31-12-2010, 02:06 PM
An nou fericit tuturor ! :*
Soarele era aproape de cealaltă cascadă. Apusul era aproape şi toţi ştiau asta. Murmurul aper se auzea în surdină, ca un pian ce cânta o melodie sadică. Încăperea Sakurei era luminată puternic de candelabrul din sticlă. Lumina se împrăştia pe pereţii camerei de culoarea mierii şi se oglindea în mobila lucioasă de cireş. Liniştea camerei fusese străbătută de un strănut înfundat. Pe pat, stăteau cei doi adolescenţi, înconjuraţi de o mulţime de cutii de şerveţele. În urma jocului în care Sakura fusese aruncată în apă, cei doi adolescenţi primiseseră o răceală zdravănă. Prima şi poate singura din eternitate . Cei doi împărţeau aceaşi cameră datorită faptului că răceala lor era foarte periculoasă pentru cei din jur. Sakura stătea cu capul pe perna moale şi uşoară, capul scufundândui-se în ea. Purta o cămaşă de noapte lungă, albă, puţin transparentă. Nu dormea. Stătea şi medita la planul ei. Sasuke nu dădea nici un indiciu că ar renunţa. Deschise ochii şi văzu un trup bine făcut, plin de muşchi ce se mişca în ritmul vieţii. Sasuke, gândi ea. Ridică uşor privirea şi o întâlni pe a brunetului. Se pierdea în ochii lui, însă nu voia să pară o fetiţă care se aruncă în braţele lui din prima clipă. Şi în plus, planul ei era încă în picioare, nu ? Lăsă iar privirea în jos. Un val de senzaţii ciudate o învăluiră. Simţea fiori, simţea că arde pe dinauntru. Îşi simţi corpul cum îi tremura şi cum dinţii îi clănţăneau în gură. Frisoanele începeau să pună stăpânire pe trupul său.
Sasuke se ridică rapid, învelind-o cu pătura. Aceasta parcă cădea încet ca o cortină de petale de cireş. Văzând că continua să tremure, brunetul intră rapid sub pătură, lângă ea şi … o cuprinse în braţe. Mâinile sale o strângeau pe fată la pieptul său, încercând din răsputeri să îi oprească tremuratul. Vampiroaica încercă să îl înlăture dar nu reuşi. În fond, el era de vină pentru ce i se întâmpla ei acum. O urmă de nervozitate o cuprinse. Se întreba cum îşi permitea un sărăntoc să se dea la ea. Mai încercă odată să îl împingă, însă din nou fără succes. Rămase cu palmele lipite de pieptul lui, încetând să se zbată. Renunţase. Îşi afundă capul în pieptul lui cald şi continuă să se cutremure până o oră mai târziu.
Pe parcursul nopţii, el simţise cum tremura din când în când. Şi de fiecare dată el o ţinea şi mai strâns, încercând să îi transmită căldura corpului său, ei. Toată acea noapte o privi. Îi atinse chipul firav dar nu încetă să o ţină în braţe. Când îi punea mâna pe faţă simţea cum fiori calzi îi umpleau întreg corpul. Dori să o sărute dar ştia că ea va face urât.
În zorii zilei, natura se dezlănţui. Norii negri împăienjenau cerul. Tunetele se auzeau foarte des în văzduhul care era luminat de fulgere înspăimântătoare. Rareori trăznetele loveau pământul. Vântul sufla ca un nebun, împrăştiind frunzele copacilor şi dansând cu florile de pe luncă. Stropii mari şi grei cădeau ca o cortină de teatru, lovind lacul ce o aştepta cu mare drag. Cascadele erau mai pline ca niciodată. Apa cădea nebuneşte, acum având culori maronii.
Toate acestea erau însă departe de a fi auzite sau văzute de cei doi. Fata dormea liniştită în braţele tânărului. Era cu spatele la el, iar el încă încerca să o încălzească. Draperiile groase ţineau departe luminile de ochii acestora.
Uşa se deschise deodată, trântindu-se în perete. Sakura se ridică rapid din pat, ameţită. Era nervoasă că cineva îi întrerupse somnul. Pe parcursul nopţii simţise cum el încerca să o încălzească. Voia să se împotrivească dar totuşi se gândea că era spre binele ei. Sasuke pe de altă parte nu fusese pe fază. Se învârti, făcând cunoştintă cu covorul moale de pe podea. Se ridică înjurând de pe jos. Şi el era nervos. Se vedea în ochii lui. Ce bine fusese când el o ţinea pe ea în braţe. Ce bine era când o simţea cum respira sub mâna lui. Ei doi, se comportau ca nişte oameni normali. Dormeau, deşi dacă nu o făceau nu se simţeau obosiţi. Puteau să stea treji toată eternitatea şi nu păţeau nimic. La fel şi respiratul. Era un obicei omenesc dar de care nu aveau nevoie.
Îşi amintiseră brusc că cineva deschise uşa şi se uitară la făptaş. O servitoare ce aducea o farfurie cu mâncare şi două pahare de sânge. Fata tremura din toate încheieturile văzându-i pe cei doi. Lăsă repede tava jos şi ieşi din încăpere înainte să păţească ceva. Cei doi se priviră reciproc. Fata izbucni în râs, iar tânărul se mulţumi să zâmbească. Apoi, un gând îi străfulgeră mintea ei.
- Pot să ştiu şi eu ce naiba căutam la tine în braţe ? începu fata cu convingere.
- Contează ? Eşti viitoarea mea soţie. Obişnuieşte-te cu asta. îi răspunse acesta cu şiretenie.
- Chiar nu o să renunţi la asta, nu ? continuă fata cu un oftat teatral.
- Nici să nu te gândeşti. termină băiatul şi într-o secundă ea era în braţele lui, deşi vampiroaica nici nu se mişcase.
El era aşa de aproape. Îi simţea respiraţia caldă cum îi mângâia fruntea. Fiorii nu îi dădeau pace din cauza asta. Ochii lui negri era aţintiţi asupra ei, însă nu îi păsa. Şira spinării îi fusese străbătută de un aer rece. Mâinile lui îi prinseră talia lipind-o de el. Ea ştia că o simte cum tremură dar nu putea face nimic. Îşi puse mâinile pe pieptul său gol şi ridică uşor capul pentru a-l privi. Se apropia aşa de tare de gura ei şi nu ştia cum să reacţioneze. Mintea sa era goală. Nu ştia cum să se opună, dar o parte din ea spunea să îl lase să continue. Deodată, îi veni o idee. În împinse cu forţă, acesta căzând pe podea. Uimit de reacţia fetei, acesta o privi suspicios. Se aşteptase să îi pice în braţe. Să se sărute, apoi poate o noapte de dragoste dar nimic mai mult. Însă norocul nu era de partea lui. Ea nu era fata care să îi satisfacă poftele. Nu era o cârpă în mâinile sale. Ridică privirea şi o văzu cum stătea cu mâinile în sân. Părul lung şi roz îi cădea în valuri pe umerii goi. Ochii verzi erau nervoşi. Ea era nervoasă. Dar pe dinauntru ea ardea de fricire că nu căzuse în braţele lui.
- Scuze, pissy, dar nu-s genul ce se lasă uşor. Succes în cucerirea mea. şoptii fata încrezătoare,
apoi făcu stânga în prejur şi se aşeză pe pat victorioasă.
Aştept păreri.
Capitolul 5 :
– Singura din eternitate –
– Singura din eternitate –
Soarele era aproape de cealaltă cascadă. Apusul era aproape şi toţi ştiau asta. Murmurul aper se auzea în surdină, ca un pian ce cânta o melodie sadică. Încăperea Sakurei era luminată puternic de candelabrul din sticlă. Lumina se împrăştia pe pereţii camerei de culoarea mierii şi se oglindea în mobila lucioasă de cireş. Liniştea camerei fusese străbătută de un strănut înfundat. Pe pat, stăteau cei doi adolescenţi, înconjuraţi de o mulţime de cutii de şerveţele. În urma jocului în care Sakura fusese aruncată în apă, cei doi adolescenţi primiseseră o răceală zdravănă. Prima şi poate singura din eternitate . Cei doi împărţeau aceaşi cameră datorită faptului că răceala lor era foarte periculoasă pentru cei din jur. Sakura stătea cu capul pe perna moale şi uşoară, capul scufundândui-se în ea. Purta o cămaşă de noapte lungă, albă, puţin transparentă. Nu dormea. Stătea şi medita la planul ei. Sasuke nu dădea nici un indiciu că ar renunţa. Deschise ochii şi văzu un trup bine făcut, plin de muşchi ce se mişca în ritmul vieţii. Sasuke, gândi ea. Ridică uşor privirea şi o întâlni pe a brunetului. Se pierdea în ochii lui, însă nu voia să pară o fetiţă care se aruncă în braţele lui din prima clipă. Şi în plus, planul ei era încă în picioare, nu ? Lăsă iar privirea în jos. Un val de senzaţii ciudate o învăluiră. Simţea fiori, simţea că arde pe dinauntru. Îşi simţi corpul cum îi tremura şi cum dinţii îi clănţăneau în gură. Frisoanele începeau să pună stăpânire pe trupul său.
Sasuke se ridică rapid, învelind-o cu pătura. Aceasta parcă cădea încet ca o cortină de petale de cireş. Văzând că continua să tremure, brunetul intră rapid sub pătură, lângă ea şi … o cuprinse în braţe. Mâinile sale o strângeau pe fată la pieptul său, încercând din răsputeri să îi oprească tremuratul. Vampiroaica încercă să îl înlăture dar nu reuşi. În fond, el era de vină pentru ce i se întâmpla ei acum. O urmă de nervozitate o cuprinse. Se întreba cum îşi permitea un sărăntoc să se dea la ea. Mai încercă odată să îl împingă, însă din nou fără succes. Rămase cu palmele lipite de pieptul lui, încetând să se zbată. Renunţase. Îşi afundă capul în pieptul lui cald şi continuă să se cutremure până o oră mai târziu.
Pe parcursul nopţii, el simţise cum tremura din când în când. Şi de fiecare dată el o ţinea şi mai strâns, încercând să îi transmită căldura corpului său, ei. Toată acea noapte o privi. Îi atinse chipul firav dar nu încetă să o ţină în braţe. Când îi punea mâna pe faţă simţea cum fiori calzi îi umpleau întreg corpul. Dori să o sărute dar ştia că ea va face urât.
În zorii zilei, natura se dezlănţui. Norii negri împăienjenau cerul. Tunetele se auzeau foarte des în văzduhul care era luminat de fulgere înspăimântătoare. Rareori trăznetele loveau pământul. Vântul sufla ca un nebun, împrăştiind frunzele copacilor şi dansând cu florile de pe luncă. Stropii mari şi grei cădeau ca o cortină de teatru, lovind lacul ce o aştepta cu mare drag. Cascadele erau mai pline ca niciodată. Apa cădea nebuneşte, acum având culori maronii.
Toate acestea erau însă departe de a fi auzite sau văzute de cei doi. Fata dormea liniştită în braţele tânărului. Era cu spatele la el, iar el încă încerca să o încălzească. Draperiile groase ţineau departe luminile de ochii acestora.
Uşa se deschise deodată, trântindu-se în perete. Sakura se ridică rapid din pat, ameţită. Era nervoasă că cineva îi întrerupse somnul. Pe parcursul nopţii simţise cum el încerca să o încălzească. Voia să se împotrivească dar totuşi se gândea că era spre binele ei. Sasuke pe de altă parte nu fusese pe fază. Se învârti, făcând cunoştintă cu covorul moale de pe podea. Se ridică înjurând de pe jos. Şi el era nervos. Se vedea în ochii lui. Ce bine fusese când el o ţinea pe ea în braţe. Ce bine era când o simţea cum respira sub mâna lui. Ei doi, se comportau ca nişte oameni normali. Dormeau, deşi dacă nu o făceau nu se simţeau obosiţi. Puteau să stea treji toată eternitatea şi nu păţeau nimic. La fel şi respiratul. Era un obicei omenesc dar de care nu aveau nevoie.
Îşi amintiseră brusc că cineva deschise uşa şi se uitară la făptaş. O servitoare ce aducea o farfurie cu mâncare şi două pahare de sânge. Fata tremura din toate încheieturile văzându-i pe cei doi. Lăsă repede tava jos şi ieşi din încăpere înainte să păţească ceva. Cei doi se priviră reciproc. Fata izbucni în râs, iar tânărul se mulţumi să zâmbească. Apoi, un gând îi străfulgeră mintea ei.
- Pot să ştiu şi eu ce naiba căutam la tine în braţe ? începu fata cu convingere.
- Contează ? Eşti viitoarea mea soţie. Obişnuieşte-te cu asta. îi răspunse acesta cu şiretenie.
- Chiar nu o să renunţi la asta, nu ? continuă fata cu un oftat teatral.
- Nici să nu te gândeşti. termină băiatul şi într-o secundă ea era în braţele lui, deşi vampiroaica nici nu se mişcase.
El era aşa de aproape. Îi simţea respiraţia caldă cum îi mângâia fruntea. Fiorii nu îi dădeau pace din cauza asta. Ochii lui negri era aţintiţi asupra ei, însă nu îi păsa. Şira spinării îi fusese străbătută de un aer rece. Mâinile lui îi prinseră talia lipind-o de el. Ea ştia că o simte cum tremură dar nu putea face nimic. Îşi puse mâinile pe pieptul său gol şi ridică uşor capul pentru a-l privi. Se apropia aşa de tare de gura ei şi nu ştia cum să reacţioneze. Mintea sa era goală. Nu ştia cum să se opună, dar o parte din ea spunea să îl lase să continue. Deodată, îi veni o idee. În împinse cu forţă, acesta căzând pe podea. Uimit de reacţia fetei, acesta o privi suspicios. Se aşteptase să îi pice în braţe. Să se sărute, apoi poate o noapte de dragoste dar nimic mai mult. Însă norocul nu era de partea lui. Ea nu era fata care să îi satisfacă poftele. Nu era o cârpă în mâinile sale. Ridică privirea şi o văzu cum stătea cu mâinile în sân. Părul lung şi roz îi cădea în valuri pe umerii goi. Ochii verzi erau nervoşi. Ea era nervoasă. Dar pe dinauntru ea ardea de fricire că nu căzuse în braţele lui.
- Scuze, pissy, dar nu-s genul ce se lasă uşor. Succes în cucerirea mea. şoptii fata încrezătoare,
apoi făcu stânga în prejur şi se aşeză pe pat victorioasă.
Aştept păreri.