FOTM - Ianuarie - Lucrarile

[Lia]

1. Viziunea ce a schimbat lumea

O idee destul de interesanta, dar destul de lamentabil executata in directia firului logic al actiunii. Ai intrat in detalii care nu erau necesare pentru o poveste atat de scurta si ai grabit foarte mult expunerea ultimelor elemente esentiale. Dialogul este sec si putin cam dubios si rece, nu simt nimic din disperarea Indrumatorului, iar Asyllum este un personaj foarte plat care pare sa fie de umplutura. Indrumatorul ar avea mai mult noroc de o conversatie decenta cu un perete sau oricare alt servitor; tipa nu aduce nimic special, oricat de mult ar contrazice aceasta afirmatie descrierea ei fizica. E scrisa putina la nimereala, la mila inspiratiei presupun, pentru ca e o lucrare destul de insipida si transparenta, aproape copilaroasa si totusi lipsita de emotie. Ai fi putut intoarce tot conceptul spre un drum mai bun, daca ai fi acordat indeajunsa atentie detaliilor care chiar conteaza. Apreciez originalitatea totusi.

2. Lumea prin ochii mei

Titlul de cele mai multe ori este un element important, la fel ca prima impresie in momentul cand faci cunostiinta cu o persoana tocmai introdusa. In cazul asta imi inspira aceeasi senzatie si reactie ca toate acele ficuri adolescentine din care curge melodrama, mai ceva ca toata masa fluviala a cascadei Niagara. Un punct la care ar trebui sa te gandesti pe viitor, asta daca nu cumva publicul cititor este format din acele persoane aflate inca in pubertare, care considera asemenea lucrari, mirobolante. Sa trecem la restul lucrarii. Te concentrezi pe atatea idei si planuri incat nu duci niciuna la capat. Stop, respira, leaga-ti gandurile, eu ca cititor nu am rabdare sa vizualizez si inteleg fiecare pasarica ce ti-a zburat prin minte mai ceva ca TGV-ul. Plus, toate astea imi par asa de suprafata tocmai datorita faptului ca treci de la o chestie la alta mai rapid ca actiunile pe Wall Street. Lucrarea e cliseica in mare parte, iar mitologia nu are un centru sau o cultura anume, ci e mai mult bazata schematic pe cultul Hollywood cu ingeri si vrajitori si demoni si soldati. Eu am cunoscut soldati, multi, am lucrat cu ei si le-am auzit povestile. Stii care-i adevarul? Pentru multi, e doar un alt serviciu, bine platit care iti distruge uneori psihicul pe veci; nu lupta pentru pace sau pentru tara sau pentru umanitate. Lupta pentru ca au o ipoteca de platit, copii si toate cele. Realitatea e mult mai dura si sfasietoare fata de ce crezi tu. Momentan esti un copil fara experienta, care nu stie nimic despre viata. Lucrarea ta inspira un spirit oarecum idealist, dar care sta si priveste fara sa ia actiune, e puerila si naiva.

3. A vision through time

I was nearly about to give up hope on actually finding something to fit my tastes, and yet here it is, in its full, a tad rather short, glory. I have to say that I wasn't expecting a sci-fi oriented story laying around in the usual heap of half-assed sobbing excuses of contest entries. I am impressed and it rather reminded me of H.G. Well's 'The time machine', of course not as detailed and intricate since it's a short piece of writing, but it was a nice surprise mixed in with a bit of a comical situation. It covers all the points that the writer has meant to reach, without leaving any loose ends sticking about like unthrown chicken heads. I vote for thee

4. Viziunea unui singur om

Inca de la inceput descrierea m-a scufundat intr-un pensiv alb-negru, caracteristic filmelor din perioada interbelica, imaginea initiala proiectata in capsorul meu derulandu-se sub forma masinilor clasice englezesti trecand pe sub luminile stalpilor. Stiu ca e numai o bucatica, dar mi-a placut mult usuritatea cu care ai reusit sa imi provoci imaginatia sa lucreze. Si uite s-a rupt firul la un moment dat. Nu ma asteptam sa integrezi gripa spaniola, foarte frumos executat, e unul din subiectele mele preferate din virusologie si imi permite sa plasez cumva perioada actiunii imediat dupa sfarsitul primului razboi mondial, aproape de intuitia originala. Pe masura pe ce citesc cat mai mult, sunt din ce in ce mai impresionata e fluiditatea textului lipsita de impedimente, sa zicem naturalete? Si ajungem la prima idee de razboi biologic si infiltrarea ei in istoria lumii. Imi place. Votez

5. Viziune sinucigasa

Titlu neinspirat, o miscare care mi-a dat de inteles ca nu o sa imi placa lucrarea, pe langa faptul ca lungimea foarte scurta mi-a dat de inteles ca nu s-a lucrat asa de mult la ea. Metafore peste epitete, folosite des si fara foarte mult succes pentru ca incarca scrierea cu doze ieftine de drama suprauzata. Nu am inteles de ce persoana respectiva s-a sinucis, in afara motivelor vagi si superficiale ce reies din text. Nu si-a taiat venele, dar senzatiile si trairile nu par autentice, mai degraba imprumutate, false; aplicate exact ca glazura calda pe un tort, observi ca se scurge si nu iese nimic bun, dar continui procesul. Mai elimina din melodrama si concentreaza-te pe esential. Mai ales pe gasirea unui punct de plecare inovativ.