13-03-2011, 03:46 PM
Well, n-am mai postat de mult dar cred c-o sa ma revansez. Acesta este ultimul dintre oneshot-urile vechi, asa ca sper sa va placa... Si acesta este scurt cam scurt si imi pare rau...
Va multumesc ca a-ti comentat, inseamna foarte mult pentru mine si @Metal A., trebuie sa recunosc ca n-am mai scris decat o singura data cu diacritice. Totusi, la lucrarile pe care le voi scrie de acum inainte (aceasta a dost scris anul trecut) ma voi stradui sa la pun.
Imi amintesc cand te-am vazut, nu mi-a trebuit mai mult de o clipa sa-mi dau seama ca tu esti diferit. Mi-am dorit inca de atunci sa-ti vorbesc, dar n-am stiut ce sa iti zic asa ca am tacut, te-am privit din umbra, fara a face nimic altceva, fara ca tu sa stii ca exist. Cat a trecut d-atunci? Mai mult de cat as vrea sa-mi amintesc, dar tu nu ai observant. Multi spun ca ma pricep sa imi ascund sentimentele. In momente ca acestea nu ma pot opri sa ma intreb daca e o binecuvantare sau un bluestem. Ce mai conteaza, oricum?
Iti scriu acum pentru ca vei pleca curand iar eu nu te voi mai putea privi de la distant in timp ce razi de glumele cuiva, sau cand te uiti pierdut, contempland frumusetea locurilor in care te afli, o frumusete pe care toti ceilalti o ignora. Nu ma voi mai putea intreba la ce te gandesti atunci ca te uiti in gol, neibservand nimic din ceea ce te inconjoara, nepasanduti de cei din jur…voi ramane doar cu amintiri a ceea ce ai insemnat tu pentru mine, macinata de intrebari fara raspuns. Poate ca oricum n-am fi avut o sansa, cine stie?
Sau, poate ca, daca ti-as fi spus mai de mult, lucrurile ar fi stat altfel acum, si totusi… intotdeauna mi-a fost frica de respingere. Nu am putut sa ma conving pe mine sa-ti vorbesc, iar acum e prea tarziu. Imi pare rau ca ne-am luat sansa, daca am avut vreodata vreuna…
Imi vei lipsi.
Va multumesc ca a-ti comentat, inseamna foarte mult pentru mine si @Metal A., trebuie sa recunosc ca n-am mai scris decat o singura data cu diacritice. Totusi, la lucrarile pe care le voi scrie de acum inainte (aceasta a dost scris anul trecut) ma voi stradui sa la pun.
Shin,
Imi amintesc cand te-am vazut, nu mi-a trebuit mai mult de o clipa sa-mi dau seama ca tu esti diferit. Mi-am dorit inca de atunci sa-ti vorbesc, dar n-am stiut ce sa iti zic asa ca am tacut, te-am privit din umbra, fara a face nimic altceva, fara ca tu sa stii ca exist. Cat a trecut d-atunci? Mai mult de cat as vrea sa-mi amintesc, dar tu nu ai observant. Multi spun ca ma pricep sa imi ascund sentimentele. In momente ca acestea nu ma pot opri sa ma intreb daca e o binecuvantare sau un bluestem. Ce mai conteaza, oricum?
Iti scriu acum pentru ca vei pleca curand iar eu nu te voi mai putea privi de la distant in timp ce razi de glumele cuiva, sau cand te uiti pierdut, contempland frumusetea locurilor in care te afli, o frumusete pe care toti ceilalti o ignora. Nu ma voi mai putea intreba la ce te gandesti atunci ca te uiti in gol, neibservand nimic din ceea ce te inconjoara, nepasanduti de cei din jur…voi ramane doar cu amintiri a ceea ce ai insemnat tu pentru mine, macinata de intrebari fara raspuns. Poate ca oricum n-am fi avut o sansa, cine stie?
Sau, poate ca, daca ti-as fi spus mai de mult, lucrurile ar fi stat altfel acum, si totusi… intotdeauna mi-a fost frica de respingere. Nu am putut sa ma conving pe mine sa-ti vorbesc, iar acum e prea tarziu. Imi pare rau ca ne-am luat sansa, daca am avut vreodata vreuna…
Imi vei lipsi.
Cu drag,
Amaya
Amaya
Let`s start with the premise thet we aren`t completly idiots.
"You forgot another lesson: Never turn your back until you know your enemy is dead. Looks like we'll have to go over the lesson again next time I see you-which will be soon."