17-05-2012, 01:58 AM
Nu o iau in nume de rau, ma bucur pentru un sfat, dar cum ai spus, am incercat sa fac totul cat mai "rigid". Iti multumesc de comentariu!
Capitolul 6 :
Razele soarelui ce-mi mangaiara pana acum crestetul capului, ajunsesera pana la ochii, insa lumina ii deranja asa ca i-am deschis lenes privind in jur. Am ramas cateva clipe privind intr-un punct fix pentru a-mi da seama unde sunt. Am inceput apoi sa clipesc des, realizand sau mai bine amintindu-mi, ca eram complet dezbracat, cu parul desprins si intins pe pieptul roscatului ce se ridica de fiecare data cand acesta respira. Mi-am ridicat usor capul incercand sa zaresc un ceas, insa in loc de ceas am intalnit o pereche de ochii negri. Deci nu dormea. Nu stiam ce as fi putut spune intr-un asemenea moment, dar cu siguranta obrajii mei se colorara intr-un rozaliu, motiv pentru care mi-am inchis ochii lasandu-mi capul sa-si regaseasca locul pe pieptul sau. I-am simtit mana cum trecea bland prin parul meu intr-un mod protector, simtind apoi o usoara atingere in crestet ce au fost buzele sale. Bataile inimii sale imi bubuiau in timpane, mult mai puternic decat ca acum cateva minute, deci si el era agitat. Am mai stat pentru putin timp asa, in bratele sale, apoi nemaiputand sa suport linistea, am rostit :
- Eu mai bine plec. Odata ce am spus asta m-am ridicat de pe el, tinand mainile pe de o parte si de alta a capului sau.
- Mai ramai...Um...vreau sa vorbim.
L-am fixat din priviri, ridicandu-ma de pe el, asezandu-ma in partea sa dreapta, pe perna. Sebastian s-a ridicat de pe suprafata moale, indreptandu-se catre baie. Am profitat de ocazie luandu-mi boxerii pe mine si tricoul negru, apoi m-am asezat pe un fotoliu. Eram mai agitat ca o doza de Cola, iar zeci de intrebari imi maciunau mintea. Ce dorea sa mai vorbim ? Nu i-a placut ? Sau ce? Am oftat zgomotos, inghitind apoi in sec cum l-am vazut ca iesi de la baie, cu doar un prosop in jurul taliei. In cu totul si cu totul alte circumstante, l-as fi analizat din cap pana in picioare, dar acum mi-am plecat privirea lasandu-l sa se schimbe. Vocea sa ma trezi din visarea adanca in care cazusem :
- Haide. Vocea sa era "normala", nu rece ca de obicei.
Nu am raspuns nimic, doar l-am urmat. Nu stiu motivul, dar acum ma simteam mai rusinat decat aseara. Eram imbujorat , observand acest lucru cand am trecut pe langa o oglinda. In general aratam groaznic. Am urcat la etaj, intrand intr-o camera frumoasa, cu nuante linistitoare de albastru. Ne-am asezat pe o canapea de piele alba, iar desi canapeaua era destul de mare, roscatul a ales sa stea cat mai aproape de mine.
- Deci, despre ce vrei sa vorbim?
Am observat cu surprindere pe nasuta de sticla fumurie din fata noastra doua cesti de cafea. Mi-am trecut nervos limba peste buze, si vazand ca nu primeam nici un raspuns, am luat ceasca de cafea, strangandu-mi picioarele la piept tinand cana aproape de buze, sorbind din cand in cand lichidul fierbinte.
- Ce vreau sa vorbim ? Chiar crezi ca am vrut sa te culci cu mine doar sa ma distrez ? a rostit toate aceste cuvinte pe un ton grav, parca suparat.
- Ei bine, nu m-am gandit la asta. Probabil. Glasul imi tremura, nesigur, dar nu de teama sau frica ci de o uimire care in acel moment ma domina complet.
- Te inseli. Suprarea din vocea sa se transforma in nervozitate. Nu stiu ce simt, dar nu imi esti indiferent, probabil esti confuz pentru ca ma purtam urat cu tine, dar nu te ura sc. Nici pe departe.
Am clipit des de cateva ori, apoi am inceput si eu :
- Nu am venit aici sa ma indragostesc, am venit pentru ce am venit. Te inteleg, dar mai mult de atat nu pot face. Vorbisem foarte, repede, dar m-a inteles pentru ca mi-a raspuns :
- Ba poti face ceva. L-am privit confuz cu ochii mari cerandu-i din priviri o explicatie. Saruta-ma.
Am incremenit in acea canapea nenorocita, impingandu-ma in spatarul acesteia sperand sa o rup si sa ma trezesc in patul meu, acasa. Inainte sa pot concepe un oarecare raspuns in minte, roscatul s-a intins spre mine,prinzandu-mi buzele intr-un sarut. Mi-a luat ceasca de cafea din mana, asezand-o la locul ei, coborandu-si ambele maini pe talia mea. Am tresarit, ducandu-mi mainile pe pieptul sau gol din instinct, fara a-l opri insa...Corpul imi tremura usor, iar limba sa o mangaia usor pe a mea, lasandu-i buzele moi sa le sarute pe ale mele. Sarutul nu dura mult, dar a fost mai mult decat suficient ca eu sa ma hoarasc sa plec de acolo. Indepartandu-si chipul la doar cativa centimetri de al meu si zarindu-mi privirea hotarata, s-a indepartat rostind :
- Vrei sa pleci ? intrebarea sa ma lua prin surprindere. Bineinteles ca vroiam!
- Da.
Am raspuns scurt si sec, ridicandu-ma de pe suprafata alba. Am mers amandoi in camera lui, unde mi-am luat blugii pe mine, incepand apoi sa caut jacheta pe care insa am gasit-o in living, aruncata langa sacoul lui, dar acesta nu se sinchisi sa-l ridice de jos. M-am indreptat spre usa de la intrare, gandindu-ma in acest rastimp ce sa ii zic ? "Pa, La revedere, Ne vedem maine la birou ?" sau pur si simplu sa nu zic nimic? Mi-a deschis usa, iar eu m-am intors spre el ce m-a prins de obrajii sarutandu-ma apasat. Mi-am folosit toata puterea concentrata in brate pentru a-l impinge.
- Termina odata! Ce s-a intamplat s-a intamplat si nu se va mai repete. Intelege.
M-am intors pe calcaie si am urcat grabit in masina care m-a adus aseara in acest loc. Am privit pe geam zarind privirea perversa a roscatului si modul in care isi linse buzele, ca facu sa fac acelasi lucru. Atentia mi-a fot captata de sofer, a carui voce s-a facut auzita :
- Geanta aceasta este a dumneavoastra, spuse aratandu-mi o geanta de piele neagra ce se situa in spatiul dintre scaunele noastre, va duc la aceeasi adresa de unde v-am luat aseara? tonul sau era unul hotarat, grav si politicos in acelasi timp.
- Da, va multumesc.
Ca si aseara drumula durat doarte putin sau poate asa mi se parea mie din cauza faptului ca ma ratacisem in propriile-mi ganduri, punandu-mi o mie si una de intrebari. Cand am vazut blocul meu, am inchis ochii pentru un moment, tragand adanc aer in piept, apoi am deschis ochii coborand, nu inainte de a lua geanta. Soferul ma saluta, dar nu am fost in satre sa-i raspund decat printr-o miscare a capului. Acesta pleca imediat cum ma vazu ca am pasit in scara blocului, iar eu exact asta asteptam. Am iesit grabit facand semn unui taxi ce se opri numaidecat.
- La spitalul din centru, repede.
Nu stiu cum dracului l-oi fi nimerit exact pe fanaticul asta, dar probabil era vina mea pentru ca spusesem "repede", dar aici repede vroiam sa fie cam 80-90 km/h nicidecum 130. Am ajuns destul de "sifonat" dar asta nu conta. Am platit, apoi am intrat incladirea inalta, mergand in pas rapid spre receptie.
- Doctorul Jones Luca este ? am intrebat asistenta de cealalta parte a biroului.
- Da, cabinetul 17.
Am expirat usurat, indreptandu-ma spre locul indicat unde am batut sfios la usa intrand la indemnul unui "intra".
- Domnule Jones, v-am adus banii, am spus lasand geanta neagra pe unul dintre scaune. Il vedeam pe barbatul din fata mea in ceata, probabil din cauza oboselii si de durerea ce abia acum o sesizasem. Am strans din dinti inchizand ochii pentru cateva secunde.
- Ren, nu trebuia sa te grabesti atat de mult. Stiu ca ti-a fost greu, dar mai era timp pana maine.
- La revedere.
Probabil nu a fost prea frumos din partea mea, dar tot ce imi trebuia in acel moment era un pat! Eram aerian, nu simteam nimic, nu auzeam nimic, niici daca ar fi tipat cineva la mine nu as fi auzit. Am chemat un alt taxi ce m-a dus acasa. Urcam agale scarile pana la apartamentul meu, a carui usa am deschis-o lenes, inchizand-o cu zgomot. In intampinarea mea imediat aparu Kyle, decat intr-un halat si ciufulit.
- Ei, cum a fost? Ai facut asa cum te-am spus eu ? Sau macar v-ati protejat?
Intrebari mai idioate ca astea nu putea gasi, dar a reusit sa-mi smulga un zambet. Nu -iam raspuns ci m-am dus in camera lui Kamy ce inca dormea. Am reluat vechiul obicei, luand-o in brate incrucisandu-le peste corpul ei micut, strangand-o la piept. Mi-am bagat nasul in parul ei blondin adormind aproape instant.
Capitolul 6 :
Razele soarelui ce-mi mangaiara pana acum crestetul capului, ajunsesera pana la ochii, insa lumina ii deranja asa ca i-am deschis lenes privind in jur. Am ramas cateva clipe privind intr-un punct fix pentru a-mi da seama unde sunt. Am inceput apoi sa clipesc des, realizand sau mai bine amintindu-mi, ca eram complet dezbracat, cu parul desprins si intins pe pieptul roscatului ce se ridica de fiecare data cand acesta respira. Mi-am ridicat usor capul incercand sa zaresc un ceas, insa in loc de ceas am intalnit o pereche de ochii negri. Deci nu dormea. Nu stiam ce as fi putut spune intr-un asemenea moment, dar cu siguranta obrajii mei se colorara intr-un rozaliu, motiv pentru care mi-am inchis ochii lasandu-mi capul sa-si regaseasca locul pe pieptul sau. I-am simtit mana cum trecea bland prin parul meu intr-un mod protector, simtind apoi o usoara atingere in crestet ce au fost buzele sale. Bataile inimii sale imi bubuiau in timpane, mult mai puternic decat ca acum cateva minute, deci si el era agitat. Am mai stat pentru putin timp asa, in bratele sale, apoi nemaiputand sa suport linistea, am rostit :
- Eu mai bine plec. Odata ce am spus asta m-am ridicat de pe el, tinand mainile pe de o parte si de alta a capului sau.
- Mai ramai...Um...vreau sa vorbim.
L-am fixat din priviri, ridicandu-ma de pe el, asezandu-ma in partea sa dreapta, pe perna. Sebastian s-a ridicat de pe suprafata moale, indreptandu-se catre baie. Am profitat de ocazie luandu-mi boxerii pe mine si tricoul negru, apoi m-am asezat pe un fotoliu. Eram mai agitat ca o doza de Cola, iar zeci de intrebari imi maciunau mintea. Ce dorea sa mai vorbim ? Nu i-a placut ? Sau ce? Am oftat zgomotos, inghitind apoi in sec cum l-am vazut ca iesi de la baie, cu doar un prosop in jurul taliei. In cu totul si cu totul alte circumstante, l-as fi analizat din cap pana in picioare, dar acum mi-am plecat privirea lasandu-l sa se schimbe. Vocea sa ma trezi din visarea adanca in care cazusem :
- Haide. Vocea sa era "normala", nu rece ca de obicei.
Nu am raspuns nimic, doar l-am urmat. Nu stiu motivul, dar acum ma simteam mai rusinat decat aseara. Eram imbujorat , observand acest lucru cand am trecut pe langa o oglinda. In general aratam groaznic. Am urcat la etaj, intrand intr-o camera frumoasa, cu nuante linistitoare de albastru. Ne-am asezat pe o canapea de piele alba, iar desi canapeaua era destul de mare, roscatul a ales sa stea cat mai aproape de mine.
- Deci, despre ce vrei sa vorbim?
Am observat cu surprindere pe nasuta de sticla fumurie din fata noastra doua cesti de cafea. Mi-am trecut nervos limba peste buze, si vazand ca nu primeam nici un raspuns, am luat ceasca de cafea, strangandu-mi picioarele la piept tinand cana aproape de buze, sorbind din cand in cand lichidul fierbinte.
- Ce vreau sa vorbim ? Chiar crezi ca am vrut sa te culci cu mine doar sa ma distrez ? a rostit toate aceste cuvinte pe un ton grav, parca suparat.
- Ei bine, nu m-am gandit la asta. Probabil. Glasul imi tremura, nesigur, dar nu de teama sau frica ci de o uimire care in acel moment ma domina complet.
- Te inseli. Suprarea din vocea sa se transforma in nervozitate. Nu stiu ce simt, dar nu imi esti indiferent, probabil esti confuz pentru ca ma purtam urat cu tine, dar nu te ura sc. Nici pe departe.
Am clipit des de cateva ori, apoi am inceput si eu :
- Nu am venit aici sa ma indragostesc, am venit pentru ce am venit. Te inteleg, dar mai mult de atat nu pot face. Vorbisem foarte, repede, dar m-a inteles pentru ca mi-a raspuns :
- Ba poti face ceva. L-am privit confuz cu ochii mari cerandu-i din priviri o explicatie. Saruta-ma.
Am incremenit in acea canapea nenorocita, impingandu-ma in spatarul acesteia sperand sa o rup si sa ma trezesc in patul meu, acasa. Inainte sa pot concepe un oarecare raspuns in minte, roscatul s-a intins spre mine,prinzandu-mi buzele intr-un sarut. Mi-a luat ceasca de cafea din mana, asezand-o la locul ei, coborandu-si ambele maini pe talia mea. Am tresarit, ducandu-mi mainile pe pieptul sau gol din instinct, fara a-l opri insa...Corpul imi tremura usor, iar limba sa o mangaia usor pe a mea, lasandu-i buzele moi sa le sarute pe ale mele. Sarutul nu dura mult, dar a fost mai mult decat suficient ca eu sa ma hoarasc sa plec de acolo. Indepartandu-si chipul la doar cativa centimetri de al meu si zarindu-mi privirea hotarata, s-a indepartat rostind :
- Vrei sa pleci ? intrebarea sa ma lua prin surprindere. Bineinteles ca vroiam!
- Da.
Am raspuns scurt si sec, ridicandu-ma de pe suprafata alba. Am mers amandoi in camera lui, unde mi-am luat blugii pe mine, incepand apoi sa caut jacheta pe care insa am gasit-o in living, aruncata langa sacoul lui, dar acesta nu se sinchisi sa-l ridice de jos. M-am indreptat spre usa de la intrare, gandindu-ma in acest rastimp ce sa ii zic ? "Pa, La revedere, Ne vedem maine la birou ?" sau pur si simplu sa nu zic nimic? Mi-a deschis usa, iar eu m-am intors spre el ce m-a prins de obrajii sarutandu-ma apasat. Mi-am folosit toata puterea concentrata in brate pentru a-l impinge.
- Termina odata! Ce s-a intamplat s-a intamplat si nu se va mai repete. Intelege.
M-am intors pe calcaie si am urcat grabit in masina care m-a adus aseara in acest loc. Am privit pe geam zarind privirea perversa a roscatului si modul in care isi linse buzele, ca facu sa fac acelasi lucru. Atentia mi-a fot captata de sofer, a carui voce s-a facut auzita :
- Geanta aceasta este a dumneavoastra, spuse aratandu-mi o geanta de piele neagra ce se situa in spatiul dintre scaunele noastre, va duc la aceeasi adresa de unde v-am luat aseara? tonul sau era unul hotarat, grav si politicos in acelasi timp.
- Da, va multumesc.
Ca si aseara drumula durat doarte putin sau poate asa mi se parea mie din cauza faptului ca ma ratacisem in propriile-mi ganduri, punandu-mi o mie si una de intrebari. Cand am vazut blocul meu, am inchis ochii pentru un moment, tragand adanc aer in piept, apoi am deschis ochii coborand, nu inainte de a lua geanta. Soferul ma saluta, dar nu am fost in satre sa-i raspund decat printr-o miscare a capului. Acesta pleca imediat cum ma vazu ca am pasit in scara blocului, iar eu exact asta asteptam. Am iesit grabit facand semn unui taxi ce se opri numaidecat.
- La spitalul din centru, repede.
Nu stiu cum dracului l-oi fi nimerit exact pe fanaticul asta, dar probabil era vina mea pentru ca spusesem "repede", dar aici repede vroiam sa fie cam 80-90 km/h nicidecum 130. Am ajuns destul de "sifonat" dar asta nu conta. Am platit, apoi am intrat incladirea inalta, mergand in pas rapid spre receptie.
- Doctorul Jones Luca este ? am intrebat asistenta de cealalta parte a biroului.
- Da, cabinetul 17.
Am expirat usurat, indreptandu-ma spre locul indicat unde am batut sfios la usa intrand la indemnul unui "intra".
- Domnule Jones, v-am adus banii, am spus lasand geanta neagra pe unul dintre scaune. Il vedeam pe barbatul din fata mea in ceata, probabil din cauza oboselii si de durerea ce abia acum o sesizasem. Am strans din dinti inchizand ochii pentru cateva secunde.
- Ren, nu trebuia sa te grabesti atat de mult. Stiu ca ti-a fost greu, dar mai era timp pana maine.
- La revedere.
Probabil nu a fost prea frumos din partea mea, dar tot ce imi trebuia in acel moment era un pat! Eram aerian, nu simteam nimic, nu auzeam nimic, niici daca ar fi tipat cineva la mine nu as fi auzit. Am chemat un alt taxi ce m-a dus acasa. Urcam agale scarile pana la apartamentul meu, a carui usa am deschis-o lenes, inchizand-o cu zgomot. In intampinarea mea imediat aparu Kyle, decat intr-un halat si ciufulit.
- Ei, cum a fost? Ai facut asa cum te-am spus eu ? Sau macar v-ati protejat?
Intrebari mai idioate ca astea nu putea gasi, dar a reusit sa-mi smulga un zambet. Nu -iam raspuns ci m-am dus in camera lui Kamy ce inca dormea. Am reluat vechiul obicei, luand-o in brate incrucisandu-le peste corpul ei micut, strangand-o la piept. Mi-am bagat nasul in parul ei blondin adormind aproape instant.
Daca exista cineva care te poate rani, atunci exista si cineva care iti poate vindeca rana.