Iubirea-i trecătoare

[CyBeR]

O iau de sus, cu timpul poate ajung pana la ultimele capitole. Pornesc de la primul, si ca la orice alta postare de-a mea de genul asta, cu Bold si intre paranteze sunt comentariile mele.
Ca oricine altcineva, daca vrei tii cont de ce zic, daca nu-ti convine, asta e. Alegerea iti apartine.

‎

Iubirea-i trecătoare
Capitolul l
Un nou client

Se uita absentă pe niște schițe mototolite ce le uitase în birou (Se uita pe schitele care se aflau IN BIROU aka camera, sau PE BIROU, aka acea masa draguta de care ne folosim toti?). Începuse să râdă la văzul unei bluze roșii, cu imprimeu de leopard ce semăna cu o lampă mai de grabă ("mai degraba" este forma corecta, nu dezlegat...sunt curios cum seamana o bluza cu o lampa, dar sa zicem), decât cu un obiect vestimentar. O rupse pe din două și trecu la alte desene, care erau și mai „oribile” după părerea ei decât ceea ce rupse acum cinci secunde. (Si chelnerul se apropie de masa, intinzandu-i meniul clientului cel nou. "Astazi, domnule, va putem oferi ori o salata de timpuri, ori o ciorba de timpuri"... acel "acum" acolo e pus din burta si mai mult decat aiurea, mai ales ca in momentul in care zici "S-a intamplat ACUM cinci minute" in general se refera ca a fost cu 5 minute in urma momentului curent. Cum tu scrii acolo la trecut (nu-s in stare eu sa-ti zic cum se numesc exact timpurile respective de vreme ce pentru mine au trecut mai bine de 10 ani de cand n-a mai trebuit sa-mi bat capul cu asa ceva, dar stiu cand suna rau), poate ar trebui sa stii si faptul ca daca scrii ca "ea rupse ceva" cand o mentionezi din nou dupa ar trebui sa folosesti "rupsese" deoarece indica o actiune petrecuta inaintea celei de care vorbesti. Ma rog, exprimarea mea lasa de dorit azi, dar cred ca se intelege ce zic. Atentie la timpuri). Viziunea ei asupra hainelor era diferită față de viziunea altor creatori de modă, de aceea mulți critici o considerau o regină a stilului, chiar dacă ea nega asta cu totul (Oh my, aren't we successful? Incep sa simt o miasma de Mary Sue...sa speram ca nu-i asa).
Era oarecum liniștită, dar văzu printre foile rupte un bilet cu „la șase”. (Nu vad cum se leaga starea ei sufleteasca de faptul ca vazu biletul) Dădu ochii peste cap, apoi plecă din birou închizând ușa cu putere.
Pasul îi era grăbit și împiedicat ("Avea pasul grabit si impiedicat" ar fi mult mai corect aici ca forma, deoarece din cum ai scris suna ca si cum pasul ei era de capul lui grabit si cam impiedicat), dar cu toate acestea elegant. Tinerii băieți ce treceau pe lângă ea se uitau lung, admirând în special picioarele ei lungi și subțiri, care de cele mai multe ori erau bine evidențiate de pantofii cu toc subțire. Eșarfa îi flutura iar părul șaten strălucea în razele plăpânde ale soarelui. Privirea-i era blândă și senină (Asemeni unei oi deci). De cele mai multe ori semăna cu o Zeiță (Cu litera mica, ca in antichitate, de asemenea cu litera mica, zeitele aveau nume proprii; plus, caz ca nu esti deosebit de la curent cu zeitele antice, acestea erau la vremea lor reprezentate ca fiind destul de plinute, in ciuda reprezentarilor mai moderne, deci asta cam se bate cap in cap cu descrierea de mai sus; daca vrei neaparat sa-i compari "frumusetea oiasca" cu cea a unei zeite, ai fi putut gasi reprezentarea unui artist anume si ar fi iesit mult mai impresionant, zic eu) din Antichitate, spuneau unii, dar cu toate acestea nu a profitat de frumusețea ei pentru a își îndeplini visele. (Cam nefericita descrierea, si fortata de asemenea. Incerci sa ne vinzi perfectiunea personajului asta practic bagandu-ne pe gat felul in care arata si cat de morala era ea, ceea ce pentru un cititor e oarecum insultator. Gaseste un alt personaj care sa vorbeasca despre ea, intr-un alt context, incat sa FIE PARTE DIN POVESTE faptul ca aflam cum arata, mai degraba decat o incercare fortata din partea autoarei sa ne zica cat de perfect e personajul ei. Cum ziceam, miasma de Mary Sue)
A zâmbit (Cui?), apoi a intrat într-o clădire de cinci etaje (Imagineaza-ti scena te rog. O persoana pe strada in fata unei cladiri. Zambeste catre cladire si apoi intra...personal, prima mea reactie ar fi "WHAT THE f**k?"), era Agenția Jasmine ("intra in cladirea de cinci etaja a Angetiei Jasmine"...ca sa nu sune ca o propozitie propulsata din orbita in mijlocul unei complet alte fraze in care se vorbeste de oameni care zambesc in fata unor cladiri). A pășit ("Pasi" poate ar fi o alegere mai fericita aici) pe un coridor lung, apoi a intat (Ai mancat un "r" aici, ceea ce nu-i mare bai, avand in vedere ca timpurile sunt salata) într-o încăpere spațioasă, decorată în stil victorian chiar de ea. Își aruncase geanta (Deci dinainte sa ajunga acolo isi aruncase geanta?) pe masa din sticlă și a căzut obosită pe fotoliu (Mersese mult intr-adevar. Si aici dam de o chestie foarte misto dar relativ trista, caci arata lipsa unui minim proces de cercetare pentru ceea ce scrii. Aici e o incapere decorata in stil victorian. Uita-te cu atentie te rog la acele piese de mobilier si zi-mi acum cum ar pica o masa de STICLA acolo. Observi diferenta URIASA de stiluri? Ei, daca pe tipa ta tu tocmai ai descris-o ca fiind atat de buna la ceea ce face, ar trebui sa stii de asemenea ca n-ar face o asa gafa uriasa intr-un aranjament interior. Da, sa zicem ca are stilul "diferit". Dar diferit nu e echivalent cu tampit, asa ca iti recomand sa cercetezi un pic inainte sa arunci asa detalii. Poti argumenta ca-s chestii mici, dar sunt acolo si un cititor atent are sa se impiedice de ele si o sa rada de tine, mai ales ca astea-s chestii care-ti distrug efectiv imersiunea). Se uita în jur, apoi zâmbind amar își spuse în gând „covorul acesta trebuie să dispară”, apoi strigase după o servitoare ca să i se aducă cafeaua cu lapte și agenda (Da, foarte frumos cum tu acolo incerci sa ne arati in continuare ca ea "stie" ce face prin replica aia fata de covor. Salata de timpuri din nou, nu esti atenta deloc si nu gandesti ce inseamna cuvintele inainte sa le pui. APOI, o alta chestie care ma racaie ingrozitor in momentul asta: mentionezi o servitoare. Imi pare rau sa ridic problema asta dar NU EXISTA ASA CEVA. E o agentie de moda sau de pisicii masii stie ce, ca inca nu e clar, dar ai acolo deja o chestie moderna ca o masa de sticla, care se bate cap in cap cu replica asta cu servitoare. Un intern, o secretara, un student in practica, orice altceva se potriveste MAI BINE decat o servitoare. Bine, momentan e salata de timpuri aici, dar si de perioade temporale, ca eu sincer pana acum nu stiu daca sa ma astept la ceva contemporan noua, sau la ceva din 1920, unde imaginea de femeie emancipata nu se potriveste deloc. Atentie la detalii, din nou).
După câteva minute, o femeie de treizeci de ani venise (Tu acum vorbesti de un moment de DUPA momentul cand respectiva femeie sosise in camera deja. Si intre timp, statuse acolo si tinuse in mana respectiva agenda caci in momentul de care zici tu acum, inca o are...nu-ti suna nimic rau aici?) cu tava de cafea, iar în mână ținea agenda cu pricina. I le dădu, apoi cerându-și scuze plecă din cameră, lăsând-o pe tânăra de douăzeci și cinci de ani singură (Era super important sa ne zici varsta ei, asa-i? Din nou, cam din plop). Aceasta (Stim deja de cine ne vorbesti, nu trebuie sa ne atragi atentia) sorbea cu grijă din cafeaua fierbinte și își deschise marele caiet pentru a își vedea programul de astăzi (Astazi, adica cand scrii tu asta, da? Sa inteleg ca nu vorbesti despre ziua ei de atunci, ci despre ziua care coincide cu naratiunea, ceea ce inseamna ca ea isi consulta programul pentru o zi viitoare. Vezi ce ziceam eu de detaliile alea?). Ziua se arăta a fii ("a fi libera" este forma corecta, caci nu vorbim de progeniturile ei) liberă, când își aduse aminte de întâlnirea de la ora șase. A zâmbit, apoi a dat capul pe spate și a închis ochii. (Stii melodia aia cu "De ce plang chitarele"? Ei, la tine ar trebui sa fie "De ce plang timpurile", ca nu esti deloc atenta la ceea CE SE INTELEGE din ceea ce scrii)

***

Și-a deschis ochii și se uita buimacă la tot ce o înconjura. S-a ridicat în picioare și a început să-și îndrepte ținuta șifonată. A căscat, apoi s-a dus la baie pentru a își aranja părul și pentru a se spăla pe față (Robotic, in principal din cauza timpurilor. Din nou. Citeste cu voce tare si vezi daca-ti suna bine, ok?). Își prinse părul într-o coadă și își refăcu machiajul care abia se vedea. A ieșit în grabă și se uită la ceas: era ora șase fără treisprezece minute. (Sincer, ma faci sa ma ia durerea de cap la ce ai facut din timpurile astea. N-ar fi sunat mult mai frumos "Iesi in graba si-si verifica ceasul: era sase fara treisprezece"? Curge mai bine, si nici nu suna ca si cum ar fi existat posibilitatea sa fie sase fara treisprezece secunde)
După ce a părăsit Agenția, a sunat un taxi pentru a se deplasa mai rapid, (Lista de piata...fix asa suna momentan genul asta de scriere, ca si cum ai face lista la piata. Fluiditate, neparat e nevoie de fluiditate, si atentie la TIMPURI) timpul nu era deloc de partea ei. A urcat în mașină și se uita aeriană pe geam. Privea oamenii calmi și liniștiți, altceva nu avea de făcut. Când a ajuns la destinație, s-a așezat la secțiunea V.I.P. a terasei Mango (Poate am trait eu mai in pestera pana acum, dar cam la toate TERASELE unde am fost pana acum, cateva chiar destul scumpe de mi-a plans portofelul, niciuna n-a avut o sectiune VIP.) așteptându-și clientul.
Secundele treceau repede, iar minutele păreau mai lungi decât de obicei (Asta nu are ABSOLUT deloc logica. Cred ca ti-a mai atras atentia cineva, dar daca secundele se misca repede rezulta LOGIC ca si minutele se misca repede. Desi n-am vazut inca nici o persoana care sa-mi zica "Bre, ce repede trec secundele astea. Parca ar dura fractiuni de secunda de fapt"). Își întoarse capul pentru a se uita la un cuplu de indrăgostiți, apoi a auzit un glas suav:
- Și tu ești Jasmine, presupun.
- Exact, ia un loc, a răspuns ea precisă, analizându-și clientul din cap până în picioare (Foarte prost comportament pentru un profesionist daca ma intrebi pe mine. "Buna ziua. Ma bucur sa va intalnesc", o strangere de mana, o ridicare in picioare, o introducere formala avand in vedere ca era vorba DE AFACERI. Comportamentul asta de taran ti-ar aduce un client cu o impresie proasta instant, si mult mai putin cooperant). A zâmbit suspicioasă și i-a întins catalogul cu noile ei creații. Erau în jur de douăzeci de schițe. Bărbatul surâse iar ea la fel. Se uitau unul la altul fără să spună nimic, dar, fără teamă ea sparse gheața ce se formase în nici cinci minute (Ciudata intalnire de afaceri. Clientul in general are pregatite intrebarile, oferta si e dispus sa discute ceea ce vrea. Ca nu-ti dai intalnire cu un furnizor de servicii ca sa te uiti la el la urma urmei. Nu e o intalnire de placere, sunt afaceri si aici treaba e precisa si gandita, nu stai sa te uiti la celalat de parca ai fi in liceu si ti-ai dat intalnire cu persoana visurilor tale):
- Și cât ai fii dispus să plătești?
- Cât este nevoie, răspunse bărbatul zâmbind galant, apropiindu-se mai mult de Jasmine (Miscandu-si scaunul presupun, ceea ce ar fi un gest foarte lipsit de tact in asa situatii).
Aceasta a răsuflat ușurată, apoi a început să râdă fără motiv. Clientul cel nou începuse și el să râdă, după care îi lasă o carte de vizită și pleacă de la terasă lăsându-i pe masa din bambus un trandafir roșu ( THE f**k JUST HAPPENED? Nu are LOGICA ce tocmai ai scris. Asta nu e o intalnire de afaceri, nu s-a stabilit nimic, nu s-a discutat nimic, nu a fost facuta nici un progres catre nimic. Ca cititor, singura mea impresie despre toata secventa de mai sus este "umplutura" caci nu zice nimic decat ca ambele tale personaje HABAR N-AU sa se comporte).

Detaliile sunt totul. Bine, si gramatica plange saracuta, dar la cat de aiurea e in general scris imi imaginez ca-i o problema mai acuta decat ti-ar putea rezolva cineva pe un forum. Dar detaliile...ei, alea chiar strica totul.
Chestia cu servitoarea la o firma care pare mare de vreme ce are DITAI cladirea mi-a parut cel mai grav exemplu de lipsa de pregatire. Unii oameni deosebit de bogati mai tin in ziua de azi majordomi sau femei de casa care sa se ocupe de diverse chestii, dar servitori, asa cum ai descris tu acolo, nu mai exista. Cu atat mai mult in cadrul firmelor mari, unde ar fi un DEZASTRU de PR sa se afle ceva de genul asta. "Oh da, la firma noi avem servitori care sa ne aduca cafeaua si sa ne tina evidenta"...daaaa, ar fi un scandal de cel putin o saptamana prin ziare.
Imi imaginez ca deja daca ai inaintat n-ai sa te intorci tu sa mai gandesti astea un pic. Dar pe viitor ar fi indicat sa fii (uite aici e cu doi de "i") MULT mai atenta cu ceea ce scrii si ceea ce se INTELEGE din ce scrii. Daca nu stii o forma corecta la un verb, gandeste-te CE SE INTELEGE cand pui respectivul verb pe pixeli si apoi corijeaza cat sa fie corect.

Personal imi cer scuze pentru exprimarea mea cam din topor de prin comentariu. Incercam sa gasesc titlul original al unei carti cat citeam asta si ma cam distragea, deci s-ar putea sa am si eu ceva erori gramaticale pe acolo, dar sa zicem ca-s destul de sigur ca-n mare e totul ok.