Animezup - forum manga si anime

Nu pretind să fiu citită sau macar apreciată pentru ceea ce fac, dar voi posta câteva povestioare scurte. Muzele mele mor pe rând aşa că nu pot face mai mult decât am facut. Sper să vă placă. Aştept totuşi nişte pareri, nu neaparat critici.


Lună fară Halou

Goală... Singură...
Nimic mai mult, doar frântă, rasfrântă, folosită, uzată...
Abandonată.
Mă simt... exact... ca o lună fară halou.
Ai încercat ceva... ceva ce nu ţi-a ieşit şi totuşi... tot eu mă simt responsabilă. Aş fi vrut mai multe explicatii, mai putine surâsuri fortate... sau îmbrăţişări seci... sau sarutari fară continut.
Te-am înteles. Asta era datoria mea. Te-am iertat şi am zâmbit.
M-am crispat însă... nu sunt obişniută să falsific sentimente. Dar totuşi am facut-o. Mi-erai apropiat, simpatic, drag...Erai tu!
Sau doar o iluzie frumoasă, fară a avea totuşi continut. Ai vrut sau nu să te legi de mine?
Nu scriu romante, nu fabulez... Dar am obosit... Am obosit să înteleg, să adun şi să scad fragmente de sentimente aruncate la întâmplare, cu nepasare. E dureros.
Singură... Goală...
Întinsă prea mult, ca un elastic ce încearcă să cuprindă prea multe... Înfrigurată ca în mijlocul iernii geroase din cine ştie ce cotlon uitat al Polului Sud deşi afară e caniculă...
O lună fară halou... Un astru ce creşte, dar fară lumină...
O bucată de gheaţă şi pamânt lasată să haladuiască în întuneric.
Ce caldură? Sclipirea din ochii tai a fost doar o minciună.
Unde sunt raspunsurile? Unde sunt sentimentele de acum câteva ore? Sau pur şi simplu "nu mai poti"?
Cum de te-ai sucit? Cum de te-ai întors când tocmai ieri îmi zâmbeai aşa de sincer? Sau... da... totul a fost o şaradă, un joc de umbre pe care l-am crezut în naivitatea mea. Poate pentru că pareai aşa de sincer şi onest. Poate din cauza caldurii tale. Dar ce poate cere un astru de la un altu de care nu e legat?
Eu nu depind de tine, iar tu te poti oricând îndeparta de mine. Ceea ce ai şi facut... Dar voiam totuşi un motiv mai temeinic. Un motiv care să nu fie urmat de o promisiune de fatadă când tu ştii că nu ai să mai revii...
Nu... nu scriu rândurile astea pentru nimeni. Nu te simtii vizat, nu eşti singurul sau primul. Şi nici nu ai să fii.
O lună fară halou... Asta sunt... Iar după mine atrag doar întunericul...
Nu te simtii jignit, flatat, trist, suparat... Oricum nu ai simtit nimic special... A fost doar un parfum disipat la prima adiere de vânt.
(Prea repede!)
Nu... nimic nu a fost întâmplator, doar un joc a caror reguli am dar să le ignor.
(Greşeală!)
Prea multe... Prea multe... Fortată, înşelată, abandonată, acuzată...
(Nu plânge!)
Nu o fac... Nu are rost... Totuşi eu tot goală, seacă mă simt.
(Cuvinte frumoase fară continut)
Prea numeroase... Flori otravitoare... Fluturi veninoşi, fantomatici dar nu mai putin periculoşi...
Nu-ţi fă griji. Nu plâng, nu sufar. Sunt doar o lună fară halou.



A/N: Asta e doar prima dintre povestirile micute pe care le voi posta când voi avea suficient timp să tastez. Aştept pareri.

Hey there sugar. Spre rusinea mea nu prea am acordat prea mare atentie scriitorilor de pe aici si nici ficurilor lor. Mai ales ca uneori e destul de greu sa gasesti ficuri originale si interesante in acelasi timp. O sa fiu cat se poate de sincera cu tine, titlul m-a convins sa-ti citesc lucrarea deoarece habar nu aveam ce insemna. Si ma bucur ca am facut-o. Mi se pare destul de interesanta micuta ta povestioara si sper sa mai scrii. Nu am remarcat vreo greseala si nici nu m-am uitat dupa ele. Imi place cum ai transmis sentimentele personajului. M-ai facut pe mine, ca cititor, sa traiesc alaturi de personaj. Bravo!
Sper sa nu lasi balta colectia asta de povestioare! Mult bafta!