[Yaoi] Dragostea e teatru.

[Natsuru]

Sper sa va surprind placut cu noua mea idee ( comuna si total neinspirata ) si noul meu fic. Mi-a fost destul de greu sa incep fara diacritice insa m-am invatat ( cred ) si... lectura placuta. Oh si vreau sa spun ca n vreau , in nici un fel critica. Nu ma intereseaza de gramatica sau semne de punctuatie - daca am greseli de tastare, nu ezitati insa sa-mi spuneti dar sa stiti ca tastatura mea nu vrea sa comunice - vreau doar sa va placa ficul.

EDIT* - cuvintele în engleza , frazele si tot ce tine de alta limba sunt folosite ca jargon -.-... si cred ca si voi le mai folositi din cand in cand cand glumiti, deci...

>>>
Titlu : Dragostea e teatru
Varsta minima: 16
Gen: shounen-ai, school life, drama.
Limba: Romana
Observatii cu privire la continut: Nu stiu daca se va ajunge la yaoi, nu vor fi ( multe ) replici urate din partea personajelor si actiunea se petrece pe parcursul a mai multor ani - pana personajele ajung la vreo douazeci si ceva de ani.
Tipul de comentariu solicitat: Simpla ( chiar nu ma intereseaza, vreau sa va placa )
Disclaimer - Nu detin nici o imagine a personajelor, melodii , actori , catareti ce vor aparea in fic si nu fac profit de pe urma lor

>>>

Capitolul 1

Ok, parintii mei au hotarat sa ne mutam, din nou si de data asta nu am stat decat o saptamana. Nu-mi venea sa cred, era cea mai mare porcarie. Nu mai vroiam, imi ajunsese, nu mai suportam inca o mutare ba chiar am incercat sa o conving pe mama insa nu a avut nici un efect. De fiecare data totul imi era necunoscut si cand ajungeam sa ma integrez, ne mutam din nou fara nici un motiv. Nu mi-au zis niciodata de ce tot plecam dintr-un loc in altul.
De data asta urma sa ne mutam din Ulsan in capitala, ma inscrisese deja la o scoala de baieti . Nu prea mi-a placut pentru ca de fiecare data multi ma intrebau ce fac acolo din cauza infatisarii mele. Ce pot spune, sunt un tip blond cu parul mediu, ochii mei mari si negri impresioneaza pe oricine. Mereu am avut o constructie a corpului, de cand eram mic, ca o fata si pot spune ca sunt un incapatanat pentru ca nu am vrut sa mi-o schimb.
Oricum, prima saptamana a trecut repede, mama nu a dat nici un semn ca vom pleca .. ei oricum, urma sa implinesc saptesprezece ani si i-am spus ca voi ramane in capitala. A fost bine, mi-am facut prieteni si m-am inscris in clubul de actorie unde am fost obligat sa fac parte din grupa care jucau roluri de fete. Nu zic ca nu imi placea, chiar iubeam sa joc si imi doream sa fiu actor numai ca jucam rolurile sexului opus si ma deranja putin insa mereu radeam si ma simteam bine la repetitii si pe scena ( intr-o saptamana am avut patru piese )
- Hei, Ji Eun, ai primit scenariu pentru duminica ? m-a intrebat unul dintre colegi. Si el la fel ca mine se mutase de curand deci ne intelegeam destul de bine.
- Da. Si nu ti-a zis Yoon cine joaca rolul Ginei ?
- Tu. A spus ca vrea sa te vada si pe tine intr-un rol principal. El va fi regele si Kyung va fi Nephil. A, si va fi sceneta de sfarsit de semetru apoi avem libertate o luna.
- Da, da....
Grozav, urma sa fiu imbracat intr-o rochie alba in fata a sute de oameni. Am ofatat si l-am privit pe Ace.
- De ce Yoon vrea sa fiu tipa aia ? Doar stie cum joc. m-am asezat pe un scaun bosumflat si nervos.
- Eu stiu poate te place, cine nu te-ar placea?
- Ace, taci. El pe mine ? am ras incet si l-am privit. Yoon nu arata rau insa sincer nu ma atragea nimic la baieti , eram un heterosexual hotarat. Piesa ? Era una scurta cu idee simpla - Gina era concubina regelui si il iubea pe unu Nephil. Acesta o ia si plec amandoi si traiesc fericiti pentru vesnicie. Pe scurt, un triunghi amoros.
- Hei, cretule, iar o faci pe fetita ?
- Taci Kyung, nu esti tu ala tampitu ? E doar un rol.
Ne-am ciondanit in ziua aceea insa eu cu Kyung - prieteni buni. La sfarsitul orelor m-a dus el acasa cu masina , trebuia sa repet. Mi-am facut un dus rapid, am mancat in vreo cinci minute si m-am incuiat in camera fara sa vorbesc cu parintii mei - nu de alta dar nu doream sa ma trezesc cu vreo palma imaginara cum ca ar trebui sa plecam... din nou.

***

M-am trezint inaintea celorlalti si am plecat la scoala cu gandul ca scena ar fi un loc mai potrivit pentru a-mi tipa replicile. M-am si imbracat corespunzator si m-am asezat exact in mijlocul scenei.
- Cum vrei tu, un om de rand, sa-mi las regele? am spus, mai mult tipat, si am inceput sa plang. Cum, Nephil, cum ? am continuat strangandu-mi pumnii si mi-am sters lacrimile. Nu stiam daca sunt un actor bun sau nu insa imi placea sa ma fortez la maxim.
- E si regele meu, dar... iubirea e mai importanta pentru mine.
- Kyung... am spus si m-am intors brusc. Ce cauta la ora aia acolo...nu, adica eu ce cautam acolo ? Mi-a spus sa continui insa nu am vrut si i-am tras rochia. Am rosit imediat, nu doream sa ma vada asa inainte de spectacol. Am zambit si am coborat de pe scena.
- Ce faci aici? l-am intrebat ducandu-ma spre locul unde-mi lasasem uniforma.
- Vroiam sa repet da vad ca mi s-a luat locul... a ras si s-a asezat pe un scaun. Am ramas acolo cu el pana au aparut si ceilalti si timpul a trecut rapid. Urma insa sceneta peste doua zile si nu doream sa mint chiar aveam emotii si nu era prima oara. Oricum, atata timp cat aveam niste prieteni minunati alaturi nimic. M-a privit si a inceput sa rada.. da, si fara machiaj aratam..
- Sunt gorgeous. Nu, Kyung ? am spus si am ras. Am aruncat rochia apoi cat colo si mi-am luat repede pe mine pantalonii de un albastru deschis si bluza alba. A dat din cap si a continuat sa rada.