More Than Love...[+16/+17]

[Piersicuta]

More Than Love
Capitolul 14

Dedicat scumpei mele Laly

Eu incerc da' nu prea reusesc, Cred ca nu e specific barbatesc.
Totusi, o să-ncerc sa iti soptesc: te iu...
Eu o să-ncerc să îţi şoptesc: te iu... băi, ce greu e... nu, ca pot!
Totusi, o sa-ncerc să îţi şoptesc:
Te ïubesc.

Soarele rasare, ahh dimineata, prima parte a zilei, care este cea mai...enervanta. Trebuie sa ma trezesc din frumoasele mele vise si sa dau de cruda realitate. Uneori as vrea sa dorm pe veci, sa pot visa ce vreau, sa traiesc in lumea mea, dar, mi-ar lipsi Sasuke si ceilalti, intr-o mare parte. Ochii mei verzi se deschid in intampinarea unei noi zile, una buna sper. Un zambet mare imi apare pe fata cu gandul la ce s-a intamplat aseara, m-a facut a lui, am fust una si aceeasi persoana. Ma simt atat de bine, de fericita, implinita, am tot ce imi doresc...Numai...Ce o sa se intample cu mama? O sa ne mai lase sa stam aici? O sa ne desparteasca? Ale cui erau acele gemetele de aseara? Atatea intrebari....si un singur raspuns: Asteapta si vei afla...

Ma intorc cu spatele la el, jucandu-ma cu o suvita de par, intrebandu-ma dinnou, acum ceva mai personal, oare am ramas insarcinata? Oare ne-am protejat? Off, capul meu vajaie de intrebari iar toate au acelas raspuns, dar eu sunt curioasa din fire, si vreau sa stiu mmai totul. Musca in lapte. Inima mea se opreste in loc, in timp ce ochii mei se maresc, oare, mama a facut-o cu cineva? Adica, cand am plecat in camera cu Itachi au mai ramas decat Kakashi, Sasuke si Naruto. OFF! Ma doare atat de tare capul, am inceput de dimineata cu intrebarile mele stupide si tot eu trebuie sa le raspund. O mana imi inconjoara talia, tragandu-ma spre corpul sau, simtindu-i caldura, iubirea ce o degaja ma face atat de...somnoroasa.

-Neata' pisoias, spune acesta dulce, sarutandu-mi gatul usor incordat si afundandu-si chipul in parul meu lung si roz. S-a intamplat ceva, puisor?

-Neata'...nu, nu, nimic, spun eu cu un zambet fals pe fata, ma simteam..... nici eu nu stiu cum, atat de multe emotii imi treceau prin corp ca abia daca puteam sa le numesc, plus ca o stare de greata ma facea sa ma si enervez. Oare ce se intampla cu mine? De ce dintr-o data atat de multe intrebari imi umbla prin cap? Daca nu ma ajuta nimeni, atunci o sa o fac pe cont propriu, o sa aflu daca sunt insarcinata si cu cine a facut-o mama aseara. Chiar daca ,,curiozitatea a omorat pisica'' eu tot ma avant in cautarea adevarului.

M-am ridicat din pat, asa goala pusca cum eram, lasandu-l pe brunet sa ma manance din priviri. Mi-am luat o rochita neagra pe mine, lejera de vara si am pornit in ,,misiune''.Off, dar daca ii voi gasi in mijlocul unei partide incinse? Atat de multe intrebari, nici un raspuns. Doamne cat urasc cand vorbesc singura, parca nu as avea pe nimeni, dar, chiar nu am. Cine sa ma asculte, pe mine, o fata atat de prostuta? Dintr-o data un ras cristalin rasuna in casa aproximativ goala. L-as cunoaste dintr-o mie, este al mamei. Alerg intr-un suflet la bucatarie si imi pica fata de zece metri. Karin se saruta cu...Kakashi?

Un zambet dragalas imi apare pe fata odinioara trista si socata. Mama si-a gasit pe cineva de varsta ei, hehe si se pare ca se cunosc foarte bine. Parul ei rozaliu este usor ciufulit, iar rochia aceea alba din catifea sta alab-dala pe corpul ei delicat, aproape vazandu-se unul dintre sani. Sunt asa de fericita ca mama si-a gasit pe cineva, nu imi pasa daca mi-o mai zis de o mie de ori, este adevarat, sunt in culmea bucuriei, mai ales ca cel ales este un gentelman. Kakashi este un adevarat barbat, atat de cumsecade si de bun incat....cred ca este unic. Insfarsit o sa am si eu un tata, unul care nu este de varsta mea, unul care ma iubeste ca pe o fica si nu ca pe o c***a de noapte. Tusesc fals, anuntandu-mi prezenta in incapere, iar cei doi se intorc spre mine si ma privesc mirati. Zambetul meu nu a disparut, a ramas acelas, cald si iubitor.

-Sakura...-incepe Kary incet, rusinandu-se de postura in care am prins-o, ea fiind calare pe Kakashi. Chicotesc si imi atintesc privirea asupra ei, dandu-i curaj sa continue, chiar daca nu i-am zis ce am facut aseara, nu era momentul potrivit.-....Eu si cu Kakashi suntem impreuna, si m-am gandit ca daca tot tu il iubesti pe Sasuke....sa fiti impreuna...Ce zici? termina aceasta fraza, rasufland usurata si privindu-ma cu o oarecare, frica. Inima mea cred ca s-a marit de o suta de ori de fericire, insfarsit am un tata bun si pot ramane cu cel pe care il iubesc. Nu am mai stat pe ganduri si le-am sarit in brate, stragandu-i tare si sunandu-le un sincer: ,,Va iubesc''. Ei au fost oarecum socati de gestul meu, pentru cateva secunde au ramas nemiscati, apoi mi-au raspuns la imbratisare. Sunt atat de fericita....

Noaptea, atat de repede s-a mai dus o zi, inca o zi din viata mea s-a scurs precum roua dimineti. Mi-as dori sa pot da timpul inapoi, sa nu mai fac greselile pe care le-am facut de atatea ori, sa am o viata perfecta, poate...ca as putea sa fac in asa fel incat tata si Alejandro sa traiasca, dar totul este un vis, un frumos vis imposibil. Proaspatul miros al ierbii imi inunda narile, facandu-ma sa zbor printre norisori, iubesc natura. O lacrima se scurge pe chipul meu alb, ajungand pe un firicel de iarba. Un strop de iubire, de dor s-a scurs si a ajuns unde esti tu, Alejandro. Aerul meu...iubirea mea, ai murit, dar eu sa sti ca niciodata nu o sa te uit, mereu o sa fi in inima mea. Doua buze se plimba pe gatul meu, facandu-ma sa tresar, mici fiori trecandu-mi prin corp la contactul buzelor cu pielea mea rece. Stiam deja cine era, nu trebuia sa ma uit in ochii lui negri precum un abis. Imi zdrobesc buzele de buzele lui intr-un sarut apasat, plin de dragoste. Buzele noastre se framantau intr-un ritm nebun, intr-un joc atat de pasional si pervers. Ne desprindem din sarut...iar eu ii soptesc la ureche:

-Sasuke, sunt insarcinata, spun eu, un zambet mare pe fata mea dovedeste ca este adevarat, o sa am un copil, o sa avem un copil, rodul iubirii noastre se va naste peste noua luni. Nu schita nici un gest, a ramas stana de piatra. Ce se intampla cu el?