Capitulare

[Beatrix LaVey]

Va multumesc, pretioaselor, pentru comenturi! :*
Next:

*

Eric ma privise livid. Nici macar el nu mai stia ce sa-mi spuna in acele momente. Obrajii sai prinsesera o culoare stacojie, din cate puteam pricepe acum, in lumina difuza a lunii ce-si arunca razele blande, anemice, pe fereastra camerei in care ne aflam. Nu indrazneam sa mai fac nicio miscare, asteptam calm sub Eric un raspuns.
- Imi pare rau ca te-am facut sa te simti asa... rosti intr-un final, ridicandu-se de pe trupul meu, punand micul bol cu crema pe o noptiera. Nu asta era intentia mea. Cand am cerut sa-mi spui, voiam sa stiu daca tu vrei sa...
Inghitisem in sec si o lacrima cristalina mi se prelinsese pe chipul transfigurat de neliniste. Mi-am intins mana stanga catre Eric, ce statea acum ceva mai departe de mine, si l-am tras spre mine, sarutandu-l apasat pe buze. Ma ridicasem in fund, in acelasi timp impingandu-l pe el pe pat, pana ce ajunsesem sa stau eu deasupra lui, zambind si totusi intristat de ce facusem,
- Plangi? intrebase cu voce tremuranda. Nu vreau sa plangi, Caleb, frumosul meu! spuse cuprinzandu-ma in brate, strangandu-ma cu dorinta la pieptul sau. Nu am vrut sa te jignesc in vreun fel si imi cer sincer iertare, nu intelege gresit, nu voiam sa...
- Sst! am spus in soapta, apoi mi-am indreptat o mana in spate, prinzandu-i organul erect al lui Eric si incepand sa-l mangai usor, plimbandu-mi degetele sfioase de-a lungul acestuia, cercetand. Eram rosu de rusine, insa nu ma puteam opri acum, incepea sa-mi placa ce fac. Am vorbit, intr-un final, cu o voce care nu parea a fi a mea, si totusi era: Eric, vreau... Te vreau, intelege. Dar mi-e frica, am continuat oftand, dupa care mi-am trecut limba peste buze si m-am arcuit usor. El scosese un geamat, in acelasi timp ducandu-si mana intre picioarele mele.
- Fa-o tu cum consideri, raspunse in soapta, apoi ridicandu-se in fund, cu mine in bratele lui. Am gemut usor cand i-am simtit organul presandu-se de fesele mele, intre ele, si am tresarit. Oare trebuia s-o fac?
Am oftat in acel moment, dupa care am cerut in soapta :
- Doar... Spune-mi tu ce sa fac, rostisem, insa nu pe acelasi ton pe care o facuse el, ci cu sfiala in voce, cu teama si chiar cu umilinta. Nu-mi venea sa cred ca ajunsesem eu asa. Trebuia sa fac ceva cu noul meu mod de a fi. Ma voiam pe cel din trecut cu orice pret. Oare ma mai puteam recupera?
Eric isi pusese mainile pe talia mea, indemnandu-ma sa ma ridic ceva mai sus, apoi isi cobori mana intre picioarele sale si am putut vedea cu coada ochiului cum se potriveste. Apoi, dupa ce incheie acest lucru, isi indreptase mainile pe fesele mele, indemandu-ma sa ma las in jos.
- Usor, iubire, da? intrebase, iar eu dadusem afirmativ din cap, ascultandu-l. Incet, domol, ma lasasem in jos pana ce il simtisem acolo, la intrarea in interiorul meu. Era cald, iar locul acela pulsa si de teama, dar si de dorinta. Ma simteam straniu cu el acolo, ceea ce ma facu sa inghit in sec, aproape livid la fata. M-am lasat in jos, mai mult, mainile punandu-mi-le in jurul gatului lui.
Am scos un geamat, realizand ca durerea isi facea simtita prezenta. Coboram tot mai mult, pe cand el nu facea absolut nicio miscare, ci doar astepta. Mainile ii urcasera pe talia mea, in timp ce eu coboram. Era o presiune urata aplicata asupra muschilor mei, toti incordati, urland, dar ma miscam cu ceeasi incetineala, de teama sa nu ma chinui singur.
- Incetisor, Caleb, imi spuse in soapta si am inclinat din cap, apoi mi-am apropiat buzele de ale lui. Nu rezistase tentatiei, imediat imi pusese stapanire pe ele, insa doar acaparandu-mi-le intr-un sarut copilaresc. Am scos un geamat infundat. Tremuram din toate incheieturile, dar m-am lasat ceva mai jos. Il simteam acolo, cum intra in mine. Locul din interiorul meu se largea usor, incepand sa pulseze. Simteam un val de caldura cum imi invadeaza trupul.
In acelasi timp, venise durerea. De ce ma temusem, nu scapasem.
- Te vei obisnui... imi spuse incurajator si am zambit, insa cu lacrimi in ochi. Observase si isi ridicase mana stanga, stergandu-mi chipul invadat de siroaie cristaline. Era bland. Nu intelegeam de ce ma temusem de el pana atunci, nu avea sa-mi faca vreun rau vreodata.
Voiam sa spun ceva, insa nu-mi gaseam cuvintele. Nici macar eu nu realizam exact ce voiam. Doar sa nu ma doara, asta era vrerea mea. Si totusi nu era la fel de rau ca intaia oara. Ma durea mai putin si il simteam patrunzand mai cu usurinta in mine, ceea ce ma facea sa ma rosesc. Nu indrazneam sa ma uit in ochii sai, insa imi curpinsese barbia, tragandu-mi-o spre el.
Imi saruta buzele iarasi, dupa care am spus:
- Vreau mai... dar ma oprisem. Nu stiam ce voiam sa mai spun si devenisem rosu. M-am lasat mai mult in jos, in acelasi timp relaxandu-ma. Tremuram iarasi, dar nu ma mai durea trupul. Ma durea doar acel loc, insa nu la fel de mult.
- E mai bine? intrebase, iar eu dadusem afirmativ din cap. Nu stiam cum sa ma exprim, dar avusese dreptate. Acum insa, nu stiam ce sa mai fac. Ma uitam confuz la el, ochii mei albastri cercetandu-i cu atentie buzele frumos arcuite. Nu indrazneam sa-l privesc in ochi, mi-era teama sa nu ma observe cat eram de rosu. Si totusi ma observase, fiindca surase.
- Esti ca un trandafir, Caleb. Unul atat de pur, de frumos! rosti, iar eu, in gandul meu,replicasem: "Numai pur nu sunt eu!". Nu ma puteam abtine de la a nu face remarci ironice, chiar daca era vorba de mine insumi. Pana la urma, asta era realitatea, iar faptele noastre din acel moment descriau clar ce spusesem.
- Fa tu ce trebuie sa faci, am spus pe un ton ce nu admitea refuz si, usor, m-am intins pe spate, avand insa grija sa nu il ranesc nici pe el, insa nici sa nu paraseasca acel loc, deoarece nu voiam sa intre iar, sa faca aceeasi durere. Era adanc in mine si simteam cum pulsa si el, ceea ce ma facuse sa ma rosesc. Ce simti, Eric? am intrebat de curiozitate, iar el chicoti usor.
- Te strangi in jurul meu, asta simt. E insa o stransoare dulce, adorabila. Nu stiu cum ma pot abtine sa nu te am tot timpul, spuse razand. Cu siguranta ca nu ti-as rezista! Esti un demon cu chip de inger, imi spuse asezandu-se mai bine, apoi iesise usor din mine, insa nu complet.Patrunse apoi inainte, iar eu gemusem lung, infigandu-mi unghiile in umerii lui.
Gemusem si la fel facuse si el. Mi-am muscat buzele, simtind in acelasi timp si durere, dar si placere. Era incantator sa-l simt pe el in interior, acolo. Nu era deloc violent, dar tot era chinuitor. Mi-aduceam amint eca spusesem ca nu se va intampla din nou acest lucru. Ce slab era la caracter. Sperasem si eu sa nu se repete, pentru ca-mi era frica, dar, in afara de asta, o vrusesem si eu si nu aveam niciun dubiu: eram indragostit de Eric de Lioncourt.
Ma trecuse un fior. Barbatul continua sa se afunde in interiorul meu, provocandu-mi din ce in ce mai multe gemete si scancete din cauza dimensiunii sale. Mi-am inchis ochii si mi-am muscat buzele, insa mi-au fost stapanite imediat de barbatul nerabdator, care parca traia doar pentru a ma avea pe mine.
Hazardul facu ca, in acel moment, sa imi aduc aminte de ceea ce citisem in jurnalul lui. Cata putere, cata vointa avea si el sa nu ma posede tot timpul! Eram uimit de acest lucru. Am gemut usor, incantat, si mi-am strecurat limba in gura sa de-ndata ce i-am simtit din nou buzele peste ale mele. Ceva mai dulce ca atunci nu simtisem niciodata. Incepusem sa ne jucam usor, in timp ce el marise viteza, se adancea din ce in ce mai tare in mine, provocandu-mi gemete lungi, dese.
- Nu te mai doare? intreba cu un zambet siret, ducandu-si mana intre noi si incepand sa imi mangaie organul excitat. Am dat negativ din cap. De ce era sa mint? Am suras binevoitor si mi-am muscat buzele, fiindca era mai adanc acum in mine si era usturator.
In timp ce el imi mangaia barbatia si se tot afunda in mine, mi-am permis sa gem lung, dupa care, fara sa vreau, m-am eliberat. M-am facut mai rosu ca niciodata, fiindca il murdarisem si pe el, si am scos un scancet cand se duse si mai adanc, mai brusc. Marise viteza si, in acelasi timp, isi ridicase degetele murdare de lichid alb la gura, lingand usor, atent.
- Nu trebuia...am spus ascunzandu-mi chipul, apoi gemand din ce in ce mai tare, insa din cauza durerii. Se adancea atat de rapid si de brusc, incat simteam ca aveam sa ma dezintegrez. Nu se lasa insa, si incepu sa ma sarute pe piept.
Spre marele meu noroc, in scurt timp, atinse si el apogeul. Simtisem lichidul cald in interiorul meu si rasuflasem usurat, inchizandu-mi ochii. El se lasase deasupra mea si ma sarutase usor pe buze, dupa care ma inconjurase cu mainile.
- Ingerul meu iubit! ii auzisem vocea, insa ca prin vis.