuta si mizera, podeaua fiind patata cu diferite pete scarboase, la fel ca masa si aragazul, care insa era acoperit de niste oale mari, ce aduceau a cazane, fierband, cu ceva in ele care se revarsa pe margini, acoperind aproape in intregime vopseaua invechita si decojita a aragazului. Se indrepta spre frigider si cauta un timp prin el, reusind in cele din urma sa incropeasca un sandwich din cele gasite pe acolo, dar nu indeajuns incat sa-i potoleasca foamea ce o chinuia de aseara. Il manca in cateva secunde si isi turna un pahar cu lapte pe care il dadu pe gat, dupa care iesi din casa si lua drumul scolii. Strabatu drumul in cateva minute si intra pe poarta scolii. Ca de obicei, curtea era plina de grupuri de fete si baieti ce discutau aprinsi cate un subiect. Se indrepta spre scoala ce ocupa o buna parte din curtea imensa si intra in ea, facandu-si loc cu greu pe langa cei care stateau la intrare, examinand cu un aer superior pe ceilalti. Merse cu capul in jos pana clasa, cerandu-si scuze atunci cand se ciocnea de cineva, fara sa ridice insa capul. Se aseza in banca si isi scoase caietele, indreptandu-si apoi privirea spre geam lasandu-si gandurile sa zboare in voia lor. Visa ca scapa din viata aceea plictisitoare si isi relua viata de la capat, dupa voia ei, intr-un loc necunoscut, unde nimeni nu o obliga sa faca ce nu vrea.
In felul acesta, orele treceau mai repede. Indata ce auzi soneria ce anunta sfarsitul orelor din acea zi, se ridica cu greu din banca si porni spre casa. Se schimba de uniforma intr-un trening confortabil, de culoare gri si se apuca de treburile ei zilnice. Facu curat in bucatarie, servi mancarea copiilor, puse hainele murdare la spalat, tunse gazonul, pregati mancarea pentru cina si isi facu temele. Cam asa era o zi obisnuita pentru Roxanne. Abia dupa ce facea toate astea, avea dreptul de a iesi la o plimbare. Asa ca se schimba intr-o pereche de blugi negri cu cateva taieturi pe genunchi, un maieu alb si adidasii negri. Isi despleti parul, il perie de doua ori si pleca. De fiecare data cand putea sa scape din casa se refugia in singurul loc in care se simtea in siguranta.
Mergea pe strazile aglomerate privind vitrinele stralucitoare, dar fara sa se opreasca pentru a examina marfa expusa. Ca de obicei, intra in parcul aglomerat si el de copii si cupluri ce ocupau bancile, de batrani ce isi scoteau animalele la plimbare sau pur si simplu se strangeau pentru a discuta ultimele noutati. Trecu printre toti acei oameni si se indrepta spre lacul albastru, limpede, pe care pluteau cateva rate salbatice si se indrepta spre un colt al parcului mai retras. Acolo, sub o salcile plangatoare ale carei ramuri atingeau pamantul, se afla o piatra mare, pe care ii placea sa se intinda si sa priveasca cerul printre ramuri. Se intinse pe acea piatra si incepu sa priveasca cerul ca de obicei, ascultand sunetele ce strabateau parcul. Incepuse sa atipeasca, fara sa realizeze ca parcul se golea de oameni si pe cer se strangeau nori grei de ploaie. Abia cand simti vantul rece ce ii infiorase pielea s-a ridicat de pe piatra si s-a indreptat cu pasi grei spre casa, insa pierduta pe ganduri nu a realizat ca pasii o duceau pe alt drum. Auzind in urma pasi apasati a privit in urma si si-a dat seama ca se afla intr-un loc necunoscut ei. In urma ei veneau doi tipi ce pareau ca ar fi locuit pe strada, ce aratau ingrozitor. Hainele le erau zdrentuite si murdare la fel ca fetele lor. Incepusera sa fluiere si sa strige dupa ea, facand-o sa grabeasca pasii in incercarea de a scapa de ei, dar norocul nu o insotea. Isi dadu seama ca ajunsese intr-o infundatura si ca nu avea cum sa scape, tipii fiind mult mai puternici ca ea. Se intoarse cu fata spre ei si incercand sa para curajoasa i-a intrebat ce vor de la ea, dar cand ei au ranjit la ea si i-au spus ca va afla, a inceput sa se sperie de-a binelea. Facu cativa pasi in spate, dar se lovi de ceva dur si tare, iar in clipa in care s-a intors sa vada ce era acel ceva, a simtit o durere surda in ceafa si totul s-a intunecat in fata ei.
~Love isn't that simple; you can't say is outloud, you have to feel it~
~There is no endless torture for a human than his own thoughts~

http://janyne-feaver.livejournal.com/
http://noisyboisy.wordpress.com



Răspunsuri în acest subiect
~Life is a long lesson in humility~ - de kyra_kyralyne - 09-05-2011, 11:36 AM
The panther girl - de kyra_kyralyne - 09-05-2011, 11:04 PM
RE: The panther girl - de Katniss - 09-05-2011, 11:56 PM
RE: The panther girl - de kyra_kyralyne - 11-07-2011, 10:41 PM
RE: The panther girl - de kyra_kyralyne - 12-07-2011, 12:39 PM

Subiecte de discuție similare...
Subiect: Autor Răspunsuri: Vizite: Ultimul răspuns
  Long-lost Memories !!! yaoi maniac 1 2.801 31-10-2010, 01:35 PM
Ultimul răspuns: Child Of Sunset


Utilizatori care citesc acest subiect:
1 Vizitator(i)