[Terminat] Show me love

[Nywa]

Nu detin nici un personaj din manga/anime-ul Naruto si nu fac profit de pe urma lui

Vor fi mici fragmente unde vor scrie Vision. Veti intelege ce se intampla acolo, pana atunci, have fun.

[center]Capitolul 1[/center]

Cine sunt?... Aceasta intrebare ma chinuia mai bine de patru ani. Mai exact cand m-a gasit doamna Chiyo intr-o prapastie, cu capul spart si multe rani pe corp. M-am trezit speriata intr-o casuta micuta, dintr-un mic satuc de ninja de langa Satul Frunza, ce au renuntat la viata de oras, pentru un trai linistit si cam imbelsugat aici, printre copaci si izvoare. Tot ce imi aminteam, era prenumele meu: Sakura. De cate ori cand incercam sa imi amintesc si restul, capul incepea sa ma doara foarte tare, ca si cand creierul nu vroia sa isi aminteasca de... trecut...
- Sakura, ma trezi din visare glasul doamnei Chiyo, iar ochii mei verzi se atintisera spre batrana.
- Da, ii raspund cu glas trist si incarcat de remuscari, aratand ca am visat urat azi-noapte.
- Ce ai visat de data aceasta? Ma intreba batrana, asezandu-se langa mine pe podeaua de lemn a verandei, din curtea din spate a casutei ce o aveam la marginea satucului.
- Tot acelasi vis. Bustul unie femei mature, un ras bajocoritor, cum cineva ma striga, o sabie ce tracu milimetric de gatului meu, doi ochii de sarpe, dar de data asta, a aparut un baiat cu parul negru, ce ma striga, ii marturisesc, iar doamna notase totul pe un carnetel, in care tinea evidenta cosmarurilor mele.
Chiyo credea ca sunt franturi de amintiri, pe care nu vreau sa mi le amintesc sau creierul meu le neaga, clasandu-le ca si cosmaruri. Nu-mi pasa ce sunt, atata timp cat nu imi arata cine sunt si cum pot sa folosesc tehnici medicale, pe care habar n-am cum le-am invatat. Cel mai ciudat era, ca toti shinobi care vin din Satul Frunza imi arunca priviri urate, dandu-mi de inteles ca am fost o persoana rea, dar ce am facut? Scutur din cap, iar firele de par de culoare roz, lung pana aproape de jumatatea spatelui, se ciufulira mai mult decat facea briza calduta de primavara. Trag aerul parfumat si ma ridic in picioare, scuturandu-mi pantaloni negri ce ii purtam si apoi tunica cu maneca lunga, de aceeasi culoare ca si parul meu, dar cu modele verzi pe la manici si guler. Iau cosuletul de langa mine si in picioare niste slapi din trestie.
- Ma duc sa culeg fructe de padure, ii spun batranei, apoi il iau pe Yue, catelulus care l-am salvat acum cateva zile din ghearele unui urs flamand.
- Sakura, stai, imi spuse Chiyo, apucandu-ma cu degetele de antebrat.
Ma intorc spre ea si aceasta imi dadu o katana, ca sa ma pot apara in caz de vreun atac, fiindca acum Satul Frunza era in razboi cu Satul Sunetului. O gramada de vieti risipite in van. Nu stiu de ce imi fac griji, fiindca acest lucru nu ma priveste pe mine, fiindca eu sunt doar un medic si atat, nimic mai mult sau mai putin. Pornesc prin padure, in timp ce fredonam o melodie lina si vesela in acelasi timp...

- Hai Yue, adu batul, spun, incercad sa il fac pe catelus sa imi aduca batul, dar el nu vroia.
Rad usor, apoi incep sa il mangai pe cap, ajungand sa il scarpin pe burtica, cand simt niste prezente straine in spatele meu, ce ma facu sa iau animalutul in brate si sa ma intorc dand cu ochii de o echipa de patru membri Anbu, ce stateau pur si simplu, privindu-ma atent. Scot katana, strangand si mai tare pe Yue la pieptul meu, ca sa il apar in caz de atac. Unul dintre Anbu, cu parul negru, lipsit de viata, se puse in pozitie de lupta, dar un luptator blond, ii apuca mana, dand din cap ca nu.
- Sakura, sti cine sunt? Ma intreba conducatorul Anbu, cu parul saten, lung pana aproape de fund, prins la varfuri.
- Ce sa stiu? Il intren speriata, dandu-ma cativa pasi in spate, cand al patrulea membru Anbu cu parul negru, facut tepi in spate, facu cativa pasi spre mine, cu mana intinsa. Lasa-ma in pace! Tip si ma intorc, incepand sa fug cat puteam de tare inapoi spre sat, lasand in urma mea, cosul plin cu fructe de padure.
Ii aud cum ma striga marind si mai mult spaima in mine. Ii dau drumul lui Yue, apoi ma intorc spre cararea de unde am venit si intind mainile in fata, cu palmele in jos, le retrag rapid si le intind din nou, dar cu palma in sus. Pamantul de sub picioarele mele, incepu sa vibreze, ca si cand in acel moment am produs eu acel cutremur. Dau cu piciorul in pamant si din el se ridica un nor imend de praf, fiind menit sa imi ascunda prezenta, pentru a putea fugi. Ma intorc, fac doi pasi si pic ingenunchi, apucandu-mi capul si tipand de durere.

[center]Vision
- Poate sa controleze Doton-ul, doar prin miscari de Kung Fu. Interesant..., am auzit un glas de barbat chicotind aflandu-se intr-o camera intunecata...
- Inceteaza Sakura! Ti s-a interzis sa distrugi spiritul! Il doare! Tipa o alta fata, iar in fata mea se afla un tanar cu parul argintiu, intr-o groapa imensa...
- Esti sigura? Sti bine care sunt riscurile, spuse o femeie, dar am putut sa ii vad bustul mare...
- Sakura... Sakura...[/center]

- Sakura! Striga Chiyo pe mine, facandu-ma sa tresar speriata. Esti bine? Ce s-a intamplat? De ce esti acoperita de praf? Incepu batrana, in timp ce eu priveam pierduta in jurul meu.
O mare parte din copaci si iarba erau acoperite de praf, ca si cand cineva l-ar fi cernut acolo. Batrana ma intreba din nou ce s-a intamplat, iar eu izbucnesc in plans, punandu-mi capul pe picioarele ei, repetand intr-una ca sunt un om rau...