21-11-2010, 12:07 AM
Disclaimer: Nu detin niciun personaj din anime-ul/manga-ul Naruto, cu exceptia celor create de mine, si nu fac profit de pe urma acestor personaje/ intamplari.
Buna! Stiu, stiu, veti zice ca-s nebuna ca fac un nou fic, insa, nu m-am putut abtine:]] Va promit ca le voi continua i pe celelalte...sper:]]
Va rog ceva: Nu faceti spam si off-topic! Multumesc.
Pai... uitati aici primul capitol. Sper sa va placa!
Capitolul 1
In ochii mei de un rosu inchis, aproape inumani, se oglindeste luna alba, iar vantul se joaca-n pletele-mi argintii. Stau sprijinita cu mainile de balustrada balconului, iar mintea-mi zboara pe alte meleaguri. Nu pot sa cred ca parintii mei m-au transerat la alta scoala si si-au abandonat si serviciile ca sa poata venii aici. Asta mi se pare o prostie. Bine, e adevarat ca liceul la care am fost e extrem de prost, dar ma puteau muta la altul, tot din Londra, dar nu, ei s-au gandit sa vina aici. Parca fac asta in ciuda mea. Acolo aveam si eu prieteni. Bine, doar doua colege, dar macar aveam. Aici, nu cred ca-mi voi face vreodata prieteni. Adica... la ce caracter am eu, nici nu se pune problema. Stiu ca nimeni nu ma va putea accepta asa cum sunt eu, insa, nu am de gand sa ma schimb, chiar daca asta inseamna sa stau singura, sa nu am niciun prieten.
Oftez obosita, iar o usoara senzatie de frig ma cuprinde. Ma despart cu greu de intunericul abisal si intru in camera. Ma schimb in pijamale si ma pun in pat. Maine va fi o zi grea, prima mea zi de liceu aici. Sunt asa de emotionata chiar daca stiu ca nimeni nu-si va da seama ca au o noua colega. Intr-un final adorm, cu greu, insa adorm.
A doua zi razele soarelui ma trezesc din frumoasele vise ce le aveam. Deschid buimaca ochii si ma ridic vioaie din pat. Intru in baie si ma spal pe dinti si pe fata. Imi piaptan parul ce-mi ajunge pana la fund, iar dupa aceea intru in camera. Ma imbrac intr-un chimono albastru ce-mi pune ochii in evidenta, iar in picioare imi iau o pereche de sandale ninja negre. Imi iau ghiozdanul si cobor la parter. Cand intru in bucatarie, in loc de un calduros "Buna dimineata, draga mea!" , mama ma priveste urat si imi spune pe o voce nervoasa.
-Misca-ti fata fundu` ala odata la scoala. Chiar vrei sa intarzii din prima zi? Ce ar crede lumea despre noi?
Mda... ma puteam astepta la altceva? Bineinteles ca nu. Mama e asa dintotdeauna, defapt... daca ma gandesc mai bine, nu a fost mereu asa. Cand tata traia era cea mai buna mama. Acum s-a casatoruit din nou. Nu pot sa spun ca se iubesc. Mama l-a luat pentru averea sa, iar el.. pai cred ca vrea sa para un om serios. Mda... chiar daca se inseala intre ei, si stiu lucrul asta, nu le pasa. Chiar daca nu e bine ce gandesc, nu as vrea sa fac parte din aceasta familie. Defapt, nimeni nu cred ca ar vrea.
O privesc trista pe mama si plec spre scoala fara a mai lua micul dejun. Chiar daca asa face mereu, pe mine tot ma doare. In fond, e mama mea. Cea care mi-a dat viata chiar daca uneori mi-as dori sa nu o fi facut.
Prinsa in ganduri, nici nu mai am timp sa ma bucur de peisajul minunat de afara deoarece ma trezesc chiar la intrarea in Academie. Pasesc timida in interior si ma indrept spre clasa a 10-a B. Pun mana pe clanta, iar inainte de a o deschide trag adanc aer in piept. Cand intru in clasa, toate privirile se indreapta asupra mea si ma fac a ma simt foarte stanjeznita. Niciodata nu mi-a placut sa intarzii la ore. Imi placea si inca imi place sa fiu prima care intra in clasa pentru a nu iesi in evidenta. Imi place sa trec neobservata.
Spre fericirea mea, in clasa nu e niciun sensei. Rasuflu usurata si imi caut cu privirea un loc liber. Singurul loc liber e in ultima banca, langa fereastra. Perfect! Exact locul potrivit pentru mine. Imi las privirea in podea si ma indrept cu pasi marunti spre noua mea banca.
Nici nu m asez bine in banca si in fata mea se infatiseaza o fata inalta, blonda, cu parul prins intr-o coada de cal si cu ochii albastri. Aceasta ma priveste zambitoare dupa care zice:
-Buna! Numele meu este Ino, incantata de cunostinta!
O privesc si ii zambesc timid. Pare o fata foarte populara si extrem e bogata dupa hainele ce le poarte, dar... de ce ar vorbii o asemenea fata cu mine? Adica, cu mine. Eu fata cea invizibila de care toti se fereau din motive necunoscute mie. Nu mai stau mult pe ganuri si ii raspund fetei ce inca astepta ca eu sa zic ceva.
-B-buna! Eu sunt Nanami, incantata de asemenea! spun pe o voce aproape imperceptibila.
Tanara imi zambeste voioasa si vrea sa-mi spuna ceva, insa este strigata de catre o fata cu parul roz bombon si ochii verzi.Ino imi spune ca vom vorbii mai tarziu si a plecat.
Ma asez in banca si astept linistita sosirea pofesorului. In timpul asta incep sa-mi analizez fiecare coleg in parte. Majoritatea par interesanti, insa, privirea mi-a cazut pe trei baieti ce sunt cei mai linistiti si foarte nepasatori. Primul are parul roscat si ochii verzi. Dintre toti, el pare cel mai fioros. Cel de-al doilea e brunet cu tente de albastru si ochii negre. Acesta pare cel mai indiferent, iar ultimul e saten, cu parul lung prins intr-o coada la varfete, iar ochii ii are lila, parca. Acesta din urma pare foarte increzut.
Fetele, ei bine, niciuna nu imi atrage in mod special atentia. Bine, poate doar una. O fata cu parul roscat, ochii negrii si cu ochelari ce se tot fastaceste pe langa cei trei. Mda... inca o obsedata. La cealalta scoala a mea erau multe pitipoance de astea, insa aici, pare ca doar ea e asa si nu cred ca gresesc. Intotdeauna am fost o persoana linistita ce statea si analiza persoanele, iar dupa aceea le cunostea mai bine decat ei insusi.
Imediat ce termin de analizat toata clasa, pe usa isi face aparitia un barbat inalt, bine-facut, ce nu cred ca are mai mult de douazeci si cinci de ani. Parul ii este argintiu, la fel ca al meu, lasat intr-o parte, pe fata are o masca neagra ce-i acopera intreaga fata cu exceptia ochiului drept. Acesta ne saluta zambitor si se rezeama de catedra incepand sa cerceteze cu privirea toti colegii mei. Privirea se atinteste pe mine, sta putin pe ganduri dupa care incepe sa vorbeasca.
-Ei bine, se pare ca avem o noua colega! Vino aici si te prezinta! imi spune acesta si imi zambeste bland in timp ce-mi indica sa ies in fata.
Inghit in sec si ma ridic din banca indreptandu-ma cu pasi mici spre profesor. In timp ce mer simt cum toate privirile sunt atintite asupra mea. Grozav! Asta e a doua oara cand sunt in centrul atentie. Urasc asta!
Ajunsa la locul indicat de sensei, trag aer in pipt dupa care incep sa vorbesc.
-Buna! Numele meu este Nanami Asakura, peste o luna implinesc saisprezece ani si, dupa cum ati observat, sunt noua in satul asta! spun pe nerasuflate si ma mir si eu coerenta cu care am spus aceste cuvinte.
Kakashi -sensei, caci am aflat si cum se numeste, imi zambeste dupa care ma pofteste la locul meu.
Fac ce-mi spune si cand ajung in banca, acesta incepe din nou sa vorbeasca.
-Ei bine, avand in vedere ca echipele s-au facut, iar Nanami abea acum a venit, de azi, ea e in echipa sapte condusa de mine. Copii, va astept la marginea paduri, iar voi, spune si se uita spre ceilalti, va asteptati aici sensei. Dupa ce spune asta dispare intr-un nor de fum.
Eu ies din clasa si ii astept afara pe ceilalti coechipieri ai mei. Nici macar nu stiu cine sunt, doar numele lor imi este cunoscut.
Peste cteva minute, langa mine isi fac aparitia doi baieti si o fata. Fata are parul roz si ochii verzi. Daca nu ma insel, e aceeasi cu cea care a strigat-o pe Ino. Numele ei e Sakura. Celalalt baiat are parul blond, ciufulit si ochii albastri. Acesta se numeste Naruto, iar ultimul e Sasuke, acel baiat din clasa care mi s-a parut interesant.
Dupa ce se prezinta, ne indreptam spre locul stabilit de catre sensei.
Pe drum, nimeni nu scoate niciun cuvant ceea ce mie-mi convine la nebunie.
Intr-un final ajungem l locul stabilit, iar eu impreuna cu blondul si rozalia ne asezam pe iarba, iar Sasuke se sprijina de un copac. Mda, se pare ca nu m-am inselat, e indiferent, dar el mai are si " calitatiile" celorlalti doi si anume, mai e si arogant si increzut.
Imi intorc privirea spre cei doi de langa mine si observ ca incepusera o discutie sau mai bine zis o cearta. prefer sa nu ma bag, asa cum faceam intotdeauna, si ma asez pe o banca putin mai departe de ei in asteptarea senseiului.
Oare cat mai are de gand omul asta sa intarzie. Deja sunt trei ore de cand asteptam, iar Naruto deja a inceput sa faca spume la gura.
Cam atat ca ma dor degetele la cat am scris azi. Primul capitol stiu ca e destul de plictisito, insa am vrut sa fac o introducere. Urmatoarele vor fi mai incitante, va promit.
Buna! Stiu, stiu, veti zice ca-s nebuna ca fac un nou fic, insa, nu m-am putut abtine:]] Va promit ca le voi continua i pe celelalte...sper:]]
Va rog ceva: Nu faceti spam si off-topic! Multumesc.
Pai... uitati aici primul capitol. Sper sa va placa!
Capitolul 1
In ochii mei de un rosu inchis, aproape inumani, se oglindeste luna alba, iar vantul se joaca-n pletele-mi argintii. Stau sprijinita cu mainile de balustrada balconului, iar mintea-mi zboara pe alte meleaguri. Nu pot sa cred ca parintii mei m-au transerat la alta scoala si si-au abandonat si serviciile ca sa poata venii aici. Asta mi se pare o prostie. Bine, e adevarat ca liceul la care am fost e extrem de prost, dar ma puteau muta la altul, tot din Londra, dar nu, ei s-au gandit sa vina aici. Parca fac asta in ciuda mea. Acolo aveam si eu prieteni. Bine, doar doua colege, dar macar aveam. Aici, nu cred ca-mi voi face vreodata prieteni. Adica... la ce caracter am eu, nici nu se pune problema. Stiu ca nimeni nu ma va putea accepta asa cum sunt eu, insa, nu am de gand sa ma schimb, chiar daca asta inseamna sa stau singura, sa nu am niciun prieten.
Oftez obosita, iar o usoara senzatie de frig ma cuprinde. Ma despart cu greu de intunericul abisal si intru in camera. Ma schimb in pijamale si ma pun in pat. Maine va fi o zi grea, prima mea zi de liceu aici. Sunt asa de emotionata chiar daca stiu ca nimeni nu-si va da seama ca au o noua colega. Intr-un final adorm, cu greu, insa adorm.
A doua zi razele soarelui ma trezesc din frumoasele vise ce le aveam. Deschid buimaca ochii si ma ridic vioaie din pat. Intru in baie si ma spal pe dinti si pe fata. Imi piaptan parul ce-mi ajunge pana la fund, iar dupa aceea intru in camera. Ma imbrac intr-un chimono albastru ce-mi pune ochii in evidenta, iar in picioare imi iau o pereche de sandale ninja negre. Imi iau ghiozdanul si cobor la parter. Cand intru in bucatarie, in loc de un calduros "Buna dimineata, draga mea!" , mama ma priveste urat si imi spune pe o voce nervoasa.
-Misca-ti fata fundu` ala odata la scoala. Chiar vrei sa intarzii din prima zi? Ce ar crede lumea despre noi?
Mda... ma puteam astepta la altceva? Bineinteles ca nu. Mama e asa dintotdeauna, defapt... daca ma gandesc mai bine, nu a fost mereu asa. Cand tata traia era cea mai buna mama. Acum s-a casatoruit din nou. Nu pot sa spun ca se iubesc. Mama l-a luat pentru averea sa, iar el.. pai cred ca vrea sa para un om serios. Mda... chiar daca se inseala intre ei, si stiu lucrul asta, nu le pasa. Chiar daca nu e bine ce gandesc, nu as vrea sa fac parte din aceasta familie. Defapt, nimeni nu cred ca ar vrea.
O privesc trista pe mama si plec spre scoala fara a mai lua micul dejun. Chiar daca asa face mereu, pe mine tot ma doare. In fond, e mama mea. Cea care mi-a dat viata chiar daca uneori mi-as dori sa nu o fi facut.
Prinsa in ganduri, nici nu mai am timp sa ma bucur de peisajul minunat de afara deoarece ma trezesc chiar la intrarea in Academie. Pasesc timida in interior si ma indrept spre clasa a 10-a B. Pun mana pe clanta, iar inainte de a o deschide trag adanc aer in piept. Cand intru in clasa, toate privirile se indreapta asupra mea si ma fac a ma simt foarte stanjeznita. Niciodata nu mi-a placut sa intarzii la ore. Imi placea si inca imi place sa fiu prima care intra in clasa pentru a nu iesi in evidenta. Imi place sa trec neobservata.
Spre fericirea mea, in clasa nu e niciun sensei. Rasuflu usurata si imi caut cu privirea un loc liber. Singurul loc liber e in ultima banca, langa fereastra. Perfect! Exact locul potrivit pentru mine. Imi las privirea in podea si ma indrept cu pasi marunti spre noua mea banca.
Nici nu m asez bine in banca si in fata mea se infatiseaza o fata inalta, blonda, cu parul prins intr-o coada de cal si cu ochii albastri. Aceasta ma priveste zambitoare dupa care zice:
-Buna! Numele meu este Ino, incantata de cunostinta!
O privesc si ii zambesc timid. Pare o fata foarte populara si extrem e bogata dupa hainele ce le poarte, dar... de ce ar vorbii o asemenea fata cu mine? Adica, cu mine. Eu fata cea invizibila de care toti se fereau din motive necunoscute mie. Nu mai stau mult pe ganuri si ii raspund fetei ce inca astepta ca eu sa zic ceva.
-B-buna! Eu sunt Nanami, incantata de asemenea! spun pe o voce aproape imperceptibila.
Tanara imi zambeste voioasa si vrea sa-mi spuna ceva, insa este strigata de catre o fata cu parul roz bombon si ochii verzi.Ino imi spune ca vom vorbii mai tarziu si a plecat.
Ma asez in banca si astept linistita sosirea pofesorului. In timpul asta incep sa-mi analizez fiecare coleg in parte. Majoritatea par interesanti, insa, privirea mi-a cazut pe trei baieti ce sunt cei mai linistiti si foarte nepasatori. Primul are parul roscat si ochii verzi. Dintre toti, el pare cel mai fioros. Cel de-al doilea e brunet cu tente de albastru si ochii negre. Acesta pare cel mai indiferent, iar ultimul e saten, cu parul lung prins intr-o coada la varfete, iar ochii ii are lila, parca. Acesta din urma pare foarte increzut.
Fetele, ei bine, niciuna nu imi atrage in mod special atentia. Bine, poate doar una. O fata cu parul roscat, ochii negrii si cu ochelari ce se tot fastaceste pe langa cei trei. Mda... inca o obsedata. La cealalta scoala a mea erau multe pitipoance de astea, insa aici, pare ca doar ea e asa si nu cred ca gresesc. Intotdeauna am fost o persoana linistita ce statea si analiza persoanele, iar dupa aceea le cunostea mai bine decat ei insusi.
Imediat ce termin de analizat toata clasa, pe usa isi face aparitia un barbat inalt, bine-facut, ce nu cred ca are mai mult de douazeci si cinci de ani. Parul ii este argintiu, la fel ca al meu, lasat intr-o parte, pe fata are o masca neagra ce-i acopera intreaga fata cu exceptia ochiului drept. Acesta ne saluta zambitor si se rezeama de catedra incepand sa cerceteze cu privirea toti colegii mei. Privirea se atinteste pe mine, sta putin pe ganduri dupa care incepe sa vorbeasca.
-Ei bine, se pare ca avem o noua colega! Vino aici si te prezinta! imi spune acesta si imi zambeste bland in timp ce-mi indica sa ies in fata.
Inghit in sec si ma ridic din banca indreptandu-ma cu pasi mici spre profesor. In timp ce mer simt cum toate privirile sunt atintite asupra mea. Grozav! Asta e a doua oara cand sunt in centrul atentie. Urasc asta!
Ajunsa la locul indicat de sensei, trag aer in pipt dupa care incep sa vorbesc.
-Buna! Numele meu este Nanami Asakura, peste o luna implinesc saisprezece ani si, dupa cum ati observat, sunt noua in satul asta! spun pe nerasuflate si ma mir si eu coerenta cu care am spus aceste cuvinte.
Kakashi -sensei, caci am aflat si cum se numeste, imi zambeste dupa care ma pofteste la locul meu.
Fac ce-mi spune si cand ajung in banca, acesta incepe din nou sa vorbeasca.
-Ei bine, avand in vedere ca echipele s-au facut, iar Nanami abea acum a venit, de azi, ea e in echipa sapte condusa de mine. Copii, va astept la marginea paduri, iar voi, spune si se uita spre ceilalti, va asteptati aici sensei. Dupa ce spune asta dispare intr-un nor de fum.
Eu ies din clasa si ii astept afara pe ceilalti coechipieri ai mei. Nici macar nu stiu cine sunt, doar numele lor imi este cunoscut.
Peste cteva minute, langa mine isi fac aparitia doi baieti si o fata. Fata are parul roz si ochii verzi. Daca nu ma insel, e aceeasi cu cea care a strigat-o pe Ino. Numele ei e Sakura. Celalalt baiat are parul blond, ciufulit si ochii albastri. Acesta se numeste Naruto, iar ultimul e Sasuke, acel baiat din clasa care mi s-a parut interesant.
Dupa ce se prezinta, ne indreptam spre locul stabilit de catre sensei.
Pe drum, nimeni nu scoate niciun cuvant ceea ce mie-mi convine la nebunie.
Intr-un final ajungem l locul stabilit, iar eu impreuna cu blondul si rozalia ne asezam pe iarba, iar Sasuke se sprijina de un copac. Mda, se pare ca nu m-am inselat, e indiferent, dar el mai are si " calitatiile" celorlalti doi si anume, mai e si arogant si increzut.
Imi intorc privirea spre cei doi de langa mine si observ ca incepusera o discutie sau mai bine zis o cearta. prefer sa nu ma bag, asa cum faceam intotdeauna, si ma asez pe o banca putin mai departe de ei in asteptarea senseiului.
Oare cat mai are de gand omul asta sa intarzie. Deja sunt trei ore de cand asteptam, iar Naruto deja a inceput sa faca spume la gura.
Cam atat ca ma dor degetele la cat am scris azi. Primul capitol stiu ca e destul de plictisito, insa am vrut sa fac o introducere. Urmatoarele vor fi mai incitante, va promit.
![[Imagine: o7k7f6.jpg]](http://i1113.photobucket.com/albums/k509/Marina955/o7k7f6.jpg)
