My one shots

[Nami]

Dansez în ploaie.

Bate vântul. Soarele se ascunde după norii amenințători. Eu merg gânditoare spre casă. Mă gândesc la trecut, prezent și viitor. Mă gândesc la cariera mea. Scriu poezii. Când țin în mână stiloul și scriu, simt cum vântul mă poartă pe aripile lui, spre o tară a minunilor, căci poeziile îmi sunt pasiunea. Deși, când eram copil, mi se spunea că sunt un antitalent ... Dar eu știam că in sufletul meu se ascundea o latură sensibila, poetică, o stare de gândire și melancolie ce o întâlnești la poeți. Știam că Dumnezeu mi-a dăruit talentul, pasiunea de a scrie.
Pic, pic, pic. Cerul varsă lacrimi pure, neatinse. Aceste lacrimi se adună in picături de apă și astfel se formează îndrăgita ploaie.
Nu mă grăbesc. Vreau să simt ploaia. Vreau să simt picăturile de apă ce-mi răcoresc și imi udă corpul. Ploaia mă liniștește. Îmi alină simțurile, îmi liniștește mintea, îmi gâdilă corpul ce vibrează la fiecare mângâiere a ploii.
Dansez în ploaie. Îmi arunc pantofii. Vreau să simt cum iarba udă și verde îmi atinge picioarele. Vreau să simt noroiul alunecos sub picioare. Mirosul ploii ... Îmi gâdilă nasul, îmi alintă simțurile.
Dansez în ploaie.
Lumea trece pe lângă mine și îmi aruncă priviri, mirându-se de ce dansez, desculță, pe o vreme ploioasă. Ei nu înțeleg sângele înfierbântat ce-mi curge prin vene. Ei nu înțeleg gena poetică. Tot ce este ieșit din comun, li se pare ciudat. Nu înțeleg adevărata artă. Nu înțeleg ... Și de aceea, încearcă să mă sfideze cu priviri pline de neînțelegere, ce par a-mi spune că sunt ciudată. Poate sunt ... Dar Dumnezeu mi-a dăruit puterea de a accepta adevărul, adevăr pe care unii oameni nu pot sau nu vor să-l înțeleagă. Accept că sunt ciudată. Nu neg.
Dar această latură ciudată, este latura poetică ...
Stilul meu de a scrie și felul în care mă comport, poate fi ciudat. Dar nu mă asemăn cu cei din jur. Și poate că faptul că nu sunt asemenea lor, îi face să mă privească ciudat, superior, pentru că sunt diferită.
Asta este latura noastră gânditoare, care unora li se pare ciudată, pentru simplul fapt că noi, poeții, suntem diferiți prin felul de a ne exprima sentimentele.