01-04-2011, 02:44 PM
Prima dată când am chiulit eram în a6a.. era o zi îngrozitoare, în care trebuia să dăm vreo 4 teste, toţi eram atât de indispuşi aşa că îngerului care credeau ceilalţi că sunt a i-au crescut coarne şi a propus să chiulim în masă. Well, ziua aia a fost genială, şi acum îmi amintesc cum îmi tresărea inima gândindu-mă că nu e bine ceea ce fac, dar când ceilalţi hotărau unde vom merge, cui îi mai păsa de raţiune?
De atunci lucrurile s-au mai simplificat, dar nu mi-am făcut niciodată un obicei din asta.
De atunci lucrurile s-au mai simplificat, dar nu mi-am făcut niciodată un obicei din asta.
destiny is for losers. it's just a stupid excuse to wait for things to happen instead of making them happen.