28-03-2009, 04:38 AM
Let me see, am scris urmatoarea parte, so sper să vă placă şi aceasta. Multumesc de comentariu Raluca.
Când te afli la o departare de un metru de o altă fiinţă, pe care poate ai dori să o atingi, şi te abtii. Cum se numeşte? Laşitate sau puterea de a merge mai departe fară aceasta? Există o a treia obtiune, dar pentru cei ce nu pot fi atenti la aceasta le scapă, fară a se mai întoarce la aceştia. Nu este laşitate, nici putere... Este iubirea cu care renunti la fericirea ta pentru a altuia.
- " Şi atunci a şoptit destul de suav, destul de uşor încât urechile sale să nu fie ranite Te iubesc. Cuvintele au fost rostite cu dulceaţă, îi patrundeau simturile şi ar fi dorit să nu fie acolo, pentru că deja era pierdut în abisul placerii. "
- Destul Renji, poti lua loc.
Auzind acestea de la profesorul din fata sa, tânarul cu parul albastru îşi ia locul, bine meritat, în bancă. Începe să privească pe fereastră şi să se gândească la cuvintele pe care le tostise, şi la semnificatia lor. Studiau " eroticul " ca temă a Literaturii Universale, era un simplu citat luat din propriul sau proiect, ce îl avusese de facut. Pasiunea dincolo de iubire, aşa o numise. Inspirată din propria sa viaţă, de care niciunul nu era conştient.
În timp ce privea pierdut în jurul clasei, nu aude soneria ce anunţă sfârşitul ultimei ore de curs. Era doar pierdut în propriile sale gânduri, şi întunericul ce îl napustise, Mitsue nu venise nici în această zi la şcoală. Fugea de el, dar nici acesta nu dorea să o vadă, ci doar să îi vadă privirea. Îl mai putea privi în ochi? O crezuse.
În timp ce tânarul realiză că ajunsese momentul pentru plecarea sa spre casă, acea nouă casă, tânarul barbat cu parul blond se afla într-un restaurant mai putin cunoscut, nu foarte rafinat dar foarte bine îngrijit, numit Renya. Statea la masa pentru două persoane, scaunul din fata sa nefiind încă ocupat. Îşi aprinse lejer o ţigară, pe care o devoră în linişte. Afară se aude zgomotul enervant facut de o motocicletă. Curând pe uşa restaurantului intră un barbat înalt cu parul aruncat în diferite parti, destul de dezordonat însă dându-i un aspect interesant, atragator. Câteva domnişoare aflate lângă intrarea în încapere au început să îi zâmbească discret. Acesta se multumi să le facă cu ochiul, într-un mod mai pervers. Ochii sai erau de un albastru stralucitor, prin care de abia se putea zari nuanta de verde. Purta o pereche de blugi negri şi un tricou de culoare albastră, foarte închis. Pe deasupra avea o jachetă neagră iar adidaşi aveau aceaşi culoare ca şi tricoul. Pe gât încă îi putea fi zarit tatuajul agresiv, şi totuşi ispititor. Merse cu nişte paşi destul de eleganti, deşi pareau aruncati în aer, catre blondul aflat la masa respectivă. Se aşează şi îl priveşte, foarte insistent, în ochi.
- Mai apetisant ca oricând Larry.
- Ce vrei?
- Calm, calm. Ştii foarte bine că tânjesc după un singur lucru, care mai mult ca orice este al meu. Mai bine ca tine, nimeni nu ştie asta. Spunând asta îi acoperă mâinile blondului cu o mână, iar cu cealaltă începe să se joace cu şuvitele barbatului, ce erau destul de moi. Dadeau o senzatie de placere la pipaire. Însă acesta nu se lasă sfidat, îşi trage mâinile şi îşi întoarce privirea, ceea ce îl face pe celalalt barbat să scape controlul. Larry îi adresează o privire urâtă şi plină de dispreţ, după care spune:
- Isuki, spune-mi ce vrei? Nu am de gând să te primesc în viata mea, după cum bine cred că ai observat. Nu te vreau aproape de mine sau de cei din jurul meu. Ce preţ are departarea ta?
Adresândui-se asta barbatul cu parul gri, deşi culoare artificială, se încruntă ţi îl priveşte agresiv. Lasă câteva momente de tacere între acele vorbe şi privirea dură, după care spune şi acesta:
- Larry, un singur lucru vreau de la tine, acela eşti tu. Pretul nu este negociabil. Ori eşti al meu, ori te fac al meu. Nu merge deloc, oricum ar fi tot eu câştig. Depinde de tine cât vrei să suferi.
- Află că nu mă interesează parerea ta, chiar deloc. Nu sunt laşul de altadată, persoana mea este cea care contează cel mai putin.
Spunând asta se ridică, aruncând pe masă banii pentru a achita nota de plată. Se ridică salbatic şi iese la fel, aruncându-se în maşina aflată în fata cladirii. Accelerând, zgomotul facut de automobil a putut fi auzit şi în restaurant. Cel ce fusese lasat singur râse amarnic, priviea îi era ataşată parcă asupra unui lucru invisibil. În timp ce scotea o ţigară din pachetul aflat în buzunarul jachetei, acesta şopteşte printre dinti :
- Dracie, Dracul te-a pus să te culci pe o ureche Larry dragă. O să te lovesc unde te doare mai tare, şi după, lovitura finală va fi în acelaşi loc. Fară să îţi dai seama o să mă implori să fiu cu tine. Să te ia dracu'.
*
Dimineata se aşternuse în acelaşi oraş din Japonia, în Tokio şi toti cei aflati acolo îşi începuseră treburile obişnuite. Într-un apartament destul de spatios, într-o cameră încă întunecată, lumina neputând intra din cauza jaluzelelor încă netrase din fata ferestrelor, se afla un şaten cu o privire blândă ce ascundea multe secrete perverse. Lângă acesta se afla roşcata cu privirea sa inocentă, pierdută în spatiul viselor, din care niciodată nu reuşea să se trezească. Vocea barbatului ce se afla lângă aceasta o trezeşte.
- Hei, Mitsue.. Aş vrea să mergi la şcoală azi. Ai lipsit prea mult.
Obrajii sai se înroşiră, asemenea parului, de parcă ar fi fost un rac. Îşi deschide gura spunând destul de timidă :
- Dacă asta este ceea ce îţi doreşti.. Dar Yuzi.. Ce îi voi spune ? Lui Renji?
Tacerea se aşeză între cei doi, parcă acaparând atmosfera până ce şatenul, de parcă ar fi aruncat mii de pahare pe jos, spune rupând tacerea :
- Indiferenţă, exişti, există, dar nu împreună. Ignoră-l. O să am eu grijă să nu te deranjeze.
- Dar..
Nu a putut continua pentru că mâinile baiatului au început să se mişte pe trupul sau, îi acoperă sânii cu ambele mâini şi începe să îi maseze muşcând uşor fiecare parte a corpului. Îşi trece limba peste gâtul sau, după care o sarută muşcându-i buzele. Un firicel de sânge se coboară pe barbia fetei dar fu absorbit imediat de tânarul şaten.
După câteva ore, în care totul decurse aşa cum era normal, roşcata se afla în acelaşi loc în care se afla şi tânarul cu parul albastru. Aceştia erau la intrarea din liceu, singuri. Pentru a evita un contact direct, baiatul intră primul neprivind-o decât foarte discret, pentru a vedea dacă este urmarit cu privirea. Încerca şi ea să pară indiferentă însă privirea plină de milă şi spaimă o tradă, durerea pe care nimeni nu i-o putea lua, era sunetul abrupt al tradarii.
Se aşezară în clasă, de această dată la locuri diferite, locul de lângă adolescent devenind iarăşi liber. Când se vazu singur în acel loc îşi întoarce privirea catre cer, strapungând fereastra cu privirea. Norii erau destul de rari iar albastrul puternic dat de vazduh era ametitor. Placerea putea fi simtită doar printr-o simplă uitatură, ar fi dat orice să poată atinge norii, soarele şi cerul, dar ştia că ceea ce va atinge va fi doar o iluzie, pentru că va fi distrus dinainte să facă ceva.
Nefiind până atunci atent la ceea ce se întâmplă în clasă, se afla la ora de Literatură, şi ceilalti îşi citeau proiectele. Tema de această dată era aceea a supravietuirii. Aude fară să vrea cuvintele Distruge sau vei fi distrus . Acest lucru îi captă imediat atentia, atât lui cât şi celorlalti. Se gândea la un singur lucru, iar prin mintea sa treceau urmatoarele gânduri : De această dată, dacă cineva încearcă să mi-l rapească, fie şi numai printr-o privire, pe Larry.. Ce voi face? Voi sta înapoi s-au voi lupta victorios pentru a fi cu el? A-l câştiga? Placerea şi pasiunea contra iubirii. Ce mai este aceasta? Lupta fară varsare de sânge, şi dragoste fară perversiuni. De aceea.. atunci când va veni momentul voi apara ce este al meu, pentru ca şi ceilalti.. când va fi cazul, să îmi respecte deciziile.. . Acestea au fost singurele propozitii ce i-au trecut prin minte până la terminarea orelor de curs. Cu toată această dispozitie visatoare uită complet de tânara roşcată, şi nu o privi întreaga zi deşi aceasta îi dadea mereu priviri exagerate, cautând să vadă ce mai face. Era un lucru foarte sigur, nu îl uitase şi încă ar fi vrut să fie cu el. Atunci de ce era cu fostul iubit al acestuia? Nici ea nu era conştientă de acest lucru.
*
Orele de curs au trecut pe nesimtite. Se întunericise, din cauza programului schimbat la liceu Ren trebuia să aibă cursuri până seara, ceea ce îl facea să plece târziu spre casă. Merse însă liniştit, încă pierdut în gânduri. Când fară să îşi dea seama se îmiedică de picioarele altei persoane, îl priveşte destul de suspect după care o urmă de ură se aşterne pe chipul sau. Cuvintele îi ieşiră fară macar să vrea.
- Idiotule, încă mai intervi în calea mea? Demn de dispreţ, nici macar asta nu pot simti pentru tine, eu..
Dar nu putu continua pentru că bratele sale au fost curpinse de mâinile celuilalt şi a fost curpins într-un sarut fortat de unde buzele sale au fost muşcate. Fară să îşi dea seama a fost purtat în maşina din fata sa. Acea maşină neagră luxoasă şi acelaşi şaten pe care îl iubise odată. Nu ştia ce se întâmpla şi unde urma să fie dus, era încă inconştient.
Fiecare pas facut şi fiecare privire acordată pe furiş. Nu face pe nimeni să îşi piardă mai tare cumpatul decât ura nesabuită, gândurile necurate ascunse în milă.. Perversitatea ascunsă după presupusa dragoste, ce nu este decât un gând provocator al mintilor diabolice. Fară să îţi dai seama cazi într-un lac din care nu mai poti fi scos, acela al pasiuni. Când vei ieşi de acolo nu vei putea ateriza decât în tarâmul obsesiei.
Odată ce te-ai împiedicat, deşi te ridici, nu vei mai putea merge drept...
Când te afli la o departare de un metru de o altă fiinţă, pe care poate ai dori să o atingi, şi te abtii. Cum se numeşte? Laşitate sau puterea de a merge mai departe fară aceasta? Există o a treia obtiune, dar pentru cei ce nu pot fi atenti la aceasta le scapă, fară a se mai întoarce la aceştia. Nu este laşitate, nici putere... Este iubirea cu care renunti la fericirea ta pentru a altuia.
- " Şi atunci a şoptit destul de suav, destul de uşor încât urechile sale să nu fie ranite Te iubesc. Cuvintele au fost rostite cu dulceaţă, îi patrundeau simturile şi ar fi dorit să nu fie acolo, pentru că deja era pierdut în abisul placerii. "
- Destul Renji, poti lua loc.
Auzind acestea de la profesorul din fata sa, tânarul cu parul albastru îşi ia locul, bine meritat, în bancă. Începe să privească pe fereastră şi să se gândească la cuvintele pe care le tostise, şi la semnificatia lor. Studiau " eroticul " ca temă a Literaturii Universale, era un simplu citat luat din propriul sau proiect, ce îl avusese de facut. Pasiunea dincolo de iubire, aşa o numise. Inspirată din propria sa viaţă, de care niciunul nu era conştient.
În timp ce privea pierdut în jurul clasei, nu aude soneria ce anunţă sfârşitul ultimei ore de curs. Era doar pierdut în propriile sale gânduri, şi întunericul ce îl napustise, Mitsue nu venise nici în această zi la şcoală. Fugea de el, dar nici acesta nu dorea să o vadă, ci doar să îi vadă privirea. Îl mai putea privi în ochi? O crezuse.
În timp ce tânarul realiză că ajunsese momentul pentru plecarea sa spre casă, acea nouă casă, tânarul barbat cu parul blond se afla într-un restaurant mai putin cunoscut, nu foarte rafinat dar foarte bine îngrijit, numit Renya. Statea la masa pentru două persoane, scaunul din fata sa nefiind încă ocupat. Îşi aprinse lejer o ţigară, pe care o devoră în linişte. Afară se aude zgomotul enervant facut de o motocicletă. Curând pe uşa restaurantului intră un barbat înalt cu parul aruncat în diferite parti, destul de dezordonat însă dându-i un aspect interesant, atragator. Câteva domnişoare aflate lângă intrarea în încapere au început să îi zâmbească discret. Acesta se multumi să le facă cu ochiul, într-un mod mai pervers. Ochii sai erau de un albastru stralucitor, prin care de abia se putea zari nuanta de verde. Purta o pereche de blugi negri şi un tricou de culoare albastră, foarte închis. Pe deasupra avea o jachetă neagră iar adidaşi aveau aceaşi culoare ca şi tricoul. Pe gât încă îi putea fi zarit tatuajul agresiv, şi totuşi ispititor. Merse cu nişte paşi destul de eleganti, deşi pareau aruncati în aer, catre blondul aflat la masa respectivă. Se aşează şi îl priveşte, foarte insistent, în ochi.
- Mai apetisant ca oricând Larry.
- Ce vrei?
- Calm, calm. Ştii foarte bine că tânjesc după un singur lucru, care mai mult ca orice este al meu. Mai bine ca tine, nimeni nu ştie asta. Spunând asta îi acoperă mâinile blondului cu o mână, iar cu cealaltă începe să se joace cu şuvitele barbatului, ce erau destul de moi. Dadeau o senzatie de placere la pipaire. Însă acesta nu se lasă sfidat, îşi trage mâinile şi îşi întoarce privirea, ceea ce îl face pe celalalt barbat să scape controlul. Larry îi adresează o privire urâtă şi plină de dispreţ, după care spune:
- Isuki, spune-mi ce vrei? Nu am de gând să te primesc în viata mea, după cum bine cred că ai observat. Nu te vreau aproape de mine sau de cei din jurul meu. Ce preţ are departarea ta?
Adresândui-se asta barbatul cu parul gri, deşi culoare artificială, se încruntă ţi îl priveşte agresiv. Lasă câteva momente de tacere între acele vorbe şi privirea dură, după care spune şi acesta:
- Larry, un singur lucru vreau de la tine, acela eşti tu. Pretul nu este negociabil. Ori eşti al meu, ori te fac al meu. Nu merge deloc, oricum ar fi tot eu câştig. Depinde de tine cât vrei să suferi.
- Află că nu mă interesează parerea ta, chiar deloc. Nu sunt laşul de altadată, persoana mea este cea care contează cel mai putin.
Spunând asta se ridică, aruncând pe masă banii pentru a achita nota de plată. Se ridică salbatic şi iese la fel, aruncându-se în maşina aflată în fata cladirii. Accelerând, zgomotul facut de automobil a putut fi auzit şi în restaurant. Cel ce fusese lasat singur râse amarnic, priviea îi era ataşată parcă asupra unui lucru invisibil. În timp ce scotea o ţigară din pachetul aflat în buzunarul jachetei, acesta şopteşte printre dinti :
- Dracie, Dracul te-a pus să te culci pe o ureche Larry dragă. O să te lovesc unde te doare mai tare, şi după, lovitura finală va fi în acelaşi loc. Fară să îţi dai seama o să mă implori să fiu cu tine. Să te ia dracu'.
*
Dimineata se aşternuse în acelaşi oraş din Japonia, în Tokio şi toti cei aflati acolo îşi începuseră treburile obişnuite. Într-un apartament destul de spatios, într-o cameră încă întunecată, lumina neputând intra din cauza jaluzelelor încă netrase din fata ferestrelor, se afla un şaten cu o privire blândă ce ascundea multe secrete perverse. Lângă acesta se afla roşcata cu privirea sa inocentă, pierdută în spatiul viselor, din care niciodată nu reuşea să se trezească. Vocea barbatului ce se afla lângă aceasta o trezeşte.
- Hei, Mitsue.. Aş vrea să mergi la şcoală azi. Ai lipsit prea mult.
Obrajii sai se înroşiră, asemenea parului, de parcă ar fi fost un rac. Îşi deschide gura spunând destul de timidă :
- Dacă asta este ceea ce îţi doreşti.. Dar Yuzi.. Ce îi voi spune ? Lui Renji?
Tacerea se aşeză între cei doi, parcă acaparând atmosfera până ce şatenul, de parcă ar fi aruncat mii de pahare pe jos, spune rupând tacerea :
- Indiferenţă, exişti, există, dar nu împreună. Ignoră-l. O să am eu grijă să nu te deranjeze.
- Dar..
Nu a putut continua pentru că mâinile baiatului au început să se mişte pe trupul sau, îi acoperă sânii cu ambele mâini şi începe să îi maseze muşcând uşor fiecare parte a corpului. Îşi trece limba peste gâtul sau, după care o sarută muşcându-i buzele. Un firicel de sânge se coboară pe barbia fetei dar fu absorbit imediat de tânarul şaten.
După câteva ore, în care totul decurse aşa cum era normal, roşcata se afla în acelaşi loc în care se afla şi tânarul cu parul albastru. Aceştia erau la intrarea din liceu, singuri. Pentru a evita un contact direct, baiatul intră primul neprivind-o decât foarte discret, pentru a vedea dacă este urmarit cu privirea. Încerca şi ea să pară indiferentă însă privirea plină de milă şi spaimă o tradă, durerea pe care nimeni nu i-o putea lua, era sunetul abrupt al tradarii.
Se aşezară în clasă, de această dată la locuri diferite, locul de lângă adolescent devenind iarăşi liber. Când se vazu singur în acel loc îşi întoarce privirea catre cer, strapungând fereastra cu privirea. Norii erau destul de rari iar albastrul puternic dat de vazduh era ametitor. Placerea putea fi simtită doar printr-o simplă uitatură, ar fi dat orice să poată atinge norii, soarele şi cerul, dar ştia că ceea ce va atinge va fi doar o iluzie, pentru că va fi distrus dinainte să facă ceva.
Nefiind până atunci atent la ceea ce se întâmplă în clasă, se afla la ora de Literatură, şi ceilalti îşi citeau proiectele. Tema de această dată era aceea a supravietuirii. Aude fară să vrea cuvintele Distruge sau vei fi distrus . Acest lucru îi captă imediat atentia, atât lui cât şi celorlalti. Se gândea la un singur lucru, iar prin mintea sa treceau urmatoarele gânduri : De această dată, dacă cineva încearcă să mi-l rapească, fie şi numai printr-o privire, pe Larry.. Ce voi face? Voi sta înapoi s-au voi lupta victorios pentru a fi cu el? A-l câştiga? Placerea şi pasiunea contra iubirii. Ce mai este aceasta? Lupta fară varsare de sânge, şi dragoste fară perversiuni. De aceea.. atunci când va veni momentul voi apara ce este al meu, pentru ca şi ceilalti.. când va fi cazul, să îmi respecte deciziile.. . Acestea au fost singurele propozitii ce i-au trecut prin minte până la terminarea orelor de curs. Cu toată această dispozitie visatoare uită complet de tânara roşcată, şi nu o privi întreaga zi deşi aceasta îi dadea mereu priviri exagerate, cautând să vadă ce mai face. Era un lucru foarte sigur, nu îl uitase şi încă ar fi vrut să fie cu el. Atunci de ce era cu fostul iubit al acestuia? Nici ea nu era conştientă de acest lucru.
*
Orele de curs au trecut pe nesimtite. Se întunericise, din cauza programului schimbat la liceu Ren trebuia să aibă cursuri până seara, ceea ce îl facea să plece târziu spre casă. Merse însă liniştit, încă pierdut în gânduri. Când fară să îşi dea seama se îmiedică de picioarele altei persoane, îl priveşte destul de suspect după care o urmă de ură se aşterne pe chipul sau. Cuvintele îi ieşiră fară macar să vrea.
- Idiotule, încă mai intervi în calea mea? Demn de dispreţ, nici macar asta nu pot simti pentru tine, eu..
Dar nu putu continua pentru că bratele sale au fost curpinse de mâinile celuilalt şi a fost curpins într-un sarut fortat de unde buzele sale au fost muşcate. Fară să îşi dea seama a fost purtat în maşina din fata sa. Acea maşină neagră luxoasă şi acelaşi şaten pe care îl iubise odată. Nu ştia ce se întâmpla şi unde urma să fie dus, era încă inconştient.
Fiecare pas facut şi fiecare privire acordată pe furiş. Nu face pe nimeni să îşi piardă mai tare cumpatul decât ura nesabuită, gândurile necurate ascunse în milă.. Perversitatea ascunsă după presupusa dragoste, ce nu este decât un gând provocator al mintilor diabolice. Fară să îţi dai seama cazi într-un lac din care nu mai poti fi scos, acela al pasiuni. Când vei ieşi de acolo nu vei putea ateriza decât în tarâmul obsesiei.
Odată ce te-ai împiedicat, deşi te ridici, nu vei mai putea merge drept...