Do you know me?

[Lighter]

Disclaimer : Nu detin niciun personaj din manga-ul Naruto creat de Masashi Kishimoto, nu fac profit de pe urma acestor personaje si nu imi insusesc niciun drept de autor.

Capitolul 1: Buna!

Sakura:

Buna ma numesc Blossy si sunt din Los Angeles.Parintii mei sunt ambii originari din Japonia, dar din cauza functiei pe care o detine tatal meu, parinitii mei au trebuit sa se mute.Eu inca nu ma nascusem cand ei au venit aici insa mama mea era gravida cu mine.Numele meu trebuia sa fie Sakura si chiar este ,dar colegii de scoala imi spun Blossy , pentru ca “America e America iar Japonia e Japonia” mi-au spus colegii cand i-am intrebat de ce nu imi spun Sakura. Insa numai un coleg imi spune Sakura,un coleg pe care l-am iubit si pe care inca il iubesc.

Eu m-am nascut pe 28 martie in L.A.. La nastere am primit nota zece deci va pot spune ca nu am nicio boala incurabila sau ceva la genu. Insa, ca majoritatea copiilor am avut si eu un semn in zona apendicului. Nu era apendicul. Era un semn in forma de ‘S’ si era foarte clar. Nu este prea mare,are in jur de doi cm. Este negru si nu are conturul gros. Mama mi-a spus ca datorita acelui semn m-a botezat Sakura. Asta si pentru ca ma nascusem primavara. Primavara este anotimpul preferat al parintiilor mei, deoarece atunci infloreste si sakura. Insa marea mirare a parintilor mei a fost atunci cand a inceput sa imi creasca parul si au observant ca am cel mai ciudat par.Am parul roz.Da nu e orice roz,este un roz exact ca cel al florilor de cires.Coincidenta? Si inca cata!

Anii au trecut iar eu cresteam. In prezent am paisprezece ani. Parul meu este lung si roz. Deobicei il tin prins intr-o coada deoarece ma enerveaza cand imi vine in fata si nu vad ce scriu, sau ar mai fi acele momente cand astept metroul sa ma duc la scoala si stiti si voi cum e acel val de aer; iti da tot parul pe fata sau intr-o parte, depinde de orientarea ta in spatiu, iar in acele momente imi vin in minte o mie de imagini din filmele acelea siropoase in care baiatul o vede pe fata pentru prima oara si i se pare ca e un inger cazut din ceruri si tot felul de nimicuri pe care cea mai buna prietena a mea le tot descarca de pe net ca sa ne uitam la ele. Deci in concluzie urasc filmele romantice.Mie imi plac cel mai mult comediile.

Asa acum revenind la descrierea mea. Am ochii verzi asemanatori cu smaraldele, dar smaraldele straluces mai mereu insa ochii mei stralucesc numai cu anumite ocazii, ocazii ce se ivesc destul de des sau mai bine zis mai tot timpul. Am un corp armonios as putea spune; sincer, cateodata, m-as face fotomodel insa nu-i de nasul meu. Mie imi place muzica. De la varsta de patru ani mama m-a dus la cursuri de canto. In prezent stiu sa cant la chitara, pian si am uitat sa mentionez,ca am o voce superba? Stiu, sunt foarte modesta. Asa deci am terminat cu mine.Acum sa va spun ceva si despre parintii mei. In primul rand niciunul nu are culoarea roz a parului. Mama mea este o femeie inalta, slaba parca trasa prin inel si arata foarte bine. Este satena si are ochii verzi. Are treizeci si cinci de ani. Si oricum, de ce nu ar arata bine? Este jurnalista la cea mai renumita revista din toata America.

Tatal meu este avocat. Si pot spune ca este un avocat foarte cautat. Este inalt si va pot spune ca arata destul de bine. Are parul brunet si ochii verzi ca ai mei.Ei bine daca este ceva ciudat la familia noastra, atunci este acest lucru:toti avem culoarea ochiilor verde.
Dupa cum spuneam am paisprezece ani iar acum sunt la cea mai buna prietena a mea si inca o fata si ne uitam la poate cel mai romantic si siropos film din lume si la poate cel mai idiot si dezgustator film din intreaga lume.

-Nu il parasi! se auzi deodata in toata camera. Nu te intoarce in Milano!

Pot fi mai penibile de atat. Nu, nu cred. Adica se uita la filmul asta de o ora si plang continu. Deja m-au plictisit. Ei bine oricat de fraiere ar fi, le iubesc asa cum sunt. Si aceste doua fete sunt Hinata o fata cu parul lung si negru cu suvite violet si ochii purpurii si Ino, cu parul blond prins tot timpul intr-o coada lunga de cal lasand doar o suvita mai mare sa ii acopere fata si cu ochii bleu. Le cunosc din clasa I si le iubesc tare mult, deoarece stiu ca oriunde vom merge, orice vom face, ele nu ma vor parasi pentru nimic in lume.

Stateam pe canapeaua din sufrageria lui Ino incercand sa inteleg ce vad ele asa de interesant la acest film , pana cand ma dau batuta si incep sa studiez incaperea in care eram, desi am mai facut lucrul asta de o mie de ori, deoarece in fiecare vineri parintii lui Ino plecau si se intorceau abia luni seara. Parintii ei aveau o casa de vacanta la marginea orasului unde plecau in fiecare week-end. Poate va intrebati de ce nu o luau si pe ea. Simplu! Ideea de a te duce in fiecare week-end intr-o casa de vacanta nu suna prea rau, insa lui Ino nu prea ii suradea aceasta idee. Asa ca noi ramaneam in fiecare vineri in acea casa mare, cu 1 etaj si foarte multe provizii, in acea camera cu patru pereti stand pe canapea, sau cel putin una dintre noi stata pe canapea, in fata acelui televizor gigantic uitandu-ne la cele mai mari idiotenii.

-Fetelor eu ma duc pana la bucatarie sa iau ceva de baut, vreti si voi ceva? Le-am intrebat eu pe fete,insa raspunsul nu intarziase sa apara.

-Du-te mai repede si nu mai face zgomot! imi raspunsesera acestea, sau mai bine spus tipasera.

Imi luasem telefonul, si am pasit cu cea mai mare grija spre cele cateva trepte ce faceau legatura intre sufragerie si un hol de unde te puteai duce la celalalt etaj sau te puteai duce spre bucatarie.

-Ciudatelor! imi spun mie ,dupa ce eram sigura ca prietenele mele nu ma mai aud si ma indrept spre bucatarie.

Eram imbracata intr-o pereche de pantaloni negri de pajama lungi si un tricou alb avand, desigur, in picioare o pereche de papuci pufosi. Am urcat cele 2 trepte ce faceau legatura cu acel hol, iar dupa aceea m-am indreptat spre bucatarie cu telefonul in mana. Ino avea o casa mare. Prima oara cand am intrat in ea am intrebat-o pe Ino daca nu cumva are o harta, deoarece s-ar putea sa fie nevoie de cainii politisti sa ma gaseasca in aceasta casa imensa. M-am dus la frigider, scotand de acolo o sticla cu apa. In mod normal, un adolescent de varsta mea ar fi scos de acolo o cuite cu suc, dar nu pentru ca m-as ingrasa ,ci pentru ca stiam din ce erau facute. Asa se explica si de ce nu prea mananc pe la fast-food-uri. Pentru ca stiu din ce sunt facute si din pacate stiu cum sunt facute. In schimb mie imi place foarte mult ciocolata. O ador!

Ma uit la ceas si observ ca e abia 22:00. Si totusi ar cam fi timpul sa se termine tentativa aia de flm. Ino a zis ca dureaza o ora si 30 de minute, deci inseamna ca e randul meu sa aleg urmatorul film.

Imi iau repede sticla cu apa si telefonul si ma duc repede in incaperea unde se aflau prietenele mele. Si spre norocul meu, fix cand am intrat in camera, filmul se termina. Am aprins becul, inundand camera cu lumina. In camera erau o canapea si doua fotolii, in stanga si in dreapta canapelei; un televizor mare, o masauta de cafea ce se afla in fata canapelei, un balcon , despre care pot spune, ca era romantic, deoarece atunci cand iesai afara se vedeau stelele, cu luna ce se oglindau in fantana in forma de cerc ce seara era oprita.

Fetele se ridicara de pe jos si incepura sa se intinda spunandu-si una alteia ce a fost fascinant la acest film.

-Blossy ,ma strigase Hinata,e randul tau sa alegi filmul!Deci ca va fi un film de groaza sau o comedie?

-La cum o stiu va alege din nou o comedie, sau poate...

-Sau poate cautam ceva la televizor!i-o tai eu blondei. M-am cam saturat de filme ; haideti sa ne uitam la Oprah sau Dr. Oz sau ceva la genu, sigur gasim.

-Bine hai sa ne uitam pe Mtv. Am citit pe un blog, cum ca ar redifuza episoadele din Skin,spuse Hinata.

Eu si cu Ino am fost de acord. Am inceput sa butonez telecomanda si deodata Ino sari peste mine facandu-ma sa scap telecomanda.

-Nu se poate!striga Ino speriindu-ne pe mine si Hinata.Hinata tu vezi ce film e asta?

-Ce film ?spune eu in timp ce ma ridic in sezut, asta nu e film. Asta e…

-Rome and Juliet!strigara Ino si Hinata.

-Romeo and Juliet ? Asta nu scris-o William Shakespeare? Stiu ca mai devreme am spus ca urasc filmele siropoase ,dar, iubesc oricefel de teatru, fie el romantic sau amuzant nu imi pasa. Iubesc teatrul!

-Cui ii pasa ? Asta e cel mai frumos film pe care l-am vazut vreodata ! Imi spun prietenele mele in cor.

-Ati realizat ca nu este un film ci este o piesa de teatru filmata. Dar ma rog cum este randul meu sa ne uitam la ceva si eu aleg aceasta piesa de tatru. Ceva impotriva ? Le intreb eu pe prietenele mele pe un ton sarcastic.

-Nu ! mi-au raspuns acestea cu foarte multa fericire in ochii.

Ino si Hinata sunte niste fete de treaba. Dar cateodata sunt cam naive. Adica daca cineva le ofera flori sau ciocolata, ele considerau acest lucru un gest romanitic, indiferent daca persoana care le ofera acest lucru era fata sau baiat. Deci pot supe ca se indragosteau foarte repede. Rareori realizau cat de fraiere sunt ;si atunci cand realizau acel lucru, erau deja cu inima franta.

-Hei Blossy ! Inchide lumina te rog si i-ati o perna. Presimt va fi o noapte luuunga. Imi spuse Ino, iar eu asa am si facut.

Am inchis lumina , mi-am luat o perna si m-am alaturat lor pe covorul pufos ce iti gadila pielea la atingere , si cu ochii cat cepele ne-am uitat la Romeo and Juliet.

Imi place aceasta piesa. Este vorba despre doi tineri ce se indragostesc. Dar iubirea lor este interzisa, iar acestia ajung sa se sinucida, pentru a putea trai fericiti pentru totdeauna. Este trist, dar in a celasi timp romantic. Chiar nu prea este genul meu, dar sincer, decat prostiile alea de telenovele si filmele alea care nu au nicio noima, mai bine ceva classic.

Insa, fiindca ne-am uitat la filme mai toata noaptea, ochii nostri au cam obosit. Si la durata piesei de teatru,care este destul de mare, s-au mai adaugat si o mie de reclame, ce nu ne-au permis sa stam treze pana la sfarsitul piesei si am adormit pe la jumatatea ei.

Am adormit pe jos. Fiecare gandidu-se la ceva. Nu stiu la ce se gandeau Ino si Hinata, insa eu stiu sigur la ce ma gandeam. Un singur lucru imi trecea prin minte. Si acela era piesa de teatru , din care am apucat sa vad jumatate, deoarece am adormit.

Hi! Asta e primul meu fic. Doresc critica, deci puteti sa imi spuneti toate defectele. Doresc sa imi imbunatatesc stilul :)