Scaldare in dorinta [Poveste finalizata]

[Yaoi Queen]

S-a asezat si Kyan la locul lui, insa a stat un timp sa ma priveasca, pana cand si-a pus ambele maini pe chipul meu, ridicandu-le apoi spre fruntea mea si ferindu-mi tot bretonul ciufulit de pe frunte.
-Oh... Chiar semanati foarte bine, remarcase el, privindu-ma interesat cu ochii lui albastri.



Capitolul IV

-Da... suntem gemeni bivitelini, am spus eu ferindu-mi privirea.
-Parca ati fi univitelini, doar ca aceia pot fi numai de acelasi sex... Daca nu imi zicea Samantha ca sunteti gemeni, as fi crezut ca sunteti una si aceeasi persoana. Parca si la voce semanati...
Am inghitit in sec, observand felul in care ma privea, si am simtit cum trupul mi-a tremurat usor. Poate ca il vedeam putin in ceata, dar culoarea ochilor lui stralucea mai tare decat as fi crezut ca o vor face vreodata.
-Nu semanam atat de bine, am spus eu, intorcandu-mi capul, pentru a scapa de mainile lui care inca imi tineau ferit parul de pe frunte, pentru a ma observa.
Obrajii mei ardeau, insa eram constient de faptul ca nu aveam cum sa ii ascund. Mi-am asezat capul in palma, incercand sa nu par agitat.
-Scuza-ma, inca sunt jenat de momentul acela atat de penibil...
-Nu trebuie sa fii. Adica, si mie, ca actor mi se intampla. Stai sa ma vezi in timpul filmarilor. S-a intamplat ca o scena perfecta sa o transform in haos total. M-am impiedicat, am intrat in cameraman, am facut praf camera de filmat care a zburat pana la regizor si i-a lovit genunchiul. Asa am fost trei persoane accidentate: eu cu entorsa la glezna, cameramanul cu capul spart, iar regizorul cu genunchiul praf.
-Oh... Bine. Problema mea nu mai e acum atat de patetica, am spus eu, incepand sa rad odata cu Kyan.
Incepusem sa povestim, ma simteam bine in prezenta lui, si speram la un moment dat ca si el credea la fel. Dorinta mi-a fost insa imediat spulberata de catre propriile mele ganduri, cand imi amintisem ca eu de fapt nu aveam ce sa caut langa o persoana ca el.
-Nu ar trebui sa te duci sa stai cu Sam? am intrebat eu, coborandu-mi privirea, intrerupand discutiile noastre.
-De ce? imi place sa povestesc cu tine. In plus, cafeaua pe care o faci e atat de buna, incat am sa devin nesimtit si am sa iti mai cer inca una.
Se purta atat de dragut cu mine, incat imi venea greu sa cred ca imi vorbea de bunavoie.
-Nu cred ca ar trebui sa iti placa sa stai de vorba cu o persoana ca mine, am rostit eu, apucand de ceasca lui goala.
Ma prinse de incheietura atunci cand am vrut sa o ridic, oprindu-ma si obligandu-ma sa il privesc.
-De ce? Ai lepra? Parca mi te consideri inferior, spuse el, incruntandu-se.
-Chiar sunt.
-Nu, nu esti! Crezi ca daca sunt actor, trebuie sa vorbesc numai cu un sigur fel pe persoane? Tin sa iti spun ca niciodata nu stau la taclale cu bogatasi infumurati. Prefer persoanele simple, dragute si amabile, iar tu esti perfect.
Am simtit cum mi-a tresarit inima si respiratia parca mi s-a oprit in gat. Am inghitit cu greu, simtindu-i mana fierbinte care inca ma tinea de incheietura, apoi m-am asezat la loc, pe scaun.
-Iarta-ma, nu am vrut sa te jignesc...
-Ei bine, gandul tau cum ca nu sunt destul de "simplu" ca sa vorbesc cu tine, ma deranjeaza. Ai face bine sa-l schimbi. Sunt un om normal, ce naiba. Nu port titlu de rege.
A afisat un mic zambet, dandu-mi de inteles ca nu era suparat, si nu intelegeam de ce, insa acel zambet mi-a facut stomacul sa se zvarcoleasca in mine, odata cu inima. Mi-am retras mana din a sa, asezandu-mi degetele pe frunte si masand-o usor. Nu ma durea capul, dar trebuia sa scap cumva de atingerea lui, fara sa para ca acel act atat de simplu a reusit sa ma agite.
A schimbat atat de repede subiectul, intrebandu-ma de Taylor, spunandu-mi ca nu avusese ocazia sa o intrebe ce lucra, iar in inspiratia de moment, i-am spus ca era fotomodel. Nici ca mi-ar fi venit altceva in minte, pentru ca a fost atat de rapid, incat nu mi-a dat timp de gandire. Dar nu parea a se interesa atat de mult de "sora mea geamana" atat cat se interesa de mine. Ceea ce vreau sa spun e ca, aceea a fost singura lui intrebare in privinta ei, apoi revenise la mine, si la viata mea. M-am apucat sa ii mai fac inca o cafea, iar eu mi-am turnat un pahar de suc natural de ananas.
El parea atat de curios, incat ma coplesea cu intrebarile, care incetul cu incetul deveneau personale...
-Si mai esti virgin? intreba el, sorbind din lichidul negru si fierbinte.
Intrebarea lui ma luase prin surprindere si m-a facut sa ma inec cu sucul meu preferat, indemnandu-ma sa tusesc puternic.
-Ah... Eu...
-Prea personala intrebarea? imi cer scuze, m-am adancit in intrebari ca balena in ocean.
-Nu e nicio problema. Nu vad de ce nu ti-as raspunde. Da, mai sunt virgin, dar spre deosebire de altii nu vad lucrul asta ca un capat de drum...
-Ei, ma bucur sa aud asta. Vezi? chiar imi place de tine, asa simplu, amabil si dragut. Pe langa asta, esti si sincer.
-Destul de multe adjective frumoase. Esti sigur ca numai pozitive ai gasit? am intrebat eu zambind usor, simtindu-ma fericit din nu stiu ce motiv...
-Momentan nu am gasit nimic negativ la tine, ceea ce ma cam inspaimanta. De obicei observ cel mai bine defectele oamenilor.
Am tacut pentru un moment, nestiind ce sa ii mai spun, insa din nou el rupse tacerea, anuntandu-ma ca trebuia sa plece, lucru care, recunoscusem ca m-a dezamagit putin... si totusi moralul mi s-a ridicat atunci cand l-am condus spre usa.
-Stii ce? Am sa vin dupa tine maine, sa mergem la in locul meu preferat... fara enervanta de sora-ta. Asa mai putem povesti, si in plus, imi place mai mult compania ta singura, decat sa stiu ca mai e prezent un alt "suflet" sub acoperis. Desigur, asta daca nu ai alte planuri.
Nici nu mai bagasem in seama cuvintele aruncate la adresa surorii mele, si i-am zambit entuziasmat, acceptand fara nicio ezitare.
Dupa ce am inchis usa in urma lui, m-am intors in camera in care invatam, aruncandu-ma pe canapea, pentru a continua ceea ce incepusem inainte de a veni Kyan.

Abia ce ajunsesem acasa de la liceu, ca imi aruncasem ghiozdanul la mine in camera, fara sa verific macar daca sora mea era prezenta pe undeva. Stiam ca oricum pe la acea ora, ea era pe la cine stie ce filmari sau prezentari, si asa mai departe. Intrasem in baie, scapand in graba de toate hainele, pentru ca apoi sa imi rasfat trupul cu picaturile calde de apa.
Am iesit cu un prosop infasurat in jurul taliei, insa pe care l-am inlaturat imediat, luand pe mine o pereche de boxeri albi, apoi niste blugi negri, nu foarte mulati, insa nici largi. Si pentru ca cel care avea sa vina dupa mine acasa era Kyan Lawson, am decis sa imbrac o camasa alba. Parca ma duceam la o intalnire, dar nu imi permiteam sa arat urat in compania lui...
Mi-am uscat parul ud, si in sfarsit am incercat sa-i dau o forma, asadar mi-am pieptanat bretonul intr-o parte, incat aproape imi acoperea ochiul drept, apoi restul parului, pana cand incepuse sa arate normal, nu ciufulit ca de obicei... imi placea. Si probabil ca daca stateam sa ma uit mai mult la imaginea mea reflectata, aveam sa cred ca nu trebuia sa fac acea schimbare, asa ca m-am indepartat rapid.
Am auzit vocea surorii mele, care se indrepta spre camera mea, si de cum facuse un pas, a ramas imediat intepenita in pragul usii.
-Tyler, nu-mi vine sa cred! In sfarsit m-ai ascultat! spuse aceasta, aropiindu-se de mine. Ti-ai pieptanat parul cum trebuie, incat mai pot sa-ti vad fata frumoasa... Ti-ai pus lentilele de contact... Baiete m-ai da gata daca n-ai fi fratele meu. Ce e cu schimbarea asta brusca?
-Ai dreptate, nu ar fi trebuit sa fac asta, am spus eu, vrand sa-mi var mainile in par, pentru a-l deranja.
-Nici sa nu indraznesti! se rasti ea, prinzandu-ma de bratul drept. Esti perfect! Doar ramai asa, si poti sa bagi in boala pe oricine.