26-03-2012, 09:00 PM
Multumesc pentru comentariu! Acest capitol are mai multa actiune decat precedentul si prea mult dialog, iar pentru urmatorul capitol am pregatit ceva destul de penibil! >:]
Capitolul 5.
Coborasem in graba scarile indreptandu-ma spre sala elevilor mei, vazand ca e goala. Iesisem in curtea scolii, cautandu-l cu privirea pe Alex, dar nici aici nu era. Vazand ca nu reusesc sa dau de el, decisesem sa merg acasa la Kailas, probabil incapatanatul lui baiat era acolo, daca nu, mai mult ca sigur avea sa apara.Luasem un taxi, iar la nici douazece de minute ma aflam deja la destinatie. Intrasem in bloc, urcand scarile. Ajuns in fata usii am ciocanit de doua ori, vazand ca nimeni nu raspunde am incercat clanta si cum ma asteptam, era deschisa. Traversasem holul dorind sa intru in sufragerie, dar ceva ma oprise.
- ... numai din vina ta! Il auzisem pe Kailas zbierand.
- Ah, doar atata poti? Parc-ai fi o fetita nu un barbat! Auzisem cealalta voce gatuita de durere. Nu mai statusem pe ganduri si intrasem in camera. Privirea lui Kailas se intorsese spre mine iar eu ii aruncasem una dezaprobatoare si dezamagitoare, in timp ce bietul Alex isi tinea ochii strans inchisi si dintii inclestati din cauza durerii, probabil.
- Acum nu mai comentezi, copil nedorit?! Il vazusem pe sarmanul copil muscandu-si buza inferioara, puternic, pe oricine ar fi afectat acele cuvinte pana la urma, nu?
- Inceteaza! Daca a fost nedorit, de ce dracu' nu l-ai dat spre adoptie? Ar fi avut o viata mult normala! Ai luat-o razna complet! Si te mai miri de ce am vrut sa ne despartim?! Tipasem la el dea dreptul enervat de tampeniile pe care le scosese Kailas pe gura fara a se gandi la sentimentele celui torturat de el. Ma apropiasem de ei, impingandu-l pe barbat si ajutandu-l pe Alex sa se ridice de la podea.
- Mmh... Scancise de durere cand il prinsesem de bratul drept.
- Esti multumit?! L-ai ranit! E fiul tau cum poti fii asa...
- Sa zica mersi, aveam de gand sa-l mutilez ceva mai mult! Ma intrerupse reusind sa ma sperie, chiar atat de nebun putea fi? Il luasem iar de mana tragandu-l dupa mine pana ce iesisem din apartament.
- Esti in regula? Ti-a rupt ceva dementul ala? Vrei sa mergem la spital? Il intrebasem repede ingrijorat de starea sa deplorabila.
- Ma doare rau de tot mana. Spusese cu vocea ragusita. Nu mai asteptasem nimic, pornisem direct spre cel mai apropiat spital. Imediat dupa ce i se facuse o radiografie si mana dreapta fusese invelita in vata, tifon si ghips, plecasem spre casa mea, nu inainte de a plati consultatia.
- Ti-e foame? Vrei sa comand ceva de mancare?
- Nu mi-e prea foame, poate mai tarziu. Spuse masandu-si zona gatului unde se afla fasa ce-i sustinea mana ridicata. Ii facusem semn sa ma urmeze si l-am condus in dormitorul meu.
- Odihneste-te, vreau sa discutam ceva mai tarziu.Ii spusesem pregatindu-i patul. Daduse afirmativ din cap, asezandu-se in pat. L-am ajutat sa se inveleasca cu patura subtire si am iesit din camera, lasandu-l sa doarma. Ma dusesem in bucatarie pregatind ceva de mancare, iar dupa aproape o ora si jumate, cand terminasem, ma intorsesem in sufragerie asezandu-ma pe canapea.Cand aproape adormisem, fusesem trezit de un tipat. Am mers in dormitor vazandu-l pe Alex stand in sezut, tinandu-si ghipsul ce-i imbraca mana, strans si scancind.
- Nu-l mai suport! Nu pot sa dorm, sa fac nimic ca ma doare incontinuu! Zbierase, iar aceea fusese prima data cand vazusem lacrimi in acei ochi.
- Iti va trece ... hai, iti aduc sa mananci sau vi la bucatarie. Nu-mi raspunse, dar in schimb se ridica din pat urmandu-ma. Dupa ce se asezase pe scaun, ii pusesem in fata o farfurie cu snitele, un bol cu salata si un pahar cu suc de mere, urandu-i "pofta buna".
- Nu mananci? Sau astea erau si pentru tine iar eu aproape le-am terminat? Spuse zambindu-mi jenat iar eu il dezaprobasem, spunandu-i ca mancasem deja.
- Eu mereu-ti fac probleme la liceu, de ce ma ajuti?
- Daca ai fi avut ocazia si posibilitatea sa "salvezi" o fata de la un viol, ce ai fi facut? Ii raspunsesem cu o intrebare. Facuse o fata confuza ca mai apoi sa inceapa sa rada.
- Vrei sa zici ca-s fata si ca tata vroia sa ma violeze? Continua sa rada iar eu il priveam ciudat. Era asa amuzant daca asta chiar putea sa se intample?
- Facusem o comparatie. Deci ce ai fi facut?
- Dac-ar fi frumoasa, as ajuta-o daca nu ... sa zica mersi c-o arde pe gratis!
- Sa-nteleg ca pe teme legate de sex, nu se poate discuta cu tine. Dupa ce terminase de mancat ne-am dus in sufragerie vorbind despre ce se intamplase azi. Ii spusesem ca daca vrea poate ramane aici pana gasim o solutie, aveam de gand sa aflu cate ceva despre mama lui, sa incerc sa dau de ea, poate. Cu siguranta orice persoana, pana chiar si eu, ar fi fost in stare sa se descurce cu un adolescent ca Alex.
Capitolul 5.
Coborasem in graba scarile indreptandu-ma spre sala elevilor mei, vazand ca e goala. Iesisem in curtea scolii, cautandu-l cu privirea pe Alex, dar nici aici nu era. Vazand ca nu reusesc sa dau de el, decisesem sa merg acasa la Kailas, probabil incapatanatul lui baiat era acolo, daca nu, mai mult ca sigur avea sa apara.Luasem un taxi, iar la nici douazece de minute ma aflam deja la destinatie. Intrasem in bloc, urcand scarile. Ajuns in fata usii am ciocanit de doua ori, vazand ca nimeni nu raspunde am incercat clanta si cum ma asteptam, era deschisa. Traversasem holul dorind sa intru in sufragerie, dar ceva ma oprise.
- ... numai din vina ta! Il auzisem pe Kailas zbierand.
- Ah, doar atata poti? Parc-ai fi o fetita nu un barbat! Auzisem cealalta voce gatuita de durere. Nu mai statusem pe ganduri si intrasem in camera. Privirea lui Kailas se intorsese spre mine iar eu ii aruncasem una dezaprobatoare si dezamagitoare, in timp ce bietul Alex isi tinea ochii strans inchisi si dintii inclestati din cauza durerii, probabil.
- Acum nu mai comentezi, copil nedorit?! Il vazusem pe sarmanul copil muscandu-si buza inferioara, puternic, pe oricine ar fi afectat acele cuvinte pana la urma, nu?
- Inceteaza! Daca a fost nedorit, de ce dracu' nu l-ai dat spre adoptie? Ar fi avut o viata mult normala! Ai luat-o razna complet! Si te mai miri de ce am vrut sa ne despartim?! Tipasem la el dea dreptul enervat de tampeniile pe care le scosese Kailas pe gura fara a se gandi la sentimentele celui torturat de el. Ma apropiasem de ei, impingandu-l pe barbat si ajutandu-l pe Alex sa se ridice de la podea.
- Mmh... Scancise de durere cand il prinsesem de bratul drept.
- Esti multumit?! L-ai ranit! E fiul tau cum poti fii asa...
- Sa zica mersi, aveam de gand sa-l mutilez ceva mai mult! Ma intrerupse reusind sa ma sperie, chiar atat de nebun putea fi? Il luasem iar de mana tragandu-l dupa mine pana ce iesisem din apartament.
- Esti in regula? Ti-a rupt ceva dementul ala? Vrei sa mergem la spital? Il intrebasem repede ingrijorat de starea sa deplorabila.
- Ma doare rau de tot mana. Spusese cu vocea ragusita. Nu mai asteptasem nimic, pornisem direct spre cel mai apropiat spital. Imediat dupa ce i se facuse o radiografie si mana dreapta fusese invelita in vata, tifon si ghips, plecasem spre casa mea, nu inainte de a plati consultatia.
- Ti-e foame? Vrei sa comand ceva de mancare?
- Nu mi-e prea foame, poate mai tarziu. Spuse masandu-si zona gatului unde se afla fasa ce-i sustinea mana ridicata. Ii facusem semn sa ma urmeze si l-am condus in dormitorul meu.
- Odihneste-te, vreau sa discutam ceva mai tarziu.Ii spusesem pregatindu-i patul. Daduse afirmativ din cap, asezandu-se in pat. L-am ajutat sa se inveleasca cu patura subtire si am iesit din camera, lasandu-l sa doarma. Ma dusesem in bucatarie pregatind ceva de mancare, iar dupa aproape o ora si jumate, cand terminasem, ma intorsesem in sufragerie asezandu-ma pe canapea.Cand aproape adormisem, fusesem trezit de un tipat. Am mers in dormitor vazandu-l pe Alex stand in sezut, tinandu-si ghipsul ce-i imbraca mana, strans si scancind.
- Nu-l mai suport! Nu pot sa dorm, sa fac nimic ca ma doare incontinuu! Zbierase, iar aceea fusese prima data cand vazusem lacrimi in acei ochi.
- Iti va trece ... hai, iti aduc sa mananci sau vi la bucatarie. Nu-mi raspunse, dar in schimb se ridica din pat urmandu-ma. Dupa ce se asezase pe scaun, ii pusesem in fata o farfurie cu snitele, un bol cu salata si un pahar cu suc de mere, urandu-i "pofta buna".
- Nu mananci? Sau astea erau si pentru tine iar eu aproape le-am terminat? Spuse zambindu-mi jenat iar eu il dezaprobasem, spunandu-i ca mancasem deja.
- Eu mereu-ti fac probleme la liceu, de ce ma ajuti?
- Daca ai fi avut ocazia si posibilitatea sa "salvezi" o fata de la un viol, ce ai fi facut? Ii raspunsesem cu o intrebare. Facuse o fata confuza ca mai apoi sa inceapa sa rada.
- Vrei sa zici ca-s fata si ca tata vroia sa ma violeze? Continua sa rada iar eu il priveam ciudat. Era asa amuzant daca asta chiar putea sa se intample?
- Facusem o comparatie. Deci ce ai fi facut?
- Dac-ar fi frumoasa, as ajuta-o daca nu ... sa zica mersi c-o arde pe gratis!
- Sa-nteleg ca pe teme legate de sex, nu se poate discuta cu tine. Dupa ce terminase de mancat ne-am dus in sufragerie vorbind despre ce se intamplase azi. Ii spusesem ca daca vrea poate ramane aici pana gasim o solutie, aveam de gand sa aflu cate ceva despre mama lui, sa incerc sa dau de ea, poate. Cu siguranta orice persoana, pana chiar si eu, ar fi fost in stare sa se descurce cu un adolescent ca Alex.