06-12-2009, 04:51 PM
Note/ As dori sa se stie ca nu am mai scris de doi ani de zile asa ca imi cer scuze pentru eventualele greseli pe care le-am facut [ atat gramaticale cat si de exprimare s.a.m.d ]. Daca vedeti anuntati-ma.
Description/ Povestea este bazata total pe one shot-ul facut de Teh " Oamenii spun că e " grav " , dar asta e din interior - Jurnal ". Cel mai bine va recomand sa il cititi pentru a stii de unde porneste aceasta ideie. Am modificat unele lucruri, intamplarile se vor petrece in cea mai mare parte a povestii intr-un institut. Este o lucrare care N U doreste sa puna in evidenta nebunia, ci personalitatea puternica a femeilor, sau cel putin asta voi incerca sa fac. Nu este un singur personaj principal!
Warning/ Pe parcurs, cu cat imi intru mai repede in mana cu atat mai bine, va contine violenta, limbaj agresiv si poate descrierea unor scene sexuale. Tot la aceasta categorie intra si confuzia, pentru ca daca aveti sa cititi nu veti intelege mare lucru dintr-un prim capitol.
Warning / 16 + !
Dedication / Aceasta poveste este dedicata ei, lui Teh pentru faptul ca este o persoana cu care ma bucur ca pot discuta si cu care am reusit sa ma imprietenesc, cause she`s awesome and she deserve it! Sper sa iti placa. Hugs and kisses!
24 Martie 1998
Tavistock Institute London
Jane
Era prea rece. Suprafaţa pe care stătea întinsă era asemenea gheţii. Poate prea rece pentru trupul ei de copilă. Frigul îi intra în carnea învineţită ce acoperea scheletul; oase atât de fragile care trosneau la fiecare mişcare de parcă nu ar fi fost fixate îndeajuns de bine se întindeau asemenea unei pânze de păianjen prin toată materia cărnoasă, îmbălsămată de sange. Îşi mişcă mâna; renunţă la fel de repede, durerea care se resimţea în braţul stâng era prea mare pentru a putea fi acceptată. Ochii ei nu destingeau absolut nimic chiar dacă pleopele erau deschise iar irişii priveau drept în faţă lumina puternică emanată de neon. Era alb sau negru? Nu putea distinge non-culorile iar creierul încetase să mai judece. Memoria părea a fi ştearsă aşa cum un profesor curaţă o tabla unde se înghesuiesc sute de cifre, fiecare pentru a domina tot mai mult spaţiu. Dar spaţiul din capul ei este gol...
O bataie… şi încă una. Apoi alta mai puternică şi alta şi mai puternică. Buzele i se întredeschiseră iar pe lângă ele se prelinseră două şiruri de salivă care îi murdăriră faţa pictată în pudră albă. Inima îi batea tot mai tare. Nu murise?
- A înviat mortu`! se auzi de undeva de lângă ea o voce stridentă a unei femei in jur de 27 de ani care începu să râdă.
O auzi clar. Dar nu putea să-şi amintească de unde o ştia. Râsul care îi răsuna în ureche şi îi spărgea timpanele era diferit de cel pe care îl ştia tânăra victimă. Nu era unul care să redea fericirea… dar nici unul sadic, diabolic. Nu, era… altceva. Dar ce anume? Simţea în timbrul vocii auzite o frică puternică, atât de puternică încât o cutremura şi pe ea.
- Nu cred că este moartă.
Durerea de cap o luă de îndată ce în jurul său se auziră o sumedenie de sunete. Discutau, dar în ce limbă şi ce anume? Totuşi… Totul devenea tot mai clar; ochii începură să resimtă durerea provocată de lumina neonului iar braţul stâng începea să se mişte din loc. Strânse din pumn; tot ce dorea era linişte… Dar ecourilor lor încă îi mai erau întipărite în minte.
“ Linişte… linişte… vreau linişte! “
Până nu mai putu. Cuvintele i se roteau în minte asemenea unei morişti şi nu înceteau. Le vedea, le simţea şi le auzea, tot mai tare, tot mai intens. Prindeau contur în lumea imaginară a nefericitei, o lume undeva între realitate şi irealitate, la graniţa dintre cele două. Iadul. Era conştientă sau inconştientă?
- Şi dacă ai omorât-o? Nenorocitule, blestemat să...
- Taci! strigă tânărul la ea.
Totul se dărâmă foarte curând, gardurile făcute de ea picară, acum nu o mai putea apăra nimeni. Îşi luă aer în piep. Urma să declanşeze o fortună, un dezastru pentru ea.
- Linişte, nenorociţii dracului ce sunteţi!
Când a început totul? Cand visul mieros sa transformat într-un coşmar negru care avea să-i modifice întreaga viaţă? Şi oare când avea să se termine totul?
____________________________________
That`s all XD Stiu ca nu ati inteles nimic :]]
Description/ Povestea este bazata total pe one shot-ul facut de Teh " Oamenii spun că e " grav " , dar asta e din interior - Jurnal ". Cel mai bine va recomand sa il cititi pentru a stii de unde porneste aceasta ideie. Am modificat unele lucruri, intamplarile se vor petrece in cea mai mare parte a povestii intr-un institut. Este o lucrare care N U doreste sa puna in evidenta nebunia, ci personalitatea puternica a femeilor, sau cel putin asta voi incerca sa fac. Nu este un singur personaj principal!
Warning/ Pe parcurs, cu cat imi intru mai repede in mana cu atat mai bine, va contine violenta, limbaj agresiv si poate descrierea unor scene sexuale. Tot la aceasta categorie intra si confuzia, pentru ca daca aveti sa cititi nu veti intelege mare lucru dintr-un prim capitol.
Warning / 16 + !
Dedication / Aceasta poveste este dedicata ei, lui Teh pentru faptul ca este o persoana cu care ma bucur ca pot discuta si cu care am reusit sa ma imprietenesc, cause she`s awesome and she deserve it! Sper sa iti placa. Hugs and kisses!
Hallucination
Prolog
24 Martie 1998
Tavistock Institute London
Jane
Era prea rece. Suprafaţa pe care stătea întinsă era asemenea gheţii. Poate prea rece pentru trupul ei de copilă. Frigul îi intra în carnea învineţită ce acoperea scheletul; oase atât de fragile care trosneau la fiecare mişcare de parcă nu ar fi fost fixate îndeajuns de bine se întindeau asemenea unei pânze de păianjen prin toată materia cărnoasă, îmbălsămată de sange. Îşi mişcă mâna; renunţă la fel de repede, durerea care se resimţea în braţul stâng era prea mare pentru a putea fi acceptată. Ochii ei nu destingeau absolut nimic chiar dacă pleopele erau deschise iar irişii priveau drept în faţă lumina puternică emanată de neon. Era alb sau negru? Nu putea distinge non-culorile iar creierul încetase să mai judece. Memoria părea a fi ştearsă aşa cum un profesor curaţă o tabla unde se înghesuiesc sute de cifre, fiecare pentru a domina tot mai mult spaţiu. Dar spaţiul din capul ei este gol...
O bataie… şi încă una. Apoi alta mai puternică şi alta şi mai puternică. Buzele i se întredeschiseră iar pe lângă ele se prelinseră două şiruri de salivă care îi murdăriră faţa pictată în pudră albă. Inima îi batea tot mai tare. Nu murise?
- A înviat mortu`! se auzi de undeva de lângă ea o voce stridentă a unei femei in jur de 27 de ani care începu să râdă.
O auzi clar. Dar nu putea să-şi amintească de unde o ştia. Râsul care îi răsuna în ureche şi îi spărgea timpanele era diferit de cel pe care îl ştia tânăra victimă. Nu era unul care să redea fericirea… dar nici unul sadic, diabolic. Nu, era… altceva. Dar ce anume? Simţea în timbrul vocii auzite o frică puternică, atât de puternică încât o cutremura şi pe ea.
- Nu cred că este moartă.
Durerea de cap o luă de îndată ce în jurul său se auziră o sumedenie de sunete. Discutau, dar în ce limbă şi ce anume? Totuşi… Totul devenea tot mai clar; ochii începură să resimtă durerea provocată de lumina neonului iar braţul stâng începea să se mişte din loc. Strânse din pumn; tot ce dorea era linişte… Dar ecourilor lor încă îi mai erau întipărite în minte.
“ Linişte… linişte… vreau linişte! “
Până nu mai putu. Cuvintele i se roteau în minte asemenea unei morişti şi nu înceteau. Le vedea, le simţea şi le auzea, tot mai tare, tot mai intens. Prindeau contur în lumea imaginară a nefericitei, o lume undeva între realitate şi irealitate, la graniţa dintre cele două. Iadul. Era conştientă sau inconştientă?
- Şi dacă ai omorât-o? Nenorocitule, blestemat să...
- Taci! strigă tânărul la ea.
Totul se dărâmă foarte curând, gardurile făcute de ea picară, acum nu o mai putea apăra nimeni. Îşi luă aer în piep. Urma să declanşeze o fortună, un dezastru pentru ea.
- Linişte, nenorociţii dracului ce sunteţi!
Când a început totul? Cand visul mieros sa transformat într-un coşmar negru care avea să-i modifice întreaga viaţă? Şi oare când avea să se termine totul?
____________________________________
That`s all XD Stiu ca nu ati inteles nimic :]]