Lectii - Versiune listare +- Animezup - forum manga si anime (https://www.animezup.com/forum) +-- Forum: Diverse (https://www.animezup.com/forum/Forum-Diverse) +--- Forum: Japonia (https://www.animezup.com/forum/Forum-Japonia) +---- Forum: Sala de Curs: Limba Japoneza (https://www.animezup.com/forum/Forum-Sala-de-Curs-Limba-Japoneza) +---- Subiect: Lectii (/Thread-Lectii) |
Lectii - Mitsukai Yoru - 13-07-2011 Lectia 1 Kore wa hon desu. Kore wa nan desuka. Sore wa hon desu. Are wa nan desuka. Are wa mado desu. Kore wa hon desuka. Hai, sÅ desu. Are wa hon desuka. Iie, sÅ dewa arimasen. Are wa mado desu. EXPLICATII GRAMATICALE KORE – SORE – ARE sunt pronume demonstrative. Kore indica apropierea de vorbitor. A•……………………..B Kore wa hon desu. ( Aceasta este o carte. / Acestea sunt carti ) [Obiectul este in apropierea vorbitorului] Sore indica apropierea de persoana cu care se vorbeste. A……………………..•B Sore wa hon desu. ( Aceea este o carte. / Acelea sunt carti. ) [Obiectul care este langa dumneavoastra, dar mai departe de mine este o carte] Are indica departarea atat de vorbitor cat si de persoana cu care se vorbeste. A……………………..•………………………B Are wa mado desu. ( Aceea este o fereastra. / Acelea sunt ferestre. ) In limba japoneza nu exista categorie gramaticala de numar. Normal.............................Politicos Kore (aceasta)............................Kochira Sore (acea).........................Sochira Are (acea)............................Achira Dore (care?)..........................Dochira Ce fel de: a) NANNO (despre ce -> se refera la continut) Raspunsul este dat cu un substantive. Kore wa nanno zasshi desuka. Onna no zasshi desu. (O revista de femei.) b) DONNA (despre ce -> isusire) Raspunsul se da cu un adjectiv. Kore wa donna zasshi desuka. Tsumaranai zasshi desu. (Este o revista plictisitoare.) SAU Kono zasshi wa dÅ desuka. Raspunsul se va da cu un adjectiv. Omoshiroi desu. PARTICULA NO (1) Umbrela (2) profesoarei (2) SenseiNO (1) kasa Eu sunt (1)elev (2)in anul trei la (3)liceul X. 3 -> 2 -> 1 Watashi wa (3)X koukou NO (2) san nensei NO (1) gakusei. Substantiv1 NO Substantiv2 PARTICULA WA Wa nu are echivalent in limba romana. Este o particular ce insoteste intotdeauna subiecyul propozitiei sau o parte a propozitiei care urmeaza a fi scoasa in evident. Indica o informatie noua despre ceva. COPULA DESU Este corespondentul lui A FI la timpul present si are aceeasi forma pentru toate persoanele. Forma degativa a copulei este DEWA ARIMASEN sau JA ARIMASEN. Watashi wa Ionescu desu. (Eu sunt Ionescu) Anata wa Ionescu dewa arimasen. (Tu nu esti Ionescu.) Kore wa hon desu. (Aceasta este o carte.) Kore wa hon dewa arimasen. ( Aceasta nu este o carte.) PARTICULA KA Ka este o particular ce serveste la formarea interogativului. Kore wa hon desuka. (Este aceasta o carte?) SÅ desuka. (Asa este?) VOCABULAR Hon - carte Nan – ce? SÅ - asa Mado - fereastra Ie – casa Ike - iaz Koi - pasiune Eki - statie Kiku - crizantema Koe - voce Ai - dragoste Kao - fata Kaki - gard Akai - rosu Aoi - albastru ÅŒkii – mare Exercitii: Scrieti in hiragana urmatoarele propozitii/cuvinte si traduceti-le in limba romana. A. a) Kore wa mado desu. b) Are wa ike desu. c) Kore wa nan desuka. Sore wa kiku desu. d) Are wan an desuka. Are wa ie desu. B. ike, akai, eki, koe, kao, kaki, koi, ie, aoi, ai, Åkii, kiku. Traduceti in japoneza, apoi transcrieti in hiragana. 1. Ce este aceasta? Este o carte. 2. Ce sunt acelea? Acelea sunt crizanteme. 3. Ce este aceea? Aceea este gara. 4. Acelea sunt ferestre. 5. Acesta este un iaz. C. Scrieti propozitiile de la inceputul lectiei in hiragana si traduceti-le in limba romana. RE: Lectii - Mitsukai Yoru - 14-07-2011 LECTIA 2 ã“ã‚Œã¯ã€€ã‚ãŠã„ ã»ã‚“ ã§ã™ã€‚ ã“ã®ã€€ã»ã‚“ ã¯ã€€ã‚ãŠã„ ã§ã™ã€‚ ã‚れ ã¯ã€€ã—ã‚ã„ ãã ã§ã™ã€‚ ã‚ã®ã€€ãã ã¯ã€€ã—ã‚ã„ ã§ã™ã€‚ ã“ã®ã€€ã»ã‚“ ã¯ã€€ãŠã‚‚ã—ã‚ã„ ã§ã™ã€‚ ã¯ã„ã€ãã®ã€€ã»ã‚“ ã¯ã€€ãŠã‚‚ã—ã‚ã„ ã§ã™ã€‚「ã¯ã„ã€ãã†ã€€ã§ã™ã€‚〠ã‚ã®ã€€ã„ãˆã€€ã¯ã€€ãŠãŠãã„ ã§ã™ã‹ã€‚ ã¯ã„ã€ãã†ã€€ã§ã™ã€‚ ã‚ãªãŸã€€ã®ã€€ã„ãˆã€€ã¯ã€€ãŠãŠãã„ ã§ã™ã‹ã€ã¡ã„ã•ã„ ã§ã™ã‹ã€‚ ã‚ãŸã— ã®ã€€ã„ãˆã€€ã¯ã€€ã¡ã„ã•ã„ ã§ã™ã€‚ ã‚ã®ã€€ã„ãˆã€€ã¯ã€€ã れ ã®ã€€ã§ã™ã‹ã€‚ ã‚ãŸã— ã®ã€€ã§ã™ã€‚ ã“ã®ã€€ã»ã‚“ ã¯ã€€ã‚ã‹ã„ ã§ã™ã‹ã€ã‚ãŠã„ ã§ã™ã‹ã€‚ ãã®ã€€ã»ã‚“ ã¯ã€€ã‚ãŠã„ ã§ã™ã€‚ ã‚ã®ã€€ã»ã‚“ ã¯ã€€ã©ã†ã€€ã§ã™ã‹ã€‚ ã‚ã‹ã„ ã§ã™ã€‚ã“れ ã¯ã€€ã©ã‚“ãªã€€ã»ã‚“ ã§ã™ã‹ã€‚ ãŠã‚‚ã—ã‚ã„ ã§ã™ã€‚ ã“れ ã¯ã€€ãªã‚“ ã®ã€€ã»ã‚“ ã§ã™ã‹ã€‚ ã‚Œãã— ã®ã€€ã»ã‚“。 EXPLCATII GRAMATICALE. Kono, sono, ano sunt adjective demonstrative care indica apropierea sau departarea de obiect, corespunzand, respective, lui kore, sore, are. Sunt plasate inaintea substantivelor pe care le determina, ca de altfel toate adjectivele. Ex: Kono hon wa omoshiroi desu. Cartea aceasta [din mana mea] este interesanta. Sono hon wa akai desu. Cartea aceea [din mana ta] este rosie, Are ie wa Åkii desu. Casa aceea [din departare, departe de noi doi] este mare. PARTICULA KA Particula Ka intr-o propozitie serveste ca si conjunctive : sau. Ex: Anata no ie wa Åkii desuka, chiisai desuka. [Casa ta e mare sau mica?] VOCABULAR DÅ- cum Shiroi-alb Omoshiroi-interesant Tsumaranai-plictisitor Anata-tu Chiisai-mic Dare-cine Rekishi-istorie Bungaku-literatura Bunka-cultura Kasa-umbrela Isu-scaun Asa-dimineata Ishi-piatra Uchi-casa Okashi-prajitura Oishii-gustos Ashi-picior Kata-umar Kuchi- gura EXERCITII 1. Scrieti in romaji si traduceti propozitiile de la inceputul lectiei. 2. Scrieti in hiragana si traduceti propozitiile urmatoare. a) Sono okashi wa oishii desuka. Hai, sÅ desu. b) Anata no kasa wa aoi desuka, akai desuka. Akai desu. c) Anata no kasa wa dÅ desuka. Chiisai desu. d) Kore wa dare no hon desuka. Watashi no desu. e) Anata no rekishi no hon wa donna hon desuka. Omoshiroi desu. f) Anata no wa dÅ desuka. Watashi no wa tsumaranai desu. g) Kore wan an no hon desuka. Bungaku no hon desu. 3. Completati spatiile libere cu particulele sau cuvintele care lipsesc. a) Watashi ____ bungaku no hon____ omoshiroi desu. b) Anata ____ie wa chiisai desu ___, Åkii desu ____. c) Kore _______ Åkii ie desu d) Kono hon ______aoi ______. e) Kore wa nan ______ hon ___. f) Ano ie___dare _____desuka. 4. Traduceti in japoneza: a) Este gustoasa prajitura aceea? b) Cum este cartea aceasta? Este neinteresanta. c) Cartea mea despre cultura este interesanta. d) Ce fel de carte este aceasta? O carte de istorie. e) Ce fel de crizanteme sunt acelea? Sunt crizanteme rosii. f) Casa ta e mare sau mica? E mare g) Cum este umbrela ta? Este rosie. RE: Lectii - Mitsukai Yoru - 07-02-2012 LECTIA 2 ã‹ã‚Œã®ã€€ã¸ã‚„ã¯ã€€ãã‚Œã„ã§ã™ã€‚ ã“ã®ã€€ãã‚Œã„ãªã€€ã¸ã‚„ã¯ã€€ã‹ã‚Œã®ã€€ã§ã™ã€‚ ã“ã®ãã‚Œã„ãªã€€ã¸ã‚„ã¯ã€€ã ã‚Œã®ã€€ã§ã™ã‹ã€‚ ã‹ã‚Œã®ã€€ã§ã™ã€‚ ã‚ãŸã—ã®ã€€ã¸ã‚„ã¯ã€€ã—ãšã‹ã§ã™ã€‚ ãã®ã€€ã—ãšã‹ãªã€€ã¸ã‚„ã¯ã€€ã‚ãŸã—ã®ã€€ã§ã™ã€‚ ã¨ã‚‚ã ã¡ã®ã€€ã«ã‚ã¯ã€€ãã‚Œã„ã§ã™ã‹ã€‚ ã„ã„ãˆã€ãれㄠã§ã¯ã‚ã‚Šã¾ã›ã‚“。 ãŠãŠãã„ ã§ã™ã‹ã€‚ ã„ã„ãˆã€ã€€ãŠãŠãããªã„ ã§ã™ã€‚ ã¡ã„ã•ã„ã§ã™ã€‚ EXPLCATII GRAMATICALE. ADJECTIVUL In limba japoneza exista doua grupe de adjective. Adjectivele de grupa I sau terminate in “Iâ€: ã—ã‚ã„ã€ã¡ã„ã•ã„ etc. , adjective care niciodata nu isi modifica forma in fata substantivelor. SHIROI HON- carte alba Asjectivele de grupa a II-a: é™ã‹ã€ãã‚Œã„ï¼ã€care primesc NA dupa, cand apar in fata substantivelor. Exemple: KIREI NA SHATSU – camasa curata/camasa frumoase 2.ADJECTIVELE DE GRUPA I formeaza negativul prin inlocuirea terminatiei “-i†cu “KU†la care se adaugaâ€dewa nai desu†sau “ wa arimasen†Kare no ie wa ookiku nai desu. – Casa lui nu este mare Kare no ie wa ookiku wa arimasen.Casa lui nu este mare. ADJECTIVELE DE GRUPA A II-a nu isi modifica forma de dictionary la negative, ci adauga doar “dewa arimasen†sau “dewa nai desu†Kare no ie wa kirei dewa arimasen. Casa lui nu este frumoasa/curata. Kare no ie wa kirei dewa nai desu. Casa lui nu este frumoasa/curata. 3. Pronumele personal pentru persoana a III-a este KARE el, KANOJO ea. In vorbire in locul acestor pronume se foloseste KONO/SONO/ANO kata / VOCABULAR Kirei – frumos, curat Heya – camera Kare – el Kanojo – ea Shizuka – linistit Tomodachi – prieten Niwa – gradina Inu - caine Neko - pisica Fuku - haine [yÅfuku – haine occidentale Wafuku- haine japoneze] Chikatetsu - metrou Fune – vapor HikÅki – avion Natsu - Vara Aki - toamna Niku - carne Heiki - calm EXERCITII A. Scrieti in hiragana urmatoarele propozitii: 1. Ano kata no neko wa kirei desu. 2. Sono kireina neko wa watashi no desu. 3. Ano fune wa Åkiku nai desu. Chiisai desu. 4. Watashi no heya wa kirei dewa arimasen. 5. Tomodachi no inu wa shiroi desu. 6. Watashi no wa shiroku nai desu. 7. Kono hon wa omoshirokunai desu. Tsumaranai desu. B. Completati spatiile libere cu particulele sau cuvintele care lipsesc. 1. Sono kata _________ ie wa kirei desu. Shizuka dewa_____? 2. Watashi ____hon _____chiisaku____desu. ÅŒkii_______. 3. Kore wa kirei ______ heya desu. 4. Kanojo ____kasa wa akaku___desu. Shiroi___. 5. Kore wa donna ____desu______. Shizuka ____ie desu. C. Traduceti in limba japoneza: 1. Camera aceasta este frumoasa. 2. Cartea lui nu este interesanta. Este neinteresanta. 3. Camera mea este mare. Ea nu este mica. 4. Casa prietenului meu este linistita. 5. Crizantemele acelea nu sunt albe, sunt rosii. 6. A cui este casa aceea linistita? A lui. 7. Pisica ta este mare sau mica? Nu este mare. Este mica. |