Nu ești un membru încă? Înregistrează-te acum!
Creează un cont nou  

Otrava

#2
II. Inceputul


Nu m-am trezit decat cand am auzit ca avionul trebuie sa aterizeze. Mi-am pus centura de siguranta si am sperat doar sa fie totul bine si sa ma vad in sfarsit cu picioarele pe pamant. Cand am simtit ca rotile avionului ating pamantul parca mi s-a luat o piatra, in cazul meu un bolovan de pe inima. Nici nu am apucat bine sa deschid ochii ca eram deja in aeroport incercand sa imi gasesc din priviri rudele. I-am facut cu mana si i-am trimis un zambet rapid lui Mihai si apoi mi-am vazut de treaba. Poate ca eu nu-mi observasem rudele, insa se pare ca ele o facuse.
Ne-am intalnit in 5 minute dupa ce eu iesisem de la punctual de control.
Cel mai urat lucru de pana acum a fost acela ca au urmat o multime de imbratisari care m-au obosit mai mult decat drumul. Am plecat imediat dupa aeroport apre casa.
Se parerea ca nu stateau prea departe. Faceai 30 de minute pana acolo cu masina.
Peisajul era superb. Pomii mi se pareau adevarati strajeri care pazeau ceva important. Erau inalti si foarte verzi. Poate ca exagerez insa verdele de aici parea mai verde decat cel de acasa. Simteam aerul curat cum imi invadeaza plamanii. Pasarile cantau armonios de prin copaci iar cerul senin completa de minune imaginea. Casele erau toate albe, frumoase si impunatoare; trase toate parca dupa acelasi tipar.
Cele 30 de minute au trecut foarte repede inca nu mi-am dat seaman ca am reusit sa parcurgem 45 de km.
Micuta masina a oprit in fata unei case impunatoare si simple, alba. Daca stau si ma uit atenta in jur observ ca seamana cat de cat intre ele. Nu credeam ca este intradevar ca in filme. Pana la urma chiar sunt toate facute parca dupa acelasi tipar. M-am intors cu fata la casa si am inceput sa o studiez ramand cu gura cascata. Am simtit cum o mana calda ma bate pe umar si imi ureaza "Bbun venit". Doi copii se plimbau cu bicicleta si se uitau insistent la mine; le-am zambit insa spre surprinderea mea ei s-au strambat. E bine de stiut asta pe viitor. Io fi amuzat faza mea, cine stie.
Nustiu cand am adus bagajele in casa pentru ca deja ma aflam in hol. Ma simteam si acum ca si cum as zbura. Reta (nu ii placea sa o strig altfel) m-a ajutat sa-mi duc bagajele in camera. Camera mea avea un micut balcon care dadea exact in fata casei. Camera mi se parea imensa, langa balcon, undeva la mijloc aveam un pat mare de doua persoane, sifonier, birou si baie proprie. Am dedus ca o sa ma simt bine.
Am coborat amandoua vorbind despre cum a fost drumul, ce am facut. Am ajuns in bucatarie rapid, m-au asezat la o masa de patru persoane si au implut-o cu bunatati. Pur si simplu nu ii inteleg pe oamenii astoa, nici acum. Specificasem cu 5 minute inainte ca imi este somn nu foame. Se pare ca cei doi au inteles exact invers.
Am ciugulit de ici colo, m-am scuzat si am plecat in camera. Stiu si acum ca primul lucru pe care l-am facut a fost sa scot laptopul, sa il deschid si apoi sa ma duc la Dan sa vad daca pot avea internet in camera mea. Mi-a spus ca in doua ore rezolva totul. Ma simteam acolo ca si cum as fi ajuns in paradis.
Cand m-am vazut iar singura in camera m-am trantit pe pat si ma gandeam la ce o sa fac prima data. Am tasnit spre geanta si am inceput sa despachetez, sa pun fiecare hainuta la locul lor. Nu imi aduc aminte cat timp mai exact au reusit sa stea hainele aranjate insa stiu ca oricum mai mult ca acasa. Apoi am iesit putin pe balcon, am studiat baia si am facut un dus scurt. Ma simteam in forma asa ca vroiam sa o rog pe Reta sa imi arate imprejurimile. Nustiu cand insa atunci cand m-am uitat spre fereastra era deja intuneric. Diferentele astea. La noi probabil acum era dupa amiaza si de asta aveam atata energie in mine; alta explicatie mai rezolnabila nu pot gasi. Puteam sa jur ca acum cinci minute era lumina afara. M-am dat batuta pana la urma. Am hotarat intr-un final sa nu ma mai duc sa vornesc cu ei asa am scos capul pe usa si am strigat un "Noapte buna , m-am schimbat in pijamale, m-am asezat in pat si am adormit.
M-am trezit foarte devreme a doua zi, de fapt era inca noapte din ce imi mai amintesc acum. M-am dus pana la baie pentru ca imi era foarte sete si m-am intors rapid in camera. Mi-am luat halatul si am iesit pe balcon.Am stat si am privit cu atentie cerul... pierdusem notiunea timpului. Observasem ca pot vedea avioanele aproape de decolare si de aterizare de aici. M-a luat frigul asa ca am apelat la ultima mea scapare, o plapuma subtire si calduroasa pentru a scapa de racoarea dimineatii. Asa-zisa liniste a diminetii devenea plictisitoare, deci jocul, copilaresc pe de o parte, cu degetele mi s'a parut o alternativa superba
Intr-un final usa de la camera mea s-a deschis. Am scos usor capul si am vazut 3 persoana straine care se uitau in directia mea la fel de ciudat ca si mine. Au intrat pe rand si s-au asezat fiecare pe unde au apucat: baiatul intr-un colt al patului, femeia mai batrana langa mine pe pat iar fata care ii insotea pe fotoliu. Mi se pareau destul de cunoscuti insa nu stiam de ce. Imediat dupa toata aceasta scena a intrat Reta cu o tava plina cu bombonele si prajiturele de toate culorile si marimile. I-a servit pe musafiri si intr-un sfarsit pe mine.
Ma simteam oarecum intimidata stand in pijamale in varful patului, cu trei persoane necunoscute la mine in camera care zambeau prietenoase si imi analizau fiecare miscare. Doamna din fata mea se apropie, ma apuca putin de obraji, imi intoare capul dintr-o parte si in alta pentru a ma studia mai bine si spuse fericita:
- Vai, draga mea nepotica ce mare ai crescut de cand nu te-am mai vazut. Semeni din ce in ce mai mult cu maica-ta, pe zi ce trece cresti si mai mare. Vai, sa nu fii de deochi.
- Multumesc.
Femeia asta ma lasa fara cuvinte. Nu imi aduc aminte sa fi cunoscut vreodata o persoana asa, ca ea, foarte vorbareata si care mereu sa aiba un zambet dragut pe fata. Ce om normal ar putea si asa vessel tot timpul. Am stat si am vorbit despre o multime de lucruri mai putin importante. Nici nu merita mentionate. M-a intrebat despre fiecare membru al familiei, despre problemele de acasa si despre tuica pe care o facea mamaia*; a intrebat daca e la fel de buna. Ma adormea batranica. Parea foarte simpatica cu parul ala prins asa, sus, intr-un coc si incercand sa stea picior peste picior.
Dupa ce a terminat interogatoriu mi le-a prezentat pe celalalte persoana aflate in camera.
- Acestia sunt copii mei si un fel de verisori neoficiali ai tai. El e Cristian, baiatul meu mai mare, iar ea Eliza.
- Buna, adauga ei in cor.
- Sper ca o sa va intelegi bine. O sa isi petreaca vara aici, la Reta. Eu am ceva probleme cu unchiul** si va trebui sa plec in California si nu imi permit sa ii iau si pe cei doi cu mine asa ca m-am gandit ca daca tot ai venit ar fi bine sa ii las aici sa va mai cunoasteti.
Femeia asta chiar vorbea mult. Am incercat sa o intrerup de vreo cateva ori insa incercarile mele au fost in zadar. Chiar cand vroiam sa intreb ceva imi zise scurt:
- Daca vroiai sa intrebi daca cei doi vorbesc romana, sa stii ca o fac, nu prea bine insa se descurca. Oricum o sa va intelegi voi. Tinerii din ziua azi… of… va descurcati voi cumva, oricum sunteti foarte inventivi.
Dupa ce termina de vorbit Cristian si Eliza s-au ridicat automat, ca doi robotei ascultatori, de pe pat, respectiv fotoliu si au venit sa ma salute fiecare dupa care au disparut cu “Tanti Gura Mare”.
Toata saptamana a fost foarte plina ca si ziua de azi de astfel. Dupa ce am ajuns sa ii cunosc mai bine pe verisorii mei neoficiali am inceput incet sa ma mai distrez si sa invat si mai bine limba. In fiercare zi veneau tot felul de rude; unele veneau pur si simplu in vizita sau sa bea un ceai la ora cinci, insa unii veneau special sa ma vada. Unele intrau si altele ieseau; e destul de obositor sa faci cunostiinta cu o multime de lume si apoi sa le uiti numele. Niciodata nu am retinut in nume in mod special si nu am de gand sa incep sa o fac acum. Dupa prima saptamana apele s-au mai linistit si lumea a inceput sa stea mai putin pe acasa. Reta si Dan au inceput munca asa ca plecau dimineata si venea seara, nu prea mai aveam timp sa stam de vorba.

Cristian si Eliza nu se inteleg chiar asa de bine cum lasa impresia. Cand a fost vorba sa isi aleaga camerele s-au certat doua zile pana au reusit sa se decida. Cristian avea sa stea in camera de langa mine, iar Eliza in partea celalalta a casei; refuzase sa stea langa noi pe motiv ca: “Vreau sa imi fie respectata intimitatea”. Nimeni nu a comentat nimic si am lasat-o sa stea unde vroia. Pot spune ca sunt foarte norocoasa ca “dragul” de Cristian a ales sa stea langa mine. Chiar daca a fost o saptamana grea si mai tot timpul era casa plina de rude seara stateam amandoi pe balcon si ne tineam companie. Am descoperit ca e o companie foarte placuta, spre deosebire de sora lui. Oricum nu as reusi sa descriu felul lui de a fi, are o personalitate aparte pe cand sora-sa e genul fata care crede ca cel mai important lucru in viata e sa iti stea rujul bine pe buze si sa ai unghiile facute.
Luni dimineata lucruri au revenit la normal.
M-am trezit la 11, destul de tarziu insa inca nu m-am acomodat cu fusul orar de aici, sunt destul de multe ore diferenta fata de acasa. M-am ridicat din pat, m-am spalat si am coborat in bucatarie unde stiam ca ma asteapta Cristian cu micul dejun. Si el doarme la fel de mult asa ca de cand a venit la Reta micul dejun l-am luat impreuna; apoi drumurile noastre se despart. Eu ma duc in camera mea unde stau si desenez iar el isi ia chitara si pleaca sau repeta in gradina. O sa aflu eu ce se intampla si cu cine umbla – imi place sa stiu tot – insa azi nu am timp. I-am promis mamei ca o sa ii scriu un mail insa scris a ramas, nici macar nustiu ce sa ii zic asa ca mai bine o las balta.
- Teo…. Vin’ putin te roooog, se auzi o voce pitigaiata.
De abia mi-am tarat picioarele pana in camera ei. Sigur iar avea vreo problema stupida.
- Am o problema si de data asta chiar e grav.
- Scuipa tot.
“ De parca ai sti ce inseamna probleme grave… o sa innebunesc cu fata asta pe cap toata vara.”
- Ies la o intalnire si nustiu cu ce sa ma imbrac. Am de ales intre: fusta asta roz cu tricoul asta alb sau rochita asta roz… si orice as alege imi iau sandalele cele roz pentru ca au toc si vreau sa par mai inalta… Deci?
“ Stiam ca ar fi prea frumos ca sa fie adevarat… ce probleme importante. Si analizand situatia eu nu m-as imbraca cu nici una. Ori fusta asta scurta si transparent, o rochia asta creata pentru mine e tot una… Insa, nu strica sa iti bati joc de unele persoane nu, Teo?
Corect Maria… stiam ca o sa fii de acord cu mine.”

- Eu zic sa iti iei fusta si tricoul, e mai secsy draga si baietilor le place…
- Chiar? Esti cea mai buna. Multumesc, spuse in timp ce ma sugruma.
“ Daca ai sti tu ce buna’s…”
Am plecat repede din camera aia pentru ca nu ma simt bine acolo. Totul mirosea dulce si e roz asa ca m-am retras in camera mea. Nu la mult timp dupa asta s-a auzit usa de la intrare. Plecase in sfarsit… singura. Mi-am luat prosopul si am plecat la dus. Am terminat mai repede ca de obicei. Mi-am luat paltalonii scurti si tricoul negru si am inceput sa umblu prin casa. Am ajuns la bucatarie si mi-am facut o cafea… ma rog, prima data a fost prea tare si acum o facusem apa chioara, nu conteaza. A fost buna pana la urma.
M-am imtors in camera cu cafeau pe jumatate terminata. Usa de la intrare se deschise. Probabil venise Eliza inapoi asa ca nu m-am deranjat prea tare. Am lasat cana pe masa si am inceput sa ma invart prin camera, am facut curat pentru a doua oara pe ziua de azi; ma plictiseam de moarte asa ca m-am gandit sa ii fac o vizita lui Cristian.
- Cioc! CioC! E cineva? Am bagat incet capul in camera sa vad daca este acolo. Dupa ce am analizat camera, m-am dus direct la locul unde isi tine el cd-urile cu filme. Daca tot ma plictiseam am zis ca ar merge un film.
“ Deci wow… tipul are o intreaga colectie de filme horror, o intrece pe a mea.”
In timp ce cautam linistita am observat printre adunatura de cd-uri un material negru.
" Hm, e moale...
Il ridic usor si incep sa il studiez. Observ ca are niste semne, rosii, care semana cu picurile de sange. Le ating usor si observca sunt din cauciuc.
Nici nustiu cat timp trecuse de cand ma aflam acolo insa eram prea concentrata la cd-uri pentru a mai auzi ce se intampla in jurul meu.
- Teo… Hey!
Am simtit deodata respiratia cuiva la urechea mai si o mana calda pe umeri. M-am intors brusc si am scapat cd-ul din mana.
- A… Cristian…
“ Doamne…”
- Imi pare rau, o sa plec acum.
- Nu stai, nu trebuie. Revin imediat.
“ Ce noroc ai Teo. Uita-te la tine, esti rosie toata.”
- Cand ai spus imediat chiar ai vorbit serios. A, scuze nu stiam ca nu te-ai imbracat inca. Revin mai tarziu.
- Nu trebuie ti-am mai zis. Gata, am terminat aici. Ai venit sa iei un Cd? Hei, ce ai in mana? Seamna cu... si se apropie sa ia materialul negru din mana mea. Chilotii mei! tipa el brusc. Se inrosise tot, si o tuli in baie.
Prima data cand am ramas fara cuvinte a fost azi. Prima data cand l-am vazut asa dezbracat. Nu am mai zis nimic… am luat cd-urile si am tulit-o in camera. Daca stau sa ma gandesc nu ar fi fost primul, insa am fost luata prin surprindere. Nu ma asteptam sa il vad numai in prosop, ud ,si culmea a revenit in chiloti… De ce sunt baietii asa comozi?
Nustiu cand a inceput sau cand s-a terminat filmu. M-am gandit la intamplarea de azi toata dupa-amiaza. Chiar si cafeaua pe care o facusem se racise.
Afara se innopta.


* mamaie = bunica din partea lu' mama
** unchiul = cel mai batran membru al familie, avand 101 ani.




Ja ne...



Răspunsuri în acest subiect
Otrava - de AoiButterfly - 13-06-2009, 04:16 PM
RE: Otrava - de AoiButterfly - 15-06-2009, 07:46 PM
RE: Otrava - de Jessi - 15-06-2009, 08:32 PM
RE: Otrava - de D@n@ - 15-06-2009, 08:42 PM
RE: Otrava - de AoiButterfly - 18-06-2009, 02:17 PM
RE: Otrava - de Jessi - 18-06-2009, 03:41 PM

Subiecte de discuție similare...
Subiect: Autor Răspunsuri: Vizite: Ultimul răspuns
  Otrava pentru inima mea Elena. 2 3.154 23-10-2011, 12:20 AM
Ultimul răspuns: kyra_kyralyne


Utilizatori care citesc acest subiect:
1 Vizitator(i)