Trouble (+16)

[×Tα℮♏iᾔ×]

Scuze de așteptare, dar nu prea am mai scris..gommen :P și ms. de comentarii.

II. Un plan.

Nu mai aveam de gând să plec de acolo.Era mult prea frumos, dar telefonul se pare că nu știe să citească gândurile.Aaaa, îmi vinea să țip să mă tăvălesc până mor dar deja uitasem de întamplare.Am răspuns la telefon și cine să fie?SaYong.Ah, deșteapta asta mă enerva prea mult.
- Dragonaș, ce faci?Unde ești? se auzi vocea fetei la celălalt capăt al firului. Ce se-a întamplat cu lumea asta?A și uitat? I-am zis că vreau să fiu singur dar ea a închis. Credeam că am renunțat și și-a adus aminte dar nu peste mult timp m-am trezit cu ea lângă mine. Nici nu știam cum naiba ajunsese acolo, că nu am fost atent la ce se întampla în jur. S-a așezat lângă mine.
-Cum ai ajuns..nu când ai ajuns aici?am întrebat ridicând-mă în fund, privind-o insitent pe fară.
-Păi, după ce s-a înamplat, m-am gândit și tu chiar pari că-l place și mă gândeam să te susți, să-lfaci să te placă că din câte am văzut îi place să se folosească de tine, spuse ea privind cerul.
Dacă stau să mă gândesc, are dreptate, doar pe jumătate. Hyun îmi e simpatic dar nu m-am gândit niciodată la asta.Cred că îl plac..probabil.
-Și?Ce o să faci? am întrebat-o.
-Păi, mă gândeam să-mi zici ce crezi despre el, să mergem la mine și să facem un plan apoi să-l intrebăm pe el..
-Ho, deja nu mai vreau să te aud de când ai zis să vorbesc cu el. Crezi că o să mă asculte?
-Normal,dar mia întai trebuie să găsim ceva cu care să-l șantajă, ca să ne asculte.
Fata asta poate o să mă ajute, cine știe.Am zâmbit și i-am zis că mai bine mergem acum la ea, poate avem o surpriză și mai vine cineva aici că toți știu că ăsta e locul meu preferat.
Am urcat în mașină cu SaYong, ea venise cu taxi-ul și ne-am îndreptat spre apartamentul ei. Se înnopta și nu știu de ce nu vroiam să stau noaptea afară. Când am ajuns ea a urcat repede și eu am urmat-o. Mi-a deschis ușa apartamentul, care trebuie să spun că era foarte copilăros - postere pe peste tot, mobilă roz și un fotoliu mare și din puf, credeam că am ajuns in Wonderland-ul fetelor..nu al fetițelor de șase-șapte ani. Am chicotit și ea m-am invitat să iau un loc la birou. A scos niște coli A4, creioane și le-a întins în fața mea.
-Să vedem acum... ce știm!Scrie pe coli ce crezi despre Hyun și ce ți-ar plăcea să știi pe verso. Eu scriu pe altă coală același lucru.
Zis și făcut. Iau o foaie și-mi dau seama că nu prea știu multe despre Top. Ce să mă fac?Am scris și eu cum în cheamă câți ani are și numele mamei sale apoi am întors coala pe care am umplut-o de întrebări. Nu după mult timp, SaYong mi-a cerut pagina și mi-a dat-o pe-a ei. Și ea scrisese aceleași lucruri.Am început amândoi să râdem dar am fost întrerupți de soneria fetei. Plecă repede să răspundă. Mă ridic și o urmez, la usă mă rezem de toc și o privesc. Ea răspunde și pare uimită. Eu unul nu vedeam cine e, dar ea părea fericită. A tras persoana în apartament și am rămas și eu mirat când am văzut că e Top.
-Hai, zi, JiYong e aici? a întrebat lăsându-se tras în apartament de fată.
-Da e, vino! a spus ea și l-a tras în camera unde făceam noi studiu de caz. Ia loc.
Mă duc și eu, mă uit puțin la el apoi la SaYong.
-Și noi ce facem acum? am intrebat-o pe fată, așezându-mă pe scaun.Adun foile și le privesc.
-Noi? Eu mă gândeam numai la tine, dar merge și noi.
Hyun se uita la noi ca la extratereștri. Ce-i drept, și noi vorbeam despre ceva despre care el nu știa absolut nimic. S-a ridicat dar SaYong i-a zis să stea acolo că vrem să-l interogăm.
A acceptat și noi am început să punem intrebări, fiecare din foiaia celuilalt. Era destul de jenant deoarece tâmpita aia de SaYong pusese niște întrebări...
-De când nu mai ești virgin? am citi întrebarea de pe foaie și simțeam cum obrajii mei lua foc.Mă uit la SaYong, parcă o omoram din priviri.
- Dacă îmi ziceți și voi, spun.
-Eu? Păi...ca să vezi, acum câteva zile i-am zis pa-pa virginitații, spune lejer fata. Dar tu, Dragonaș?
-Ca să vezi?Uite cât e ceasu! Trebuie să plec..! am spus și m-am indreptat spre ușă strângând pumnul, nici nu am observat că Hyun s-a ridicat. M-a speriat când m-a prins de încheietură și Sayong dispăruse.
-Hai, „Dragonaș” de ce nu răspunzi?a spus și mi-a dat drumul la mână.
-Păi, știi, chiar aș vrea să spun dar nu vreau să spun celor care le place să se joace cu oamenii. Am spus privindu-l și chiar atunci saYong a apărut în cameră, am simțit-o în spatele meu, făcea ea ceva și mi-a demonstrat atunci când m-a împins. Hyun m-a prins în brațe, nu zic că a făcut ceva rău, dar după ce i-am zis că se joacă cu oamenii, nu prea-mi convenea.
-Ce faci deșteapto?! Am întrebat privind-o.
Nu a zis nimic ci s-a uitat la mine cu ochii ăia de cățel și parcă mi-a zis să am grijă apoi a ieșit și am auzit chieia in broască. Idioata m-a încuiat cu Top în cameră. Nu aveam pe unde să ies și avea să urmeze n dialog..ciudat.
-Eu mă joc cu oamenii?a întrebat dându-mi drumul.
-Desigur, de ce nu?Altfel nu m-ai fi îmbrățișat, trebuie să ai tu ceva de la mine, nu am dreptate?
-Bineînțeles că ai.
-Vezi că recunoști? am intrebat și m-am așezat pe scaun.
-Dar tu nu ti-ai pus mainile pe satele meu și ai acceptat?
Avea dreptate. Am inghițit n sec și l-am privit.
-Da, ca să scap de fata asta nebună.
Nu a mai zis nimic, ceea ce mi s-a părut ciudat plus că s-a și apropiat de mine. Mă simțeam încolțit . M-a prins din nou de încheietură și m-a tras de pe scaun în brațele sale. Îl priveam roșu în obraji și parcă aveam în față ce avea să se întâmple, și visul meu s-a îndeplinit.Vis, coșmar, nu știu... cum poate fi numit un sărut? Limba lui explora fiecare colțișor la locușorului meu ud, ceea ce mi se părea...ieșit din comun. Poate credeam că e simpatic dar totuși, intre doi bărbați mi se pare ciudat. A înaintat, făcându-mă pe mine să cad pe pat, un pat simplu pe care nici nu-l observasem când venisem. A coborât sărutul pe gâtul meu, mușcând din când în când făcându-mă și pe mine să scot niște sunete rușinoase pe care încercam să le opresc. Știam că nimic nu avea să iasă bun de când l-am văzut la ușă.
Și-a strecurat mâna sub tricoul meu ridicând-l încet până când a scăpat de el. Puteam să pun pariu că perversa aia de SaYong era la ușă.
Hyun și-a băgat mâna în pantalonii mei iar eu i-am prins-o repede, dar nu prea mă băga în seamă și a continuat . Mi-am dus mâna la gură, încercând să opresc acele sunete. Muream de rușine când îmi auzeam vocea în camera goală. Vroiam să fug de acolo, și am încercat dar nu prea puteam... sau nu vroiam, nu știu. În capul meu nu era nimic atunci... probabil vroiam să continue, sau să plec...eram confuz.