09-09-2010, 10:41 PM
Sţiu că ar fi trebuit să las acest reply mult mai repede, dar au fost diferite circumstanţe nedorite şi deloc încântătoare care m-au împiedicat, dar acum am scăpat şi de răceală, nu sunt plecată nicăieri şi îmi merge şi netul, deci iată-mă aici. Îmi cer mii de scuze pentru întârzierea mea considerabilă, dar din păcate nu am prea avut ce face pentru a remedia lucrurile. Sper doar să mă revanşez cât de cât prin acest comentariu mai mult sau mai puţin scurt.
În primul rând vreau să te felicit pentru munca depusă şi mai ales pentru rezultat. Scrii foarte bine, ai un stil foarte plăcut de a scrie, iar eu una sunt mai mult decât încântată de ceea ce citesc. Trebuie să recunosc că ceea ce m-a adus la fic-ul tău a fost faptul că tu eşti autoarea.
Îmi place foarte mult titlul, este foarte sugestiv şi atrage, chiar te duce cu gândul la o despărţire, la o separare. Deşi sincer, m-a cam pus în dificultate, adică nu mă aşteptam ca cei doi să se reîntălnească. Sunt curioasă să văd ce ascunde de fapt acest titlu.
După cum am mai spus ai un stil foarte plăcut de a scrie, chiar foarte personalizat, vreau să spun că ţi-aş recunoaşte creaţia de la o milă depărtare. Ăsta a fost un compliment, chiar dacă a sunat mai ciudat, chiar a fost unul. Ţi-am mai spus că îmi place foarte mult cum scrii şi o repet şi acum, pur şi simplu nu mă pot abţine.
Cel mai mult mă fascinează descrierea ta. Eşti foarte pricepută şi se vede că cel mai bine te simţi atunci când descrii. Fiecare stare, fiecare sentiment, gând vorbă, gest e perfect explicat, definit, transpus în scris. Să nu mai spun că eşti foarte realistă dacă stau să mă gândesc la toate urmările, la toate reacţiile personajelor în diversele situaţii. Îmi place acest lucru. Într-adevăr starea fetei e dusă oarecum la extrem, dar reuşeşti să îi conturezi foarte bine fiecare firicel de depresie, de confuzie, de tristeţe, de respingere faţă de anumite lucruri, chiar faţă de sine la un moment dat.
Andreea e un personaj complex, are o mentalitate diferită, dar tocmai asta o face specială. E genul de persoană care a cunoscut mai mult dezamăgirile vieţii decât fericirile acesteia. O persoană maturizată înainte de vreme, persoană ce înţelege lumea mai bine decât ceilalţi şi poate chiar mai bine decât ar trebui. Personal nu mă deranjează, chiar îmi place mult acest lucru. Aici se vede originalitatea ideii şi valoarea acesteia.
De asemenea îmi place faptul că te axezi pe trecut, pe toate faptele care au adus-o pe fată în starea de faţă, fapte ce au distrus-o, ce i-au modelat personalitatea, schimbând-o şi transformând-o în tot ceea ce este.
După cum am mai spus ai un stil complex de a scrie, eşti o adeptă a detaliilor, dar tocmai acest lucru se potriveşte ca o mănuşă fic-ului, îl pune într-o anumită lumină, chiar aş îndrăzni să spun că îi dă o oarecare tentă filozofică. Pe mine mă încântă toate aceste lucruri.
Fic-ul în sine este foarte bine realizat şi structurat, cel puţin mie aşa mi se pare. Felicitările mele.
Ai nişte greşeli de tastare, dar acesta nu e niciun lucru grav, de fapt toţi avem, e aproape imposibil să nu avem măcar una. Sunt minore, dacă îţi lipseşte vreo literă dintr-un cuvânt, dar nimic mai mult, deci nu e nimic ce nu se poate rezolva.
Şi cred că asta este tot, deja e târziu şi cred că am subliniat cam tot ce mi-am propus.
Mult succes în continuare, spor la scris şi multă imaginaţie.
Aştept next-ul cu nerăbdare >:D<.
În primul rând vreau să te felicit pentru munca depusă şi mai ales pentru rezultat. Scrii foarte bine, ai un stil foarte plăcut de a scrie, iar eu una sunt mai mult decât încântată de ceea ce citesc. Trebuie să recunosc că ceea ce m-a adus la fic-ul tău a fost faptul că tu eşti autoarea.
Îmi place foarte mult titlul, este foarte sugestiv şi atrage, chiar te duce cu gândul la o despărţire, la o separare. Deşi sincer, m-a cam pus în dificultate, adică nu mă aşteptam ca cei doi să se reîntălnească. Sunt curioasă să văd ce ascunde de fapt acest titlu.
După cum am mai spus ai un stil foarte plăcut de a scrie, chiar foarte personalizat, vreau să spun că ţi-aş recunoaşte creaţia de la o milă depărtare. Ăsta a fost un compliment, chiar dacă a sunat mai ciudat, chiar a fost unul. Ţi-am mai spus că îmi place foarte mult cum scrii şi o repet şi acum, pur şi simplu nu mă pot abţine.
Cel mai mult mă fascinează descrierea ta. Eşti foarte pricepută şi se vede că cel mai bine te simţi atunci când descrii. Fiecare stare, fiecare sentiment, gând vorbă, gest e perfect explicat, definit, transpus în scris. Să nu mai spun că eşti foarte realistă dacă stau să mă gândesc la toate urmările, la toate reacţiile personajelor în diversele situaţii. Îmi place acest lucru. Într-adevăr starea fetei e dusă oarecum la extrem, dar reuşeşti să îi conturezi foarte bine fiecare firicel de depresie, de confuzie, de tristeţe, de respingere faţă de anumite lucruri, chiar faţă de sine la un moment dat.
Andreea e un personaj complex, are o mentalitate diferită, dar tocmai asta o face specială. E genul de persoană care a cunoscut mai mult dezamăgirile vieţii decât fericirile acesteia. O persoană maturizată înainte de vreme, persoană ce înţelege lumea mai bine decât ceilalţi şi poate chiar mai bine decât ar trebui. Personal nu mă deranjează, chiar îmi place mult acest lucru. Aici se vede originalitatea ideii şi valoarea acesteia.
De asemenea îmi place faptul că te axezi pe trecut, pe toate faptele care au adus-o pe fată în starea de faţă, fapte ce au distrus-o, ce i-au modelat personalitatea, schimbând-o şi transformând-o în tot ceea ce este.
După cum am mai spus ai un stil complex de a scrie, eşti o adeptă a detaliilor, dar tocmai acest lucru se potriveşte ca o mănuşă fic-ului, îl pune într-o anumită lumină, chiar aş îndrăzni să spun că îi dă o oarecare tentă filozofică. Pe mine mă încântă toate aceste lucruri.
Fic-ul în sine este foarte bine realizat şi structurat, cel puţin mie aşa mi se pare. Felicitările mele.
Ai nişte greşeli de tastare, dar acesta nu e niciun lucru grav, de fapt toţi avem, e aproape imposibil să nu avem măcar una. Sunt minore, dacă îţi lipseşte vreo literă dintr-un cuvânt, dar nimic mai mult, deci nu e nimic ce nu se poate rezolva.
Şi cred că asta este tot, deja e târziu şi cred că am subliniat cam tot ce mi-am propus.
Mult succes în continuare, spor la scris şi multă imaginaţie.
Aştept next-ul cu nerăbdare >:D<.
![[Imagine: 2cr0ksm.png]](http://i56.tinypic.com/2cr0ksm.png)
But I don't wanna go on living
Being so afraid of showing
Someone else my imperferctions
Even though my feet are trembling
And every word I say comes stumbling
I will bare it all , watch me unfold
Being so afraid of showing
Someone else my imperferctions
Even though my feet are trembling
And every word I say comes stumbling
I will bare it all , watch me unfold