06-10-2009, 04:53 PM
Viata unei adolescente, pur si simplu. You know.. ceva se intampla oricand.. Anyway.. Nu e plagiat, nu e copiat, nu nimic.
"Mama stupida! Urasc faptul ca nu-mi suporta prietenii si ca se baga in viata mea. Acum imi schimba scoala numai ca sa intru in alt anturaj. Patetic, tipic ei. Daca ar fi dupa ea, ar trebui sa stau toata ziua cu persoane care joaca sah si sa merg la petrecerei unde nimeni nu face nimic altceva decat sa se uite unii la altii. Total plictisitor!"
Zgomotul infernal al claxoanelor, stresul de a nu fi intarziat la noul colegiu au inceput sa se contureze pe expresia mamei. Si-a aprins tigara si la fiecare sunet ascutit pe care il auzea, injura. Trecand de centru, gonind peste strazile orasului care duc spre locuri unde n-am mai fost niciodata...Cum am ajuns eu aici? Am inceput sa vad treptele din ciment unde stateam cu prietenii mei, balconul matusii mele, copacul pe care am scrijelit numele meu si al baiatului pe care l-am iubit pentru prima data. Fara sa imi dau seama, masina s-a oprit, franand brusc in parcarea de langa o cladire inalta, colorata cu un portocaliu inchis, lipsit de originalism. Mi-am indepartat bretonul din ochi pentru a privi cu atentie viitorul liceu unde voi invata. Spre mirarea mea, nicio miscare, niciun sunet. Am iesit din masina fara sa spun vreun cuvant, asteptand ca mama sa porneasca masina si sa plece spre servici. Fara rost, liniste deplina. M-am intors si am deschis portiera rapid, fiind foarte sigura de mine insami.
-Ai de gand sa pleci? intreb pe un ton calm si hotarat.
-Nu plec pana cand nu te vad intrand in camin.
Am trantit portiera nervoasa, apoi am alergat spre o usa inalta, din lemn. M-am oprit in fata ei si am citit dezinteresata ceea ce scria pe ea. "Camin pentru elevi". Patetic. Am intrat plictisita, cautand sala doisprezece. Ma uitam pe coridorul lung, care dadea impresia de loc parasit. Urc treptele, grabindu-ma sa-mi las ghiozdanul, care devenea din ce in ce mai greu cu fiecare pas pe care il faceam. Intr-un final, am gasit si camera. Intru usor si merg spre singurul pat liber, aruncandu-mi ghiozdanul. In coltul opus erau doua fete si trei baieti, imbracati total patetic. O pereche de pantaloni de treining si o bluza din licra la fete, iar baietii o pereche de blugi, o bluza larguta si o camasa descheiata. Aveau subiectul lor de discutie, am hotarat sa nu ma bag in seama doar daca ma intreaba ei ceva. M-am asezat pe pat, ridincandu-mi genunchii. Cu mana dreapta am umblat in buzunarul ghiozdanului si am scos un pachet de tigari Vogue pe care l-am pus pe noptiera. Melodia rock de la telefonul meu a inceput, demonstrand faptul ca ma suna cineva. Cei cinci se opresc brusc din vorbit si se uita la mine ca si cand nu stiau cum am aparut in camera. Nu bag de seama si ma uit la telefon. Zambesc, era Criss, fata cu care am copilarit.
-Cum e, Criss? Missing you.
-Pai.. nu e la fel fara tine pe-aici, mai toti acum isi dau aere. Diva a inceput sa vorbeasca in sictir cu toti si era sa se bata cu Tedd.
-Tedd o bate de se rupe, am spus razand. Aici e total plictisitor, deocamdata nimeni special. Toti sunt imbracati ca orice oameni. Macar dincolo se imbraca lumea cu haine potrivite diferit, aici e de ajuns sa ai o bluza si niste pantaloni.
-What the f**k?! Din ce epoca vin ei, nu i-a mai vazut politia? a spus ea, incepand sa rada.
-Preistorie la sigur. Coso ce face?
-Coso.. E bine, afectat de plecarea ta. Nu prea a ras cu noi, nu s-a mai luat de nimeni.. Practic nu a fost el.
-Sper sa reziste relatia mea cu el. Sa ma tii la curent cu tot ce se intampla. Ma duc sa vad daca gasesc ceva interesant. Pa, tu! Cand ne vedem, dai un pet.
-Da, promit! a spus ea razand.
Am inchis si am pus telefonul in buzunarul blugilor mei negri, oarecum largi. Am tras scaunul de la masa, punandu-mi picioarele de o parte si de alta a spatarului, uitandu-ma spre cei cinci.
-Am auzit ca la voi este un loc unde poti face graff-uri, pe langa un loc perfect pentru role, sau chestii de gen.
-Da, de ce? Esti interesata? se uita una din ele la mine, ridicand din spranceana.
Ma ridic nervoasa, mergand spre ea.
-Tu cand te uiti la mine, vezi o persoana asa plictisitoare ca tine, miss? Ti-am vorbit cu respect, imi vorbesti cu respect.
-Ce tupeu pe nou-venita! spuse ea, razand patetic.
-Te sfatuiesc doar sa nu ma provoci, nu stii cate pot face. Deci imi raspunzi sau aflu singura? Si da, sunt interesata.
-Pai..iesi din camin si mergi spre Sala de Sport. Inainte sa intri in ea, e un gang. Mergi pe acolo si ajungi la un teren cu cele mai ciudate persoane.
-Voi fi una din ele.
-Te va conduce Izzy acolo. E unul dintre ei, singurul care mai sta cu noi.
-Aham. Si cine e acest Izzy?
-Eu! raspunse un baiat brunet, pe care nu l-am observat.
Statea in coltul unui pat, aproape acoperit de usa trasa de la dulap. Avea parul drept, cam pana la umeri, facandu-i fata foarte primitoare. Cum ma asteptam, oameni normali in sfarsit. Era imbracat cu o pereche de blugi lungi, foarte largi, si un tricou lalau. Rolele erau puse in rucsac, iar mp3-ul lui era deja intr-un buzunar din care nu putea sa cada, orice miscare ar face.
Se ridica si m-a asteptat sa-mi iau rolele, mai apoi m-a condus spre iesirea din camin.
-Multumesc ca m-ai scapat de ei. Raman dator vandut!
-Nu-i suporti?
-Prea multe barfe, ce sa aflu eu? Am stat acolo doar pentru ca am vrut sa vad daca esti de-a noastra sau ca ceilalti din liceu. Vezi tu.. Noi suntem foarte uniti aici si rollerii sunt mereu unii cu altii, ei mai mereu au certuri si de-astea. In fine.. Nu am facut cunostinta. Izzy.
-Boho. Sincer, ma bucur ca ai venit in camera aia, credeam ca asa sunt in tot caminul si deja mi se parea nasol.
-Neeeh. Anyway, orice problema ai avea ma anunti.
-Oke. Am nevoie de un pet.
-Pet.. La noi se foloseste pentru tigari. Tu te referi la bautura sau la fumuri?
-Fumuri.
-Se rezolva! Dar..acum ca am ajuns, trebuie sa-mi arati ce poti.
-Oke.
Mi-am pus rolele si am inceput sa pun in practica tot ce am invatat. Sarituri de pe balustrada, piruete in aer, aterizari perfecte, intoarceri bruste si diferite scheme ciudate. Din viteza pe care o aveam am observat doar ca toti de acolo s-au oprit si se uitau spre mine. Ultima saritura a fost cea la care aveam emotii, cand aterizam trebuia sa jonglez de pe un picior pe altul. Reusita totala! In timp ce treceam pe un fel de culoar, eram insotita de toate aplauzele, eu mergand pe role tot mai aproape de Izzy. El a ramas in fata mea, mi-a zambit si s-a uitat spre ceilalti. A batut de doua ori din palme si a strigat spre multime.
-Everybody! Ea e noua colega.. Boho. Ati vazut ce poate, deci as vrea sa o primiti foarte bine. De asemenea am observat ca merita sa fie una de-a noastra. Respect, Boho!
In doua minute toti se uita la mine, imi zambesc si ridica mana spre cer, aratand semnul "Peace", degetele aratator si mijlociu ridicate. Le raspund la semn, strigand spre Izzy:
-Mersi, frate!
Ma intorc spre ceilalti spunand:
-Respect!
Imprevizibil
Capitolul I : Schimbare radicala
"Mama stupida! Urasc faptul ca nu-mi suporta prietenii si ca se baga in viata mea. Acum imi schimba scoala numai ca sa intru in alt anturaj. Patetic, tipic ei. Daca ar fi dupa ea, ar trebui sa stau toata ziua cu persoane care joaca sah si sa merg la petrecerei unde nimeni nu face nimic altceva decat sa se uite unii la altii. Total plictisitor!"
Zgomotul infernal al claxoanelor, stresul de a nu fi intarziat la noul colegiu au inceput sa se contureze pe expresia mamei. Si-a aprins tigara si la fiecare sunet ascutit pe care il auzea, injura. Trecand de centru, gonind peste strazile orasului care duc spre locuri unde n-am mai fost niciodata...Cum am ajuns eu aici? Am inceput sa vad treptele din ciment unde stateam cu prietenii mei, balconul matusii mele, copacul pe care am scrijelit numele meu si al baiatului pe care l-am iubit pentru prima data. Fara sa imi dau seama, masina s-a oprit, franand brusc in parcarea de langa o cladire inalta, colorata cu un portocaliu inchis, lipsit de originalism. Mi-am indepartat bretonul din ochi pentru a privi cu atentie viitorul liceu unde voi invata. Spre mirarea mea, nicio miscare, niciun sunet. Am iesit din masina fara sa spun vreun cuvant, asteptand ca mama sa porneasca masina si sa plece spre servici. Fara rost, liniste deplina. M-am intors si am deschis portiera rapid, fiind foarte sigura de mine insami.
-Ai de gand sa pleci? intreb pe un ton calm si hotarat.
-Nu plec pana cand nu te vad intrand in camin.
Am trantit portiera nervoasa, apoi am alergat spre o usa inalta, din lemn. M-am oprit in fata ei si am citit dezinteresata ceea ce scria pe ea. "Camin pentru elevi". Patetic. Am intrat plictisita, cautand sala doisprezece. Ma uitam pe coridorul lung, care dadea impresia de loc parasit. Urc treptele, grabindu-ma sa-mi las ghiozdanul, care devenea din ce in ce mai greu cu fiecare pas pe care il faceam. Intr-un final, am gasit si camera. Intru usor si merg spre singurul pat liber, aruncandu-mi ghiozdanul. In coltul opus erau doua fete si trei baieti, imbracati total patetic. O pereche de pantaloni de treining si o bluza din licra la fete, iar baietii o pereche de blugi, o bluza larguta si o camasa descheiata. Aveau subiectul lor de discutie, am hotarat sa nu ma bag in seama doar daca ma intreaba ei ceva. M-am asezat pe pat, ridincandu-mi genunchii. Cu mana dreapta am umblat in buzunarul ghiozdanului si am scos un pachet de tigari Vogue pe care l-am pus pe noptiera. Melodia rock de la telefonul meu a inceput, demonstrand faptul ca ma suna cineva. Cei cinci se opresc brusc din vorbit si se uita la mine ca si cand nu stiau cum am aparut in camera. Nu bag de seama si ma uit la telefon. Zambesc, era Criss, fata cu care am copilarit.
-Cum e, Criss? Missing you.
-Pai.. nu e la fel fara tine pe-aici, mai toti acum isi dau aere. Diva a inceput sa vorbeasca in sictir cu toti si era sa se bata cu Tedd.
-Tedd o bate de se rupe, am spus razand. Aici e total plictisitor, deocamdata nimeni special. Toti sunt imbracati ca orice oameni. Macar dincolo se imbraca lumea cu haine potrivite diferit, aici e de ajuns sa ai o bluza si niste pantaloni.
-What the f**k?! Din ce epoca vin ei, nu i-a mai vazut politia? a spus ea, incepand sa rada.
-Preistorie la sigur. Coso ce face?
-Coso.. E bine, afectat de plecarea ta. Nu prea a ras cu noi, nu s-a mai luat de nimeni.. Practic nu a fost el.
-Sper sa reziste relatia mea cu el. Sa ma tii la curent cu tot ce se intampla. Ma duc sa vad daca gasesc ceva interesant. Pa, tu! Cand ne vedem, dai un pet.
-Da, promit! a spus ea razand.
Am inchis si am pus telefonul in buzunarul blugilor mei negri, oarecum largi. Am tras scaunul de la masa, punandu-mi picioarele de o parte si de alta a spatarului, uitandu-ma spre cei cinci.
-Am auzit ca la voi este un loc unde poti face graff-uri, pe langa un loc perfect pentru role, sau chestii de gen.
-Da, de ce? Esti interesata? se uita una din ele la mine, ridicand din spranceana.
Ma ridic nervoasa, mergand spre ea.
-Tu cand te uiti la mine, vezi o persoana asa plictisitoare ca tine, miss? Ti-am vorbit cu respect, imi vorbesti cu respect.
-Ce tupeu pe nou-venita! spuse ea, razand patetic.
-Te sfatuiesc doar sa nu ma provoci, nu stii cate pot face. Deci imi raspunzi sau aflu singura? Si da, sunt interesata.
-Pai..iesi din camin si mergi spre Sala de Sport. Inainte sa intri in ea, e un gang. Mergi pe acolo si ajungi la un teren cu cele mai ciudate persoane.
-Voi fi una din ele.
-Te va conduce Izzy acolo. E unul dintre ei, singurul care mai sta cu noi.
-Aham. Si cine e acest Izzy?
-Eu! raspunse un baiat brunet, pe care nu l-am observat.
Statea in coltul unui pat, aproape acoperit de usa trasa de la dulap. Avea parul drept, cam pana la umeri, facandu-i fata foarte primitoare. Cum ma asteptam, oameni normali in sfarsit. Era imbracat cu o pereche de blugi lungi, foarte largi, si un tricou lalau. Rolele erau puse in rucsac, iar mp3-ul lui era deja intr-un buzunar din care nu putea sa cada, orice miscare ar face.
Se ridica si m-a asteptat sa-mi iau rolele, mai apoi m-a condus spre iesirea din camin.
-Multumesc ca m-ai scapat de ei. Raman dator vandut!
-Nu-i suporti?
-Prea multe barfe, ce sa aflu eu? Am stat acolo doar pentru ca am vrut sa vad daca esti de-a noastra sau ca ceilalti din liceu. Vezi tu.. Noi suntem foarte uniti aici si rollerii sunt mereu unii cu altii, ei mai mereu au certuri si de-astea. In fine.. Nu am facut cunostinta. Izzy.
-Boho. Sincer, ma bucur ca ai venit in camera aia, credeam ca asa sunt in tot caminul si deja mi se parea nasol.
-Neeeh. Anyway, orice problema ai avea ma anunti.
-Oke. Am nevoie de un pet.
-Pet.. La noi se foloseste pentru tigari. Tu te referi la bautura sau la fumuri?
-Fumuri.
-Se rezolva! Dar..acum ca am ajuns, trebuie sa-mi arati ce poti.
-Oke.
Mi-am pus rolele si am inceput sa pun in practica tot ce am invatat. Sarituri de pe balustrada, piruete in aer, aterizari perfecte, intoarceri bruste si diferite scheme ciudate. Din viteza pe care o aveam am observat doar ca toti de acolo s-au oprit si se uitau spre mine. Ultima saritura a fost cea la care aveam emotii, cand aterizam trebuia sa jonglez de pe un picior pe altul. Reusita totala! In timp ce treceam pe un fel de culoar, eram insotita de toate aplauzele, eu mergand pe role tot mai aproape de Izzy. El a ramas in fata mea, mi-a zambit si s-a uitat spre ceilalti. A batut de doua ori din palme si a strigat spre multime.
-Everybody! Ea e noua colega.. Boho. Ati vazut ce poate, deci as vrea sa o primiti foarte bine. De asemenea am observat ca merita sa fie una de-a noastra. Respect, Boho!
In doua minute toti se uita la mine, imi zambesc si ridica mana spre cer, aratand semnul "Peace", degetele aratator si mijlociu ridicate. Le raspund la semn, strigand spre Izzy:
-Mersi, frate!
Ma intorc spre ceilalti spunand:
-Respect!