Animezup - forum manga si anime

Capitolul unu:

SnowVille. Orasul in care se afla Vampire Lord, internatul la care mama s-a incapatanat sa ma trimita, unul din prestigioasele colegii din Groenlanda. Desigur, probabil va intrebati de ce tocmai aici? Ei bine...anul trecut mama a cunoscut un tip, un grasan cu cateva fire de par in cap si acelea albe si cu o burta mai mare decat o avea mama cand era insarcinata cu mine in noua luni. Nu stiu cu ce a imbarligat-o, dar s-a casatorit cu el si pe mine m-au trimis aici, la celalalt capat al lumii. In fine, sa revenim la mica-marea mea problema. Am coborat din taxi, iar parul lung, lila si drept mi-a fost ciufulit de viscolul naprasnic care persista tot timpul anului spre nefericirea mea deoarece de mica am fost obisnuita cu temperaturile ridicate din Malibu, asadar uram frigul. Am lasat jos pagajele si am batut puternic in usa, vazand ca nu raspunde nimeni si, desi eram speriata de moarte de aspectul de poveste de groaza al orasului am intrat privind peste tot in jurul meu. Primele lucruri ciudate care mi-au atras atentia au fost sfesnicele agatate pe peretii laterali si candelabrul imens, tot cu lumanari, care erau singurele surse de lumina. Incaperea avea in mijloc o masa mare si rotunda, in fata ei un semineu in care ardea mocnit focul si de o parte si de alta a lui doua scari in forma de semicerc ce duceau la primul etaj, cred. Atmosfera era inspaimantatoare, dar m-am speriat groaznic atunci cand lumanarile s-au stins si o adiere rece a strabatut camera stingand deasemenea si focul.
-Mirosi...delicios, am auzit o voce venind din fata mea, apoi doua brate puternice cuprinzandu-mi trupul.
Era foarte aproape de mine, ii puteam simti respiratia pe gatul meu. Inima a inceput sa-mi bata nebuneste insa a lui nu se auzea, cu toate ca urechea mea era lipita de pieptul lui. Trupul ii era rece precum marnura. Dintr-o data lumanarile s-au aprins si l-am putut vedea pe cel ce ma tinea in brate. Avea parul auriu, precum spicul de grau, ochii albastrii ca cerul senin si o piele alba ca spuma laptelui, facandu-l sa para un inger sau asa ceva. Eram mai mica ca el cu doua capete, iar corpul meu firav nici nu se putea compara cu al sau, deci eram speriata, foarte speriata.
-Shinosuke! Daca-i faci ceva te omor! Nu-ti dai seama? E o pur sange, e de-a noastra. a spus un baiat la fel de inalt si puternic ca cel din fata mea, doar ca acesta avea parul argintiu si ochii...mov? Oare vad bine? Da, ochii sai erau de un mov intens, frumos si patrunzator. Am tresarit cand sunetul pasilor luai au inceput sa se auda coborand scarile.
-Hiro..., adica vrei sa spui ca ...!?
-Da. Peste doua luni, in noaptea cu luna plina. a spus acesta in timp ce mi-a luat mana intre ale sale. Ce nepoliticos sunt, scuza-ma, am uitat sa ma prezint. Sunt Hiro Otatsu. Bine ai venit!
Baiatul blond, care acum statea in spatele meu, s-a apropiat de urecea mea si mi-a soptit numele sau: Shinosuke Higurashi, muscandu-ma apoi de lobul urechii. Am rosit in obraji si presupun ca eram ca un rac pentru ca cei doi au incepout sa chicoteasca, insa am reusit sa-mi silabisesc si eu numele, cu greu.
-Nu stie. Domnisoara, nu vreti sa despachetati? mi-a spus Hiro indicandu-mi scarile.
-Valizele mele! am spus in timp ce urcam scarile alaturi de cei doi adolescenti.
-Sunt deja in viitoarea ta camera.
Continuam sa urcam acela scari care mi se pareau absolut interminabile, pana la primul etaj.
-Aici suntem noi, cei pur sange. Vei sta in camera cu Rukia.
Shinosuke avea o voce asa de blanda si suava, la fel ca Hiro. Ma facea sa ma simt oarecun in siguranta. Ne-am oprit in fata camerei cu numarul treisprezece si m-au last singura. Am batut politicos la usa, iar raspunsul a venit promt si taios; aveam un sentiment ciudat. Am intrat pana la urma cu o oarecare retinere. Camera era mare, luminoasa, de data aceasta fara lumanari, avand doua paturi cu cate o noptiera cu veoza langa, un covar mare, alb, doua dulapuri din lamn de cires si o singura baie carte era langa balcon. Pe patul din stanga mea statea o fata cu parul la fel de lung ca al meu, rosu si carliontat. Era impracata in pijamale. Asa tarziu era oare? Am privit ceasul agatat in perete si arata ora 22:30. Nici nu mi-am dat seama. Ce repede au trecut cele patru ore petrecute de mine in acest oras.
-Buna seara Rukia-sama!
-Vad ca Hiro ti-a zis ce si cum. Poti sa te schimbi, revin in zece minute! a spus roscata ridicandu-se si plecand.
Niciunul dintre ei nu parea mai mare de saisprezece-saptesprezece ani, dar poate ma inselam. Eram confuza. Am desfacut valia luand din ea pijamaua mea alba cu ursuleti pe care am imbracat-o, mi-am pus papuceii de casa si m-am hoatarat sa ies in inspectie prin internat. Coridorul era slab luminat de cateva becuri mici pe ici pe colo. Doua maini mari si reci mi-au acoperit ochii, iar acea voce barbateasca mi-a inundat mintea.
-Hei frumoaso! Cum te cheama?
-Midori.
-Incantat! Eu sun Isame. a spus, in cateva fractiuni de secunda intorcandu-ma cu fata catre el.
Parul lui negru si privirea dura si rece imi dadea fiori. Toti de aici vor sa ma bage in mormant?
-Du-te inapoi in camera. Poate fi periculos pentru tine pe aici.
M-am conformat idei si m-am intors inapoi punandu-ma in pat. Eram foarte derutata. De ce toata lumea imi spune ca miros deolicios? Ce pur sange? Ce se va intampla peste doua luni? Cu siguranta aici se intampla ceva anormal. Orasul asta este acoperit de o aura de mister. Simt asta.

Sunt tot eu, Paradox doar cu alt nume fiindca am uitat prola. :">
Sper sa va placa. XoXo.

Hello>:d<
Ma uitam si eu pe aici, cand ti-am vazut ficul si am zis hai sa il citesc....titlul a fost de vina, m-a atras din prima.Ideea ficului imi place..adica orice are legatura cu vampirii imi place:)) Hmm...ficul tau imi aduce vag aminte de Vampire Knight...poate e doar imaginatia mea..
Mi se pare ca ai grabit putin cam mult actiunea.Mi-ar fi placut sa descrii mai mult felul in care a ajuns Midori la Vampire Lord...Am vazut si cateva greseli de tastare, dar sunt sigura ca le vei corecta tu..oricum nu asta m-a interesat.
Incearca sa descrii mai mult si lasa actiunea sa decurga putin mai lent...asa va fii si suspansul mi mare:p
Bafta la scris si hai repede cu next`ul:*

Hello.
Am zis să trec şi eu pe aici titlul ma atras, so pot spune că mi se pare destul de interesant. Ideea nu mi se pare sută la sută originală, o să văd pe parcurs, oricum mi se pare că se aseamănă cu Vampire Knight. Descrierea este ok mai ai de lucrat destul de mult la ea. Nu îmi place faptul că ai folosit dialog din primul capitol, adică de obicei sunt adepta descrierii. Am văzut câteva greşeli de tastare, exprimare şi aşa mai departe. A da mai lucrează la dialog, pentru că tinde să devină sec şi fă capitolele ceva mai lungi. Cam atât bye, bye

Capitolul doi.

Era dimineata. Mergeam pe holurile lungi spre laboratorul de biologia, asta daca l-as fi gasit. Acum observ, spre deosebire de aseara, ca erau pline de tablouri de pictori renumiti, dar m-am oprit in fata unuia singur ce mi-a atras atentia. Era ciudat, cu culori reci si inchise. Diferite nuante de rosu si gri, in rest negru. Se putea distinge cu usurinta o tanara domnita, si un barbat. Ea era intinsa pe o canapea frumoasa, in stil victorian si el deasupra ei, uitandu-se la privitori curiosi, asa ca mine. M-am uitat mai atent observand ca pe gatul fetei se aflau doua urme rosii, parand o muscatura. Senzatia de a atinge era foarte puternica. Parca ceva m-a obliga s-o fac. Am atins locul. Emana o oarecare caldura, caldura care cred eu ca a fost motivul ametelii ce m-a cuprins urmata in-deaproape de o durere de cap insuportapila si de o senzatie de usturime de-alungul gatului. Incercam sa privesc in continuare, dar nu puteam. Totul devenise negru. Am incercat sa fac un pas inapoi si am cazut. Pobabil ca ma lovisem la cap sau ceva deoarece ceva cald se afla acum sub el.
Ceva tare si rece ma poarta undeva necunoscut. Liniste si nimic, asta este tot ce se aude in jur. Nici macar pasi sau respiratie, bataie a inimii, nimic in afara de a mea. Acel ceva ma lasa pe un pat moale si confortabil. Atat de grijuliu de parca as fi fost un bibelou fragil gata sa se sparga in orice moment. Imi mangaie spatele in sus si-n jos trasand modele straine mie. Asta ma face sa ma intreb daca nu cumva sunt dezbracata. Dandu-mi seama de sensul propriilor mele ganduri deschid ochii si-l vad pe el. Shinosuke cum isi plimba degetele lungi si groase pe corpul meu. Tip cat ma tin plamani si ma ridic in picioare ca arsa dandu-i tot odata o palma zdravana peste obrazul drept.
-Ah mon amour ! Ce frumoasa esti atunci cand te enervezi. spune zambind si privindu-ma de jos pana sus.
-Niciun mon amour si niciun nimic ! Ce cauti aici si de ce ma rog sunt in chiloti si sutien. Nenorocitule, ai vrut sa profiti ca eram inconstienta, nu? Violatorulule, la's ca vezi tu ca o sa infunzi inchsoarea. Aham, i-a sa vezi ! spun nervoasa cautandu-mi niste haine cu care sa ma acopar.
M-a trantes-te cat se poate de furios si brutal de usa incaperi tinandu-ma strans de incheieturi deasupra capului. Privirea lui se schimbase mult. Acum parea turbat ca un animal gata sa atace. Imi era frica. Isi baga fortat si fara nicio problema genunchiul intre picioarele mele inclestate si isi descopera dintii intr-un zambet pervers.
-Vrei sa-ti arat ce este acela un viol? Bine, dar dupa aceia sa nu te prind ca sufli o vorba cuiva.
-Dar... N-am...
-N-ai ce? Ce !? A tipat impingandu-mi mainile in usa pana facu o gaura in ea.
Lacrimile incepura sa-mi curga haotic pe obrajii fierbinti in acelasi timp cu darele de sange cald ce mi se scurgeau pe maini in jos datorita bucatilor ascutite de lemn. Facuse-m o greseala imensa si pentru prima oara imi era cu adevarat frica pentru viata mea. Il priveam neputincioasa cum isi indreapta capul catre gatul meu si musca penetrandu-mi pielea. Am inceput sa ma zbat cu toate puterile mele, dar erau infirme pe langa ale lui. Era prea inalt, masiv si puternic ca sa scap de una singura.
-N-am stiut ! De unde era sa stiu ca doar ai stat si te-ai uitat la mine daca eu m-am treit in lenjerie intima si cu tine in camera ! ? Imi pare rau, na ! Iarta-ma, scuze ! Te ajuta cu ceva? Lasa-ma-n pace, te rog ! am strigat printre lacrimi cu toate puterile care-mi mai ramasesera.
Mi-a dat drumul si am alunecat usor pe usa, strangandu-mi geunchi la piept cand am ajuns jos. Blondul S-a trantit in genunchi langa mine si mi-a luat fata in mainile sale, m-am tras imediat inapoi privindu-l speriata.
-Iarta-ma tu, mon amour. Nu mi-am dat seama ce fac. Am folosit prea multa putere pe trupul tau firav si fragil spre deosebire de al meu. M-a poti ierta?
Priverea ii devenise din nou calda si blanda. Era calm. Isi dadu-se seama ca ma ranise, dar nu numaui fizic, ci si verbal. Mare parte din vina era a mea. Trebuia sa-l fi intrebat mai inainte daca a facut ceva. Nu sa-l acuz pe nedrept. Ma simteam ca ultimul om de pe pamant desi el ma ranise. Si asta pentru ca parea asa de trist. Dezamagit de sine ca a facut asta. Plin de regrete. Vedeam asta in ochii lui albastri fermecatori, acum ca stau sa ma uit mai atent.
Am incercat sa ma ridic, dar n-am putut. Probabil pierdusem mult sange in aceea zi. Si acum si mai devreme cu acel tablou ciudat. Ma simteam secatuita de puteri si ametita.
-Stai ca te ajut eu. Macar atat sa pot face pentru tine. spuse dupa care ma duse in pat.
Rspirand greu l-am privit i i-am zambit cum am putut mai bine.
-Tabloul.
-Chiar vrei sa sti? am dat din cap, iar el a oftat. Ce ai vazut este adevarat. Acel domn din tablou este un vampir ca si mine, ca si Hiro si toti din Empaire Lord. Tu va trebui sa ne ajuti sa ne salvam din ghiarele lor. Ale Sudicilor din Florida.
-Adica eu sun...

Restul vineri sau sambata. :D Sper sa va placa. Enjoi. :* P.A.

Prima :D !
Mersi ca m-ai anuntat ! Super capitolul , doar ca putin cam scurt , dar nu conta daca vii repede cu continuarea si o astept :D .
Descriere ai avut , actiunea mie nu mi s-a parut a fi grabita si dialogul nu e sec .
Ce m-am ras la faza aia cand s-a trezit Midori :)) , totusi ma intreb de ce a dezbracat-o , nu cred ca nu avea de gand sa faca ceva , in fine ...
Astept continuarea si sa nu uiti sa ma anunti ! Spor la scris si sa ai cat mai multe idei !
:bye:

Ehee..din nou pe aici
Mi-a placut foarte mult si vad imbunatatiri ale descrierii fata de primul capitol.Doamne ce a durat ata de mult sa vii cu continuare, am avut ceva de asteptat, dar macar ai ajuns in sfarsit:P Capitolul mi-a placut foarte mult..daca ar fi fost si putin mailung era si mai bine.
Totul incepe sa fie din ce in ce mai interesant.Hmm nu prea inteleg reactia pe care Midori a avut-o cand a atins tabloul..dar ma bucur ca Shinosuke a fost acolo:>
Spor la scris si astept continuarea>:D< Daca se poate te rog sa ma anunti cand o pui:">

Hei, salut! Foarte tare ficul tu, chiar e pe gustul meu :D. Nu am observat decat niste greseli de tastare, in rest, totul mi se pare bine pus la locul lui. Ideea mi se par originala, eu nu am mai citit ceva asemanator. Mor de curiozitate sa vad ce se intampla in continuare si sa vad ce puteri ciudate are Midori.
Astept nextul! Spor la scris si bafta multa!

Am trecut si eu pe aici.:-"
Imi place la nebunie ideea de internat al vampirilor,chiar iti da multe optiuni.M-ai facut curioasa cu ce este Midori si de ce este singura de acolo care i se spune ca este pura,dar inca mai are sange.Poate ca parintii ei nu au vrut sa scape de ea,ci s-o ajute sa-si implinasca destinul.
Mi-a placut la nebunie cum spunea blondul "Mon amour",mai ales dupa ce Midori l-a facut violator:))
Deabia astept nextul si inspratie insetata!:-"
Byyye>:D<

Capitolul trei:

"Nu se stie daca soarele e etern, dar nici nu s-a constatat ca ceata e falsa. Deopotriva trec si deopotriva exista in eternitate." - Sharat Chandra Chatterji

Eternitatea. Aceam mare nesfarsita de amintiri traite de-a lungul secolelor chinuitoare si nesfarsite. Acea masa de viata uzata odata cu trecerea secundelor ce par ani. Acel pact facut cu propria-ti persona de a rezista tentatiei, nevoilor trupesti, de a rezista lichidului rosiatic fara de care cei muritori n-ar exista. Un blocaj in timp unde toti si toate trec langa tine ca un film vechi, alb - negru, rulat la nesfarsit. Sete de sange, nevoie de rosu. Dorinta de viata, de dragoste. De moarte. Asa sa fie oare eternitatea? Da, si trebuia sa ma obisnuiesc cu ea.

Ii simteam acolo, privindu-ma. Aproape ca le puteam vedea, cu ochii mintii, chipurile ingrijorate, facandu-si fiecare in modul sau, griji pentru mine. Nu le auzeam bataile inimilor, dar acum ca stiam de ce era normal, nici pe a mea nu o mai auzeam. Sopteau. Ceva neinteles de mine decat partial, dar pareau sa vorbeasca. Singurul lucru clar, auzit de mine, erau pasii lor plimbandu-se de colo - colo de-alungul camerei. ,, Oare cum va reactiona? '' Am sesizat un gand ce parea sa vina de la mine. Urmat de un altul : ,, Taci, mai ! Nu stim inca daca a trecut de prima faza. Daca te aude? ''
,, Ce frumoasa este. ". ,, Va fii un vampir pe cinste. ". ,, Ah, mon amour. Nu te mai trezesti o data? " . ,, Mi-e sete. " . ,, Ea, trebuie sa moara ! " Atatea ganduri, prea multe. Si toate pareau a venii din mintea mea. Eram confuza, derutata si speriata in acelasi timp. Aflasem secretul acestui loc si motivul pentru care mama m-a trimis aici. Sa-mi descopar adevarata origine. Sa fiu cine mi-a fost dat sa fiu, pentru ce am fost creata si lasata pe aceasta lume. Nu credeam, insa ca mai pot exista astfel de creaturi, ca mine, ca ei, dar ma inselasem. Oare eram si eu rece? Nu ma simteam diferit, eram ca inainte, cu exeptia constantei usturimi a gatului ce ma incomoda. Eram curioasa. Curioasa sa aflu daca imi vaoi mai vedea prieteni, familia. Imi era dor de ei. Numai cand ma gandesc ca ei vor imbatrani, vor muri, iar eu voi ramane neschimbata.
,, Midori, draga, imi pare rau pentru tine, dar nu te las sa mi-l furi pe Hiro. Trebuie sa scap de tine. " Parea a fi voacea Rukiei. Autoritara, rece si intimidanta. Vorbea serios? Si daca da, atunci de ce toti ceilalti nu auzeau? ,, Cu ce sunt eu mai speciala? ". A fost gandul ce mi-a trecut prin minte. Singurul de care eram sigura ca-mi apartine numai mie.
- S-a trezit ! a strigat Isame cand a observat ca deschisesem ochii si imi miscam degetele mainilor.
Toti s-au repezit langa patul pe care eram asezata punandu-mi intrebari. Eram absenta, nu le raspundeam si pareau sa se alarmeze. Stateam nemiscata, cu privirea atintita spre un anumit punct din tavan, neclintata.
- Midori ! Reactioneaza, revino-ti in fire. a strigat Hiro zgaltaindu-ma.
,, Stiu eu de ce are nevoie. "
- Sange. Am nevoie de ceva, apa. Ma arde. am spus privindu-l pe argintiu parand la fel de disperata cum as fi fost daca as mai avea putin sa cad dupa o stanca foarte inalta. Pana si in tonul meu de putea observa cu usurinata nerabdarea.
Isame imi intinse mana, mai precis incheietura. La inceput nu am inteles ce voia sa fac. Pana cand mi-a soptit bland, pe un ton mieros sa musc ca nu-l va durea. Nu eram sigura daca ar fi bine. Daca nu mai puteam opri? Daca il omoram? Nu mi-as fi iertat-o niciodata. Am muscat, tragand lacoma din lichidul rosiatic, iar usturimea, cu fiecare secunda, sisparea. Ma simteam satula. I-am dat drumul brunetului multumindu-i frumos pentru ajutor. Da-du din cap afirmativ raspunzandu-mi cu un zambet fermecator si sarmant. Am zambit si eu, dand sa ma ridic in pat. Am reusit cu greu, putin ametita, dar bine, am mers catre baie. Am deschis incet usa, care a scartait gomotos si am intrat. Am facut cativa pasi spre oglinda, mi-am privit reflexia, tipand cat am putut de tare cand am vazut ce arata. Culoare parului mi se schimba-se din lila in argintiu, la fel si lungimea ce crescu-se cu aproape douazeci de centimetri. Ochii, din albastru patrunator, devenisera stacojiu intens. Eram palida si total diferita. Cu toate ca ma puteam obijnui usor. Deja incepeam sa o fac. M-am intors in incapere si i-am privit pe ceilalti.
- Voi ramane asa? i-am intrebat oftand si aratand cu mainile de sus in jos.
- Din pacate da. Faci parte din rasa pura. Tu si cu Hiro. Ceilalti suntem doar ramificatii al clanului din care va trageti voi. spuse Shinosuke asezandu-se calm pe marginea patului, picior peste picior si cu mainile la piept. Parea usor iritat, dar n-am bagat de seama.
- Bine, dar sa stiti ca nu-mi convine. Acum daca nu va suparati as dori sa iesiti cu totii in afara de Rukia.
S-au conformat iesind fiecare pe unde a putut. Isame si blondinul au zbughit-o pe geam ceea ce m-a uimit putin, dar presupun ca era normal intr-o oarecare masura, iar Hiro a iesit civilizat pe usa. M-am asezat pe pat invitand-o pe roscata sa i-a loc pe cel din fata mea. M-a privit taios si si-a intors capul catre geam privind in gol. Era aroganta si plina de ea. Se vedea ca se iubeste mult pe sine insasi.
- Uite ce este, stiu despre dragostea ta pentru Hiro, te-am auzit. De fapt ti-am ascultat gandul. ii captasem atentia si acum ma privea atent, am facut o pauza. N-ai cum sa scapi de mine asa ca nu incerca. N-am nicio treaba cu el asa ca nu-ti voi sta in cale decat daca la un moment dat vom incepe sa simtim ceva unul pentru celalalt, iar atunci voi fi destul de puternica sa te inving, voi...
- Stai asa mucoaso, nu ma ameninta ca nu raspund de faptele mele. Ai face bine sa ai grija ce faci si sa te feresti de mine de acum inainte. s-a rastit roscata, apoi a plecat trantind usa in urma sa.
Ma intimida-se putin, dar de cand devenisem oficial una dintre ei, desi mult prea repede, aveam o incredere in mine mai dezvoltta decat inainte. Trebuia sa-i ajut sa invinga si chiar ma simteam in stare. In doar doua zile devenisem o cu totul alta persoana. as fi vrut ca si mama sa afle. M-am trantit in pat si am zambit privind tavanul. Oare ce se va intampla mai departe? Acum nimeni si nimic nu ma mai putea uimii sau imresiona. Le traisem pe toate.


Noua Midori : http://i294.photobucket.com/albums/mm117...1242071069

Sper sa va placa. :* Astept cririci. :D

Buna! Sa ma apuc de critica mea dura. Am observat cam trei greseli de tastare si la o propozitie nu ai pus litera mare. :)) Da, sunt foate rea... Imi place mult capitolul, dar speram ca Midori sa nu devina vampir. Astept sa vad ce se mai intampla. Poate Midori o omara pe Rukia [mie nu-mi plac nici macar numele ei, e ca a lu' aia din Bleach si nu-mi place...:D] Pana atunci spor la sris!:*