07-04-2011, 04:43 PM
Poi atat eu cat si sysu meu LoLix ne aflam la primul nostru duel.... de aceea ne-am decis sa facem acest duel impreuna. Lucrarile vor fi anonime, deoarece amandoua suntem foarte competitive si vrem sa fim votate pe merit
.... stiu ca tema e banala, dar la asta ne pricepem noi mai bine.... adica drame^^''
Tema: Dragoste si/sau dezamagire
Perioada de postare a lucrarilor: astazi
Perioada de votare: de azi pana pe 10 aprilie
EDIT:
Dragoste si pedeapsa
Merg pe strada si las stropii reci de ploaie sa imi loveasca, cu fina lor atingere, fata mea deja impanzita de lacrimi.
Jur sa nu ma mai indragostesc niciodata. Imi spun in minte foarte dezamagita. Nu am crezut niciodata ca pot tine atata la o persoana care ma face sa sufar atat de mult .Am crezut ca este un sentiment placut sa iubesti dar azi am aflat ca m-am inselat si ca am facut o greseala enorma cand m-am indragostit. Cu o jumatate de ora in urma am primit un mesaj pe telefon "Vino repede la pod. Am o surpriza. Alex." Alex este, sau mai bine zis a fost prietenul meu. Este un baiat inalt cu parul vopsit negru si cu sivite albe, lung si lasa la voia intamplarii, cu ochii negrii si cu o fata vesnic vesela. Dupa ce am primit mesajul nu am mai stat pe ganduri,m-am pregatit repede si am plecat. Afara soarele se lupta cu amenintatorii nori care planuiau sa aduca o ploaie rece si cruda. Cu un zambet larg pe fata si cu parul meu lung lasat sa imi invadeze spatele ma indrept entuziasmata spre locul in care urma sa ne intalnim. Cam in zece minute ajung la destinatia mult dorita. Imi plimb privirea prin preajma si observ, undeva ascuns , un cuplu care se saruta cu atata pasiune. Schitez un zambet putin cam ciudat si imi intorc privirea.
-Trebuie sa pleci, nu vreau sa fii aici cand vine Aby. Il aud pe acel baiat '' soptindu-i'' fetei si raman putin socata. Aby, fata despre care vorbea, sunt chiar eu iar baiatul este Alex. Foarte nervoasa si cu pasi apasati ma indrept catre cuplul care urma sa se desparta pentru o scurta perioada de timp. Ma uit fix in ochii baiatului dupa care palma mea face un contact dureros cu fata acestuia. Baiatul incearca sa imi explice ca nu e ceea ce pare dar eu nu il bag in seama si imi continui drumul prin ploaie gandindu-ma continu la imaginea celor doi sarutandu-se. Si asa am ajuns la ceea ce s-a intamplat. Nu am crezut ca e posibil una ca asta, am crezut ca el este cel care ma va face fericita dar se pare ca in dragoste si razboi totul este permis, dar ce doare cel mai tare e ca acea fata era cea mai buna prietena a mea. Asa de trist se termina ceva asa de frumos. Las ca genunchii mei goi sa atinga asfaltul rece si plin de lacrimi ce cad din cer. Rochita mea alba lasa ca volanasele sa cada incet in apa si asa devin mai grele. Stau in mijlocul unei strazi atat de pustii si ma gandesc ca dragostea nu este un sentiment, ea este o pedeapsa pentru cei ce iubesc.
O ultima privire, o prima lacrima
Se spune ca fiecare fata are un print numai al ei, care sa o duca in regatul inimilor lor. Si eu eram o fata, iar tu printul meu. Atunci eu de ce nu am putut gusta dulcea aroma a iubiri? De ce nu m- am putut ineca in parfumul fericirii? De ce? A fost ultimul lucru la care mai facut sa ma gandesc cand te- am cunost si primul lucru la acre ma gandesc cand te vad. De ce nu ma pot oglindi in ochii tai albastri si luminosi pe care ii iubesc atat de mult? Stiu ca nu insemn nimic pentru tine, probabil la fel cum nu am insemnat nici inainte. Si totusi de ce a trebuit sa- ti bati joc de mine, de inocenta mea? Eu ti- am oferit tot ce mi- ai cerut, doar ca sa- ti vad zambetul perfect cum iti rasare pe chip.
Tu probabil ai si uitat de existenta mea, desigur asta daca ai stiut vreodata de ea. Totusi eu nu o sa pierd niciodata prima imagine a chipului tau. M- am facut atat de mica si inima imi batea cu putere, de parca ar fi vrut sa o ia la fuga. Tensiunea ma facea sa o iau razna, iar sufletul meu nu mai avea loc in trupul care- mi ajunsese cat un purice. Respiratia mi s-a oprit si m ascufundam tot mai adanc in tacere, cat si in ochii lui nemaivazuti la cineva. Inima ma ruga sa- i spun ca- l plac pana in momentul in care s- a intamplat sa il pierd in zare.
Imi doresc sa nu- ti fi spus niciodata cat de mult te plac, cat de tare imi bate inima atunci cand te vad si cat de adanc ma afund in privirea ta.
Cat de oarba am putut fi, cum am putut sa cred ca ai putea fi interesat de persoana mea. Eu o fiinta atat de nesemnificativa in comparatie cu tine. Totusi am cazut in capcana vorbelor tale menite sa, sape adanc in inima mea. Si acum imi apare in minte cel mai important moment din viata unei fete. Noaptea in care totul urma sa se schimbe si totusi sa ramana la fel. Atunci te- am intrebat '' Ce anume iti place la mine?'' , te- ai oprit si mai privit cateva clipe, apoi mi- ai spus '' Inocenta ta'', si atunci a fost momentul in care am ramas fara singurul lucru care te apropia de mine. Au mai fost dupa alte ocazi in care imi furai un sarut sau o mangaiere, apoi plecai ignorandu- mi complet persoana, care tanjea dupa afectiune ta si dupa caldura trupului tau. Apoi a devenit din ce in ce mai rau. Ma ignorai complet, iar cand nu faceai asta ma umileai in cele mai urate moduri. Insa un lucru nu il pot intelege si anume gelozia nebuna pe acre o exercitai mereu cand me avedeai vorbind cu un baiat. Desi uneori cred ca nu gelozia era motivul comportamentului tau violent, nu aveai pentru ce sa fii gelos. Probabil era din cauza instinctului, la fel ca un animal care isi marcheaza teritoriul. Pentru asta am ajuns chiar sa simt o oarecare ura pentru tine sau e doar o tristete mult prea profunda si dureroasa pe care o confund cu ura. Sau e ura? Nici eu nu mai stiu. Hai mai bine sa o numim invidie, cu siguranta e mult mai potrivit acest termen.
Eram invidoasa si inca mai sunt. De ce? Iar aceasta intrebare care nu imi da pace. Simplu, pentru ca tu ieseai si te distrai cu prieteni tai in timp ce eu plangeam alaturi de ploaia de stele. Pentru ca tu ieseai cu ce fata vroiai, cand vroiai, ca si acum dealtfel, in timp ce eu inca imi astept printul.
Inca te mai vad trecand de mana cu diferite fete, care probabil sufera la fel ca mine acum, sarutandu- va si razand din orice, trecand parca intentionat prin fata casei mele. Ma priveai si incepeai sa- mi zambesti ironic, cum faci si acum. Pentru tine a fost mereu o ultima privire, desi faceai si continui sa faci asta si acum, iar pentru mine este intotdeauna o prima lacrima, doar atat...
Succes sysu
.... stiu ca tema e banala, dar la asta ne pricepem noi mai bine.... adica drame^^''Tema: Dragoste si/sau dezamagire
Perioada de postare a lucrarilor: astazi
Perioada de votare: de azi pana pe 10 aprilie
EDIT:
Dragoste si pedeapsa
Merg pe strada si las stropii reci de ploaie sa imi loveasca, cu fina lor atingere, fata mea deja impanzita de lacrimi.
Jur sa nu ma mai indragostesc niciodata. Imi spun in minte foarte dezamagita. Nu am crezut niciodata ca pot tine atata la o persoana care ma face sa sufar atat de mult .Am crezut ca este un sentiment placut sa iubesti dar azi am aflat ca m-am inselat si ca am facut o greseala enorma cand m-am indragostit. Cu o jumatate de ora in urma am primit un mesaj pe telefon "Vino repede la pod. Am o surpriza. Alex." Alex este, sau mai bine zis a fost prietenul meu. Este un baiat inalt cu parul vopsit negru si cu sivite albe, lung si lasa la voia intamplarii, cu ochii negrii si cu o fata vesnic vesela. Dupa ce am primit mesajul nu am mai stat pe ganduri,m-am pregatit repede si am plecat. Afara soarele se lupta cu amenintatorii nori care planuiau sa aduca o ploaie rece si cruda. Cu un zambet larg pe fata si cu parul meu lung lasat sa imi invadeze spatele ma indrept entuziasmata spre locul in care urma sa ne intalnim. Cam in zece minute ajung la destinatia mult dorita. Imi plimb privirea prin preajma si observ, undeva ascuns , un cuplu care se saruta cu atata pasiune. Schitez un zambet putin cam ciudat si imi intorc privirea.
-Trebuie sa pleci, nu vreau sa fii aici cand vine Aby. Il aud pe acel baiat '' soptindu-i'' fetei si raman putin socata. Aby, fata despre care vorbea, sunt chiar eu iar baiatul este Alex. Foarte nervoasa si cu pasi apasati ma indrept catre cuplul care urma sa se desparta pentru o scurta perioada de timp. Ma uit fix in ochii baiatului dupa care palma mea face un contact dureros cu fata acestuia. Baiatul incearca sa imi explice ca nu e ceea ce pare dar eu nu il bag in seama si imi continui drumul prin ploaie gandindu-ma continu la imaginea celor doi sarutandu-se. Si asa am ajuns la ceea ce s-a intamplat. Nu am crezut ca e posibil una ca asta, am crezut ca el este cel care ma va face fericita dar se pare ca in dragoste si razboi totul este permis, dar ce doare cel mai tare e ca acea fata era cea mai buna prietena a mea. Asa de trist se termina ceva asa de frumos. Las ca genunchii mei goi sa atinga asfaltul rece si plin de lacrimi ce cad din cer. Rochita mea alba lasa ca volanasele sa cada incet in apa si asa devin mai grele. Stau in mijlocul unei strazi atat de pustii si ma gandesc ca dragostea nu este un sentiment, ea este o pedeapsa pentru cei ce iubesc.
O ultima privire, o prima lacrima
Se spune ca fiecare fata are un print numai al ei, care sa o duca in regatul inimilor lor. Si eu eram o fata, iar tu printul meu. Atunci eu de ce nu am putut gusta dulcea aroma a iubiri? De ce nu m- am putut ineca in parfumul fericirii? De ce? A fost ultimul lucru la care mai facut sa ma gandesc cand te- am cunost si primul lucru la acre ma gandesc cand te vad. De ce nu ma pot oglindi in ochii tai albastri si luminosi pe care ii iubesc atat de mult? Stiu ca nu insemn nimic pentru tine, probabil la fel cum nu am insemnat nici inainte. Si totusi de ce a trebuit sa- ti bati joc de mine, de inocenta mea? Eu ti- am oferit tot ce mi- ai cerut, doar ca sa- ti vad zambetul perfect cum iti rasare pe chip.
Tu probabil ai si uitat de existenta mea, desigur asta daca ai stiut vreodata de ea. Totusi eu nu o sa pierd niciodata prima imagine a chipului tau. M- am facut atat de mica si inima imi batea cu putere, de parca ar fi vrut sa o ia la fuga. Tensiunea ma facea sa o iau razna, iar sufletul meu nu mai avea loc in trupul care- mi ajunsese cat un purice. Respiratia mi s-a oprit si m ascufundam tot mai adanc in tacere, cat si in ochii lui nemaivazuti la cineva. Inima ma ruga sa- i spun ca- l plac pana in momentul in care s- a intamplat sa il pierd in zare.
Imi doresc sa nu- ti fi spus niciodata cat de mult te plac, cat de tare imi bate inima atunci cand te vad si cat de adanc ma afund in privirea ta.
Cat de oarba am putut fi, cum am putut sa cred ca ai putea fi interesat de persoana mea. Eu o fiinta atat de nesemnificativa in comparatie cu tine. Totusi am cazut in capcana vorbelor tale menite sa, sape adanc in inima mea. Si acum imi apare in minte cel mai important moment din viata unei fete. Noaptea in care totul urma sa se schimbe si totusi sa ramana la fel. Atunci te- am intrebat '' Ce anume iti place la mine?'' , te- ai oprit si mai privit cateva clipe, apoi mi- ai spus '' Inocenta ta'', si atunci a fost momentul in care am ramas fara singurul lucru care te apropia de mine. Au mai fost dupa alte ocazi in care imi furai un sarut sau o mangaiere, apoi plecai ignorandu- mi complet persoana, care tanjea dupa afectiune ta si dupa caldura trupului tau. Apoi a devenit din ce in ce mai rau. Ma ignorai complet, iar cand nu faceai asta ma umileai in cele mai urate moduri. Insa un lucru nu il pot intelege si anume gelozia nebuna pe acre o exercitai mereu cand me avedeai vorbind cu un baiat. Desi uneori cred ca nu gelozia era motivul comportamentului tau violent, nu aveai pentru ce sa fii gelos. Probabil era din cauza instinctului, la fel ca un animal care isi marcheaza teritoriul. Pentru asta am ajuns chiar sa simt o oarecare ura pentru tine sau e doar o tristete mult prea profunda si dureroasa pe care o confund cu ura. Sau e ura? Nici eu nu mai stiu. Hai mai bine sa o numim invidie, cu siguranta e mult mai potrivit acest termen.
Eram invidoasa si inca mai sunt. De ce? Iar aceasta intrebare care nu imi da pace. Simplu, pentru ca tu ieseai si te distrai cu prieteni tai in timp ce eu plangeam alaturi de ploaia de stele. Pentru ca tu ieseai cu ce fata vroiai, cand vroiai, ca si acum dealtfel, in timp ce eu inca imi astept printul.
Inca te mai vad trecand de mana cu diferite fete, care probabil sufera la fel ca mine acum, sarutandu- va si razand din orice, trecand parca intentionat prin fata casei mele. Ma priveai si incepeai sa- mi zambesti ironic, cum faci si acum. Pentru tine a fost mereu o ultima privire, desi faceai si continui sa faci asta si acum, iar pentru mine este intotdeauna o prima lacrima, doar atat...
Succes sysu