23-01-2009, 11:34 PM
Chapter 9
Servitoarea s-a dus sa deschida, sa vada cine e, la us ao astepta un domn care i-a inmanat un plic care era directionat Ayei. Servitoarea ii inmana plicul si se retrase. Aya il deschise, in el era o foaiae care continea un mesaj : �ESti sigura ca firma ta este ceea ce pare? Misaki Ayame. Satena era alba ca varul, dup ace a citit mesajul. Din greseala a scapat biletul si Molly l-a luat si l-a citit.
-Ayame, ce este acest bilet? intreba fata.
-Nu stiu, raspunse aceasta. Nu stiu.
Toti taceau, in camera era o liniste mortala, nimeni nu indraznea sa vorbeasca. Hiro a coborat vessel pe scari si a inceput sa strige:
-Buna dimineata!! Ce-icu linistea asta? intreba el confuz in timp ce o lua in brate pe Kate. Cand fata a simtit stransoarea puternica, simtea ca ii se inmuiau picioarele, si rosise toata. Hiro nici nu a apucat sa se bucure, caci primise o palma zdravana peste fata.
-Asta se te inveti minta sa nu te mai iesi de prietena mea!
-Pticanie ce esti am sa te ...
Nici nu a apucat sa termine ce avea de zis pentru ca Aya a intervenit.
-Nu ai sa ii fac nimic, plus ca o sa plecam inapoi in Tokyo.
-Dar de ce? intrebara toti in cor.
-Nu mai putem sta aici suntem in pericol. le spuse rece satena.
-In pericol? au spus toti uimiti.
-Da, sa va faceti bagajele deoarece plecam azi.
Toti s-au resemnat cu gandul ca o sa plece, Molly era trista deoarece credea ca nu o sa-l mai vada oe Jack.
Spre camera Ayei se indrepta tanara Kate, a ciocanit la usa si apoi a intrat.
-Dra. Ayame, ma scuzati dara va deranje dar eu si Jack nu avem unde sa stam daca mergem in Tokyo pentru ca parintii nostri sunt in Europa.
-Inteleg, puteti sta cu Molly in apartamentul care o sa il cumpar pentru ea. Sunt sigura ca se va bucura plus ca e aproape de scoala. O sa le zic parintilor tai sa stati cu Molly pe perioada scoli.
-Multumin, dra Ayame.
-Nu ai pentru ce.
Kate iesi bucuroase pe usa si se indrepta spre camera, prietenei sale. Sa ii dea vestea.
-Molly, am o veste.
-Da, ce e?
-O sa stam cu tine pe perioada vacantei si pe perioada scolii.
-Da?
Fata aproba si pleca spre usa spunandu-i blondinei ca merge sa il anunte pe fratele ei. Molly era bucuroasa ca prietena ei ramanea la ea, dar si mai bucuroasa era ca o sa stea cu Jack.
Pe holurile gigantice ale casei, Kate mergea spre camera fratelui sau. Intra in camera si nu l-a vazut, a inceput sa-l strige. Dar nu a raspuns, l-a sunat pe telefon dar ii era inchis. Atunci, speriata, a mers la Molly in camera.
-Molly fratele meu a disparut! ii zise fata sperita.
-Nu a disparut e prin curte se holbeaza la masina Ayei. chicoti fata.
-Dar telefonul lui e inchis. continua cealalta blondina.
-E la mine, sa descarcat. Hai sa mergem in curte si ai sa vezi ca e acolo.
Cele doua prietene, s-au indreptat spre curte, soarele puternic lea luminat, frunzele dansatoare mergea intr-un pas cu ele. Vantul le sufla parul, in timp ce le ridica fustele. Cand au vazut ca li se ridica fustele au inceput sa strige, dar dupa aceea au inceput sa rada. Speriata Aya a iesit in curte.
-Ce s-a intamplat? Intreba aceasta speriata.
-Vantul ne-a ridicat fustele. Ii raspunse Molly continuand sa rada.
Aya le privea cam ciudat, dar nu avea ce sa faca, adolescentii, adolescenti raman. Jack se indrepta spre ele, cum l-a zarit pe fratele ei Kate i-a sarit in brate spunendu-i cat de tare s-a speriat, baiatul o privea continu si nu isi dadea seama despre ce este vorba.
Spre apus bagajele erau facute, Molly vorbea cu Kate si celelalte fete, Jack tacea si se uita la ele, hiro se certa cu Aya chiar daca ea nu se certa cu el. Limuzinele au ajuns, Molly mergea cu Kate si Jack, Aya cu Hiro, si celelalte fete singure in limuzinele lor. Ajunse in oras s-au urcat in avionul Ayei, calatora care a durat 30 de ore, a fost obositoare. Copii s-au coborat din avion, fetele erau asteptate de patintii lor. Kate si fratele ei au mers la Aya acasa, pana e gata apartamentul de mobilat.
Servitoarea s-a dus sa deschida, sa vada cine e, la us ao astepta un domn care i-a inmanat un plic care era directionat Ayei. Servitoarea ii inmana plicul si se retrase. Aya il deschise, in el era o foaiae care continea un mesaj : �ESti sigura ca firma ta este ceea ce pare? Misaki Ayame. Satena era alba ca varul, dup ace a citit mesajul. Din greseala a scapat biletul si Molly l-a luat si l-a citit.
-Ayame, ce este acest bilet? intreba fata.
-Nu stiu, raspunse aceasta. Nu stiu.
Toti taceau, in camera era o liniste mortala, nimeni nu indraznea sa vorbeasca. Hiro a coborat vessel pe scari si a inceput sa strige:
-Buna dimineata!! Ce-icu linistea asta? intreba el confuz in timp ce o lua in brate pe Kate. Cand fata a simtit stransoarea puternica, simtea ca ii se inmuiau picioarele, si rosise toata. Hiro nici nu a apucat sa se bucure, caci primise o palma zdravana peste fata.
-Asta se te inveti minta sa nu te mai iesi de prietena mea!
-Pticanie ce esti am sa te ...
Nici nu a apucat sa termine ce avea de zis pentru ca Aya a intervenit.
-Nu ai sa ii fac nimic, plus ca o sa plecam inapoi in Tokyo.
-Dar de ce? intrebara toti in cor.
-Nu mai putem sta aici suntem in pericol. le spuse rece satena.
-In pericol? au spus toti uimiti.
-Da, sa va faceti bagajele deoarece plecam azi.
Toti s-au resemnat cu gandul ca o sa plece, Molly era trista deoarece credea ca nu o sa-l mai vada oe Jack.
Spre camera Ayei se indrepta tanara Kate, a ciocanit la usa si apoi a intrat.
-Dra. Ayame, ma scuzati dara va deranje dar eu si Jack nu avem unde sa stam daca mergem in Tokyo pentru ca parintii nostri sunt in Europa.
-Inteleg, puteti sta cu Molly in apartamentul care o sa il cumpar pentru ea. Sunt sigura ca se va bucura plus ca e aproape de scoala. O sa le zic parintilor tai sa stati cu Molly pe perioada scoli.
-Multumin, dra Ayame.
-Nu ai pentru ce.
Kate iesi bucuroase pe usa si se indrepta spre camera, prietenei sale. Sa ii dea vestea.
-Molly, am o veste.
-Da, ce e?
-O sa stam cu tine pe perioada vacantei si pe perioada scolii.
-Da?
Fata aproba si pleca spre usa spunandu-i blondinei ca merge sa il anunte pe fratele ei. Molly era bucuroasa ca prietena ei ramanea la ea, dar si mai bucuroasa era ca o sa stea cu Jack.
Pe holurile gigantice ale casei, Kate mergea spre camera fratelui sau. Intra in camera si nu l-a vazut, a inceput sa-l strige. Dar nu a raspuns, l-a sunat pe telefon dar ii era inchis. Atunci, speriata, a mers la Molly in camera.
-Molly fratele meu a disparut! ii zise fata sperita.
-Nu a disparut e prin curte se holbeaza la masina Ayei. chicoti fata.
-Dar telefonul lui e inchis. continua cealalta blondina.
-E la mine, sa descarcat. Hai sa mergem in curte si ai sa vezi ca e acolo.
Cele doua prietene, s-au indreptat spre curte, soarele puternic lea luminat, frunzele dansatoare mergea intr-un pas cu ele. Vantul le sufla parul, in timp ce le ridica fustele. Cand au vazut ca li se ridica fustele au inceput sa strige, dar dupa aceea au inceput sa rada. Speriata Aya a iesit in curte.
-Ce s-a intamplat? Intreba aceasta speriata.
-Vantul ne-a ridicat fustele. Ii raspunse Molly continuand sa rada.
Aya le privea cam ciudat, dar nu avea ce sa faca, adolescentii, adolescenti raman. Jack se indrepta spre ele, cum l-a zarit pe fratele ei Kate i-a sarit in brate spunendu-i cat de tare s-a speriat, baiatul o privea continu si nu isi dadea seama despre ce este vorba.
Spre apus bagajele erau facute, Molly vorbea cu Kate si celelalte fete, Jack tacea si se uita la ele, hiro se certa cu Aya chiar daca ea nu se certa cu el. Limuzinele au ajuns, Molly mergea cu Kate si Jack, Aya cu Hiro, si celelalte fete singure in limuzinele lor. Ajunse in oras s-au urcat in avionul Ayei, calatora care a durat 30 de ore, a fost obositoare. Copii s-au coborat din avion, fetele erau asteptate de patintii lor. Kate si fratele ei au mers la Aya acasa, pana e gata apartamentul de mobilat.
![[Imagine: tumblr_ljy3o2Lf311qzf4bro1_500.gif]](http://i951.photobucket.com/albums/ad355/Mychyeo/tumblr_ljy3o2Lf311qzf4bro1_500.gif)
Always keep the faith !
YunJae, YooSu, ChangSica, HunHan.
The pleasures of the mighty are the tears of the poor
A song will outlive all sermons in the memory
Always Keep The Faith
Deferto Neminem
Hope to the End
A song will outlive all sermons in the memory
Always Keep The Faith
Deferto Neminem
Hope to the End