Animezup - forum manga si anime

Versiunea completă: Chimie vs. Alchimie
Momentan vizualizezi versiunea simplificată a conținutului publicat. Vizualizează versiunea completă a acestuia.
Pagini: 1 2 3
Dupa o lunga lupta cu lenea din mine si cu prostia, am hotarat sa aduc nextul; nu ma mira daca nimeni n-o sa0mi mai citeasca ficul sau sa-mi comenteze :|. In orice caz, eu am sa-l termin:
Spor la citit :*

Capitolul 5- Intratea.




-Kail trezirea! Haide ai scoala, ridica-te din pat pana nu aduc o galeata cu apa! Aud vocea groasa a unui barbat.
Am sarit din pat ca ars nestind ce se intampla si cui i-o arde asa de repede. Dupa cateva minute, dupa ce m-am dezmeticit si mi-am dat seama ca nu eram acasa ci din contra, eram acasa la Roy, unde se pare ca adormisem. Atunci mi-am adus aminte de ce imi povestise Roy aseara si de…de sarutul ce mi la dat. Ma simteam stanjenitor si cred ca si Roy observa deoarece obrajii mei prinsera o culoare rosiatica puternica, facandu-l pe brunet sa zambeasca sec. M-am ridicat din pat si mi-am dat seama ca eram imbracat in hainele de ieri. Am vrut sa-i spun brunetului ca nu am haine de schimb, dar nu am avut ocazia deoarece ma trimise la dus imediat ce ma ridicasem din pat. Fara sa mai spun nimic m-am intreptat spre baie pentru ai indeplini ordinele. M-am dezbracat de haine, am dat drumul la maxim la apa calda si am intrat in dus. Adorm apa fierbinte desi, dupa intamplarea de ieri nu stiu ce sa mai zic. In loc sa las sa se faca auzit un geamat de placere, comfort si relaxare am dat drumul unui tipat puternic ce banuiam ca il auzise si Roy. Picaturile ce se loveau de corpul meu ca acele era ca sloiul, facandu-ma sa tresar de fiecar data cand imi atingeau pielea.
-Nu am apa calda, nu folosesc! aud vocea brunetului ce incepa sa ma enerveze de dimineata. Neavand ce face am luat sapunul si l-am trecut peste intreg trupul, iar apoi cladindu-ma rapid, vrand sa ies cat mai repede. Dupa ce am terminat dusul ce fuse-se unul dintre cele mai groaznice bai pe care am facut-o in viata mea am luat un prosop curat si am inceput sa ma serg, bucurandu-ma ca macar acesta era pe placul meu; cald si pufos. Cand am vrut sa pun la loc prosopul am observat niste haine pe calorifer ce era langa agatatorea pentru prosop. Mi-am dat seama imediat ca erau ale mele, asa ca m-am imbracat cu hainele noi si curate si am iesit din baie cu celelalt haine murdare in mana. Am intrat in bucatarie, unde am fost intampinat de un miros placut de musetel si ochiuri. Barbatul mi-a spus sa pun hainele in baie in cosul de haine murdare si sa ma asez la masa. Am facut in tocmai cum a cerut, nevrand sa incep ziua cu cearta, astfel sticandu-mi intreaga dispozitie ce atrana pe un fir de ata. M-am asezat pe un scau, asteptand ca Roy sa ma serveasca. S-a asezat si el la masa si am inceput amandoi sa mancam in liniste, niciunul dintre noi nevrand sa inepem o conversatie. Uram tacerea aceea ma enerva si imi dadea dureri de cap de parca brunetul o facea intentionat. Pentru a nu parea un idiot ce se plictisea de moarte si cand manca, am stat si m-am gandit un moment la ce sa vorbesc cu el, iar abea apoi am grait.
-Ce era in cutia de ieri ce ai pus-o pe noptiera? il intreb cu jumatate de gura.
Nu imi raspune asa ca il mai intreb odata, crezand ca nu a auzit, dar nici de data asta nu danu nici un semn ca imi va raspune la intrebare. Am tacut pentru a nu ma face total de ras si am ramas busumflat pana ce am terminat de mancat. Lua ambele farfuri si le spala, timp in care eu am sorbit din ceaiul fierbinte ce abea se racise. Vroiam sa stiu atat de multe, dar nu puteam decat sa astept.
-Daca vrei sa iti zic restul povesti, va trebui sa vi dupa ore la cimitirul vechi, pentru ca din cate stiu eu, acolo au inmormantat-o pe mama ta, ii aud vocea autoritara si cu toate astea gratioasa. Nu am mai spus nimic, ci am mers si m-am pregatit, facandu-mi ultimele retusuri inainte de a pornii spre scoala.
Am iesit din blocul in care locuia Roy si m-am indreptat spre casa, pentru a-mi lua ghiozdanul si inca cate ceva de care aveam nevoie. Asta nu a durat mult si in mai putin de treizeci de minute am ajuns la scoala, asezandu-ma in banca, langa colegul meu Lucian. Am inceput sa palavragim de una de alta, pana cand a intrat profa de mate si toti s-au ridicat in picioare sa o salute, mai putin eu. Tarfa a inceput sa se uite la mine urat si sa inceapa cu o alta dicutie lunga si plictisitoate despre polotete.
-Scumpo, noi avem mate, i-am taiat-o idioate, enervand-o la culme pana ma scoase la tabla sa raspund din nu stiu ce teoremele lui Peste. Si mama avea tate mai mici ca a tale si ea avea 39 de ani cand a murit, printeso. Stai cuminte si poate te las a vezi ceva.
Asta a fost ultima picatura. Profa ma trimis la loc si a zis ca imi da 4. Eh, inca un 4, mare branza. Uram scoala, asa ca nu aveam de gand sa invat nimic. Indiferent de ce ziceau profii eu eram sefu, nu ei; eu eram activu’. In momentul ala ma gandisem la sarutul cu Roy si cat de patetic fusesem. Obraji incepura sa mi se incalzeasca din nou, dar mi-am oprit imediat gandul respectiv si ma concentrasem la tignitii din clasa.
-Doamna pro( asa le ziceam noi, baieti, din clasa la profele rele da bune), cand o sa va cunostem amantii ca ma bag si eu daca mai este loc?
Bineinteles ca toti au inceput sa chicoteasca si profa, in fata clasei, spumega de furie. A tipat a mine din nou si mi-a zis sa merg in biroul directorului.
-El e ultimul din amantii cu care v-o trageti azi sau ce? o intreb, facandu-mi clasa sa porneasca un chiot si un fluierat pana profa isi lua lucrurile si pleca din clasa, cred ca se indrepta spre cancelarie. Ba, baieti, hai ca mai avem ceva de facut. Trebe’ sa merg in laboratorul de chimie sa fur ceva din biroul babei, ma ajutati sa ii scot dantura din gura posedatei? ii intreb dupa care Tedy si inca doi se ofera si iesim din clasa, plesnind-o pe o colega peste fund.
Am coborat la parter, unde era loboratorul si baieti au inventat un plan genial pana eu ma duceam sa aflu mai multe despre Karla. Tedy il prinse pe un baiat din a 8-a il lua pe sus si se duse pana in laborator unde il intinse pe catedra de fata cu profa si incepu sa il sarute. Profa crispata, incerca sa il faca pe amicul meu sa il lase pe saracu’ baiat in pace. M-am furisat incet si am deschis un sertar in care erau o gramada de lucruri confiscate de baba. In cele din urma am dat de un caiet plin de hariti mai mici lipite una langa cealalta. M-am bagat sub catedra si imediat am inceput sa citesc randurile, fara sa imi bag in seama colegul ce il saruta de zor pe pitic.


Trecusera deja cateva minute bune si m-am hotarat sa pun caietul la loc si sa merg, cred ca Tedy se plictisise. Cand am inchis caietul si m-am uitat in jur am ramas impetrit. Nu mai era sub biroul din lemn putrezit si ce duhnea a picioare de proasta, ci din contra eram undeva unde nu simteam nimic, nu vedeam nimic; in vid. Stiam ca nu avea rost sa fug pentru ca nu voi da de nimic. Totusi caietul inca imi era in mana cea ce insemna ca avea o mare legatura cu acel loc.
“Ma intreb unde sunt?”





Deci a trecut ceva timp si am venit cu nextu', trebuie sa-mi revin chiar daca sunt a 8-a si sa ma pun pe lucru. Stiu ca capitolul e scurt, dar promit sa ma revandez. Am mai citit o data capitolul inainte, dar nu m-am uitat foarte atent, deci regret posibilele greseli de taste sau gramatica, promit sa ma corectez. Si sper sa am cel putin un comm :D.
So next: >>.<<

Capitolul 6, partea I- Mama

Tot ce vedeam in fata ochiilor era o mare abisala si intunecata. Nu vedeam pe nimemi, dar ceva imi spunea ca nu sunt singur. Vibratile trupului meu se faceau auzite din cand in cand din cauza reactilor mele. Respiram sacadat, cu toate ca aveam destul aer, eram nelinistit de ceea ce citisem in cartea aceea; ma facuse sa-mi schimb pe moment starea de spirit.
Cuvintele pe care l-am citit imi ramasera in minte; “Contis di anu’ ca lota troni. Di merinirio ca lastix terdiow, ches deu queuis de puit. Taki Taki aven du!”(inventata)... Oare ce zisesem? Oare de ce sub fiecare cuvand fuses cate un simbol? Incercam sa-mi amintesc semnele, dar singurul pe care mi-l aminteam era un X desdesuptul cuvantului “lastix”. Totul devenea din ce in ce mai ciudat.
Un fior imi strabatuse intregul corp. Un vant puternic s-a ivit de nicaieri strabatandu-mi trupul ce tremura din toate incheieturile. Nu stiam de ce, dar parca imi doream ca Roy sa fie aici, sa fie cu mine. Imi amintisem de tonul lui autoritar si cu toate astea de acele saruturi ce imi placusera atat de mult, mangaierile lui, cuvintele pe care le folosea...“Ce tot vorbesc ma pot descurca si fara el! Sunt mult mai bun ca el...cred....” Simteam o energie extrem de mare ce imi parcurgea intregul corp, iar in jurul meu se plimba precum un sarpe un fum albastui usor transparent. Bataile inimii se facea din ce in ce mai auzit pana am simtit un nod in gat.
“-Lastix, Lastix, lasto mor tagana!” Acum imi aminteam. Mai folosisem acel cuvant inainte cand....c-cand...c-c-cand o omorasem pe mam...a... Abia dupa aceea am aflat ca LASTIX e defapt zeul mortii. Cu toate astea nu puteam intelege ce fusese cu X-ul acela, ce legatura aveau cele doua. Incepusem sa tremur nebuneste. Oare voi muri? Inghitisem in sec, moment in care fumul ce se plimbase mai devreme pe langa mine se adunase tot intr-o parte iesind la iveala din aceasta o mana. Cand am vazut cea de-a doua mana am inlemnit. Era ceva acolo si venea spre mine.
“Roy, te rog, unde esti cand am mai mare nevoie de tine?” Incetul cu incetul am putut vedea intregul corp iesind la iveal. Fumul disparuse, iar trupul ramase in umbra nereusind sa-i vad fata. Cu toate astea toate trasaturile pe care i le-am putut deslusi, neavand curaj sa ma apropiu, ma ducea cu gandul la o femeie. Avea un corp destul de subtirel, pielea alba si palida si ceea ce observasem din prima era ca femeia era goala, lasandu-se imbracata de intuneric. Respiratia mi se oprise, plamanii nevrad sa mai lase aerul sa circule. Simteam ca ma incalzesc din ce in ce mai tare, dar nu numai de la frica ci si de la dorinta de a afla cine era femeia. Sangele imi fierbea in vene mai tare decat atunci cand Roy ma sarutase. Cand imi facusem curaj sa ma misc am vazut ca femeia incepu sa se miste, apropiandu-se de mine.
Dupa ce ajunse destul de aproape, putusem sa observ sanii mici si rotunzi, corpul ei parca scupltat conturat atat de frumos parca era un inger, ochii ii erau inchisi si.....si nimic. In momentul in care i-am privit chipul angelic si totusi palid am inghetat. Incercam sa ma misc, dar corpul meu nu mai raspundea comenzilor mele, eram incremenit. Femeia aceea ce iesise din intuneric exact ca o creatura, ce ma facuse sa tremur de frica era.....e-erra...a...MAMA.
“<Zeul Mortii, Zeul Mortii, Durerea moare ultima!>”
Deci, am promis ca ma voi pune pe treaba si acest capitol il dedic Allex gândăcell :) pentru ca e noua mea prietena pe Zup si nu stiu imi place mult de ea, ficurile ei, personalitatea ei. In fine aici e nextu pentru toti cei care il citesc. Multumesc anticipat. Astept pareri de orice tip, orice fel de critica.
Next:

Capitolul 6, partea a 2-a-Sabii de sange

Intregul corp imi era sfasiat de fior interminabili ce pulsau in toate partile. Incercam din rasputeri sa las frau liber aerului sa circule in plamanii mei, dar nimic. Ce se intampla e rosu la stopul cardiac si nu mai vrea sangele oxigen? Femeia se apropia de mine cu un zambet cald pe buze, dar eu nu il vedeam asa. Eram blocat; nu numai din faptul ca o revad pe mama ci si din faptul ca in trupul meu se purta o batalie importanta, una ce va decide ce se va intampla cu mine. O parte din mine imi zicea sa merg s-o imbratisez, dar alta...alta imi spune sa o omor...caci nu era Mama. Aceasta presimtire o aveam din cauza ca avea ochii inchisi. Mama cand privea pe cineva mereu isi tinea ochii deschisi si avea un aer autoritar si totusi bland si calm. Femeia asta nu-l avea. Era ca o papusa ce era jucaria unui papusar ce ma privea de sus si radea de reactile mele, conducandu-i corpul spre mine, pana ajunse la cativa centimetri de chipul meu. Un strat subtire de transpiratie se asternuse pe trupul meu, acum firav. Vibratile corpului meu deveneau mai puternice cu fiecare secunda, insa gatul imi ramase la fel de uscat parca urland dupa apa si aer. Mana sa rece si alba se aseza pe obrazul meu imbujorat mangaindu-l cu tandrete. Am inchitit in sec incercand sa-mi umezesc gura si sa astept ce va urma.
-Ce dor mi-a fost de tine ! exclama “mama”. Ce s-a intamplat, scumpule? Nu ma recunosti? aud voceai ei suava si totusi dura.
Incerc sa ma misc, dar atunci o vad pe “mama” apropiandu-se de urechea mea si zise: “ Hai nu mai fi asa si las-o pe mama...” sopti apoi se ridica si isi pozitiona privirea cu a mea. Isi intredeschi-se usor ochii, mai apoi ducandu-si mainele la ochii si frecandu-si ca si cum s-ar fi trezit dintr-un somn lung, apoi isi lasa mainile pe langa corpul rece ca gheata. Se dadu-se doi pasi mai in spate si se aseza putin mai labartata ca intr-o pozitie de lupta in stil japonez. Totul incepu sa capete alta fata, desi nu stiam ce avea de gand sa faca. Ma dadusem mai in spate asteptand reactia ei. Ochii i se deschisera rapid si isi atinti privirea spre ai mei. Inghetasem dea binelea. Unul dintre ochii ei era rosu in intregime din care incepuse sa se scurga picaturi de sange pe chipul ei angelic precum lacrimile, iar celalalt era alb cu un simbol pe el...Acel siombol era un X. Mai vazusem acel X dar nu mai stiam unde. In cartea babei si in...in?...Ochii mi se marira instantaneu la gandul ce imi trecusere prin minte. Ma mai dadusem catva pasi inapoi dupa care am grait incet:
-Esti o...o...dar nu am reusit sa mai rostesc altceva.
-Dragul meu baiat, de ce te porti asa cu mama ta? Haide fi baiat cuminte se las-o pe mama.., spuse pozitionandu-se mai bine, moment in care X-ul incepuse sa straluceasca puternic, acum unul dintre ochii fiindu-i albastru, iar celalalt ramanand rosu, desi nu ii mai curgea sange din el. SA TE OMOARE!
Am ramas teapan. Asta nu era mama! Purta chipul ei, dar nu era persoana care ma iubea atat de mult incat ar fi facut orice ca sa ma faca fericit. Femeia se napusti asupra mea, si fara sa pot macar sa imi dau seama ce se intampla isi azvarli parul moale peste fata mea, mangaiandu-ma usor. Simtisem moliciunea parului ei ce trecea precum un rau lin pe o poteca si ma lasasem si eu in frau cu acel sentiment mistic. Simteam ca toate lucrurile prin care am trecut se vor sfarsit, simteam ca totul se va termina si in sfarsit pot sa ma odihnesc si eu. Fericirea mea e scurta ca de obicei si in urmatoarea secunda simt pumnul femeii ce intra direct in stomacul meu, ridicandu-am in sus si ramanand atarnat, toata greutatea mea fiindu-mi sustinuta de pumnul ei. Gura mi se deschide larg si incep sa scuit sange combinat cu saliva pe jos, simtindu-mi tot corpul alunecand intr-un cazan incins si incepan sa imi arda fiecare particica a corpului. In urmatorul moment, fara sa apuc sa i-au o gura de aer necesara pentru a putea sa-mi revin ma izbesc puternic de pamant, facandu-ma sa mai scap cateva picaturi de sange si de pe nas. Femeia asta avea o putere uimitoare, desi nu puteam sa inteleg exact ce se intampla, eram sigur ca daca nu voi face nimic voi pieri. M-am ridicat usor, gemand la fiecare miscare si gafaind puternic, ce cred ca era si din cauza stresului. Incerc sa ma pozitionez corect pentru a o putea contracara, dar ceva ma opreste. Ma uit in fata mea si raman uimit. Sunt inconjurat de simboluri formate doar din litere ce eram sigur ca le-am mai vazut undeva. La...la chimie le-am mai vazut. Erau simbolurile din sistemul periodic, toate in jurul meu miscandu-se lent. Cred ca incepusem sa inteleg la ce se referea Roy cand imi spunea ca puterea mea se trege din chimie.
Deodata ma simt imbratisat de o gramada de sentimente, iar unul era razbunarea. Nu stiu cine e tipa asta, dar si-a ales chipul gresit pe care sa il poarte. Femeia se apropie din nou de mine, dar de data asta nu fac decat sa o privesc si sa las corpul sa reactioneze singur. Aceasta se indreapta spre mine cu o viteza imensa, dar cum vrea sa imi mai dea un pumn in burta, il prind cu mana stanga si il rasucesc. In acelasi timp unul dintre elementele ce ma inconjurata intre inauntrul meu, iar un picur de sange de pe jos se ridica si se aseza in fata mea. Eram tulburat, nu stiam ce fac. Incercam sa-mi controlez corpul, dar acesta nu facea absolul nimic din ce ii ordonam. Aud gemetele ascutite ale femeii, dar vad ca nu am de gand sa-i dau drumul. Cu cealalta mana ii ridic trupul firav si o izbesc cu putere de pamant, din gura ei sarind mici picaturi de sange ce se asezara langa ale mele. “Mama” se prinse de gat si incepu sa tuseasca sec incercand sa-si recapete puterile pentru a se ridica. Dar de data aceasta nu am mai lasat-o sa-mi scape. Ma apropiu de ea si ma uit cu sila la chipul ei albicios. Sincer imi era mila de ea, dar corpul meu nu gandea la fel si actiona dupa bunul plac. In momentul in care incearca sa traga aer in piept piciorul meu se fixeaza deasupra ei si o calca dureros pe gat, facand ca alete picaturi rosiatice sa ii inunde chipul. Ea tipa si se zbatea, incercand sa-mi dea piciorul la o parte, dar se parea ca nu avea nici o sansa. Incep sa apas din ce in ce mai tare, facand-o pe femeie sa urle din ce in ce mai tare si din chipul mamei mele sa isi arate adevarata forma neumana. Dintii galbeni si lungi ii iesira la iveala, iar ochii ce acum cateva momente fusesera calmi erau mai plini de ura ca niciodata. Deodata ma prinde cu o mana de picior si isi infige ghearele ce abea acum observasem cat de mari erau in piciorul meu. Cand simt ca imi strapunge carnea imi retrag piciorul, ducandu-mi mana la rana destul de adamca ce mi-o facuse. Gem usor de durere, dar nu o las pe ea sa imi vada slabiciunile desi durerea se intensifica cu fiecare secunda. Lichidul rosiati incepu sa mi se scurga din picior, dar de data aceasta in loc sa cada pe podea fiecare picatura se ridica deasupra capului meu. Acum putusem sa observ ca mult din elemente disparusera. Dar unde?
Nu am timp sa gasesc un raspuns intrebarii mele caci simt un picior ce ma loveste direc peste gat si ma lanseaza cativa metri mai incolo. Femeia se ridica din nou si se avanta spre mine. Se napusti puternic, vrand sa sara deasupra mea si sa-mi sfasie carnea cu ghearele si coltii ascuti, insa ceva o opri si o arunca si pe ea in partea opusa, facand-o sa scuipe alte ture de sange pe podeaua neagra. Ma ridic usor pentru a nu ma durea asa de tare si raman mut. In fata mea doua lame uriase din sangele cat doua aripi de inger ce stau in aer si plutesc contra ataca miscrile “fantomei”. Ma ridic usor si incer sa ma misc, dar nu reusesc. Simt ca daca ma voi indeparta de acele sabii voi fi in pericol. Ma dau mai in spate cu un pas, insa ma lovesc de ceva dur. Asta e, am belit-o! Incep sa tremur incontrolabil si sfios vreau sa ma intorc sa vad cine e si ce vrea. Ca de fiecare data ceva ma opreste. Simt doua maini puternice ce imi inconjoara trupul si ma imbratiseaza bland. Bratele lui erau pline de sange, dar nu am putul lua acel detaliu in serios caci eram concentrat la altceva momentan. Cele doua sabii erau conectate cumva la bratele lui printr-un fir bifurcat rosiatic ce era legat cumva,de mainile lui. Incep sa tremur, si sa ma trag din bratele strainului, dar degeaba, nu voi reusi, nu azi, nu acum.
-Tu fara mine te bagi numai in prosti, asa-i scumpete? aud vocea sarcastica si plina de amuzament a strainului. Ochii mi se maresc instinctiv si imi duc mainle peste cele ale barbatului. Dupa trasaturi parea un barbat, daca nu cumva ma voi intoarce si voi vedea o zebra cu sani si cu maine de barbat. Mmh da, numai asta imi mai lipseste acum, verisoara “mamei”. Cu toate acestea rostesc cu glasul incet si slab:
-Cine esti?
-Nu ti-e clar, iubire? aud din nou vocea lui ce abea se mai putea abtine si incepea sa rada in hohote.

____________________
Daca vi se pare scurt, am sa ma conformez si am sa scriu mai mult data viitoare.
chiar a fost superb.ma si intrebam cand o sa mai pui si tu continuarea.si uite ca ai pus-o intrun sfarsit. orcum dupa o zi de scoala chiar aveam nevoie de o doza din ficurile de pe animezup.orcum totul a fost superb mai ales partea de la sfarsit.ma bufnit si pe mine rasul cand am citit.totul e superb si chiar imi place doza de mister in care este invaluita toata povestea.deabea astept next.te pricepi de minune(parerea mea)si adu cat de repede poti next.

BY BY
Trec si eu pe aici! Asa cum ti-am zis aseara, mi-am facut putin timp sa-l citesc si ai reusit sa ma uimesti! In general nu citesc SF-uri sau fictiuni legate de magie, de supranatural caci nu cred in aceste lucruri si ma plictisesc de moarte dar ficul ma captivat si in acelasi timp mi-a adus aminte ca nu m-am mai uitat la FMA de foarte mult timp.
Ador faptul ca scri capitole lungute desi am remarcat si cateva greseli. Da, am si eu doar doua intrebari. Prima, acea incantatie sau ce naiba citise el din cartea Karlei (in capitolul anterior) in ce limba era? Sau daca era inventia ta, te felicit, ai o imaginatie super! Mi-a placut cum sunase. A doua intrebare, cand vei aduce yaoiul? Sper sa mai am rabdare, Roy se 'misca' asa de incet nevoind sa grabeasca ceva. Cum spune el 'toate la timpul lor'.=]
Multa bafta in continuare si anunta-ma cand postezi nextul, te rog!
M-am apucat si eu sa-ti citesc ficul si ce pot sa spun decat ca este fenomenal! Mi-a placut ideea de alchemie deoarece FMA a fost un anime foarte drag mie. Roy are un comportament ce oscileaza intre iubitor si bland ajungand la rece si dur. De asemenea tot ce a facut pana acum au fost doar cateva saruturi. Abia astept sa vad cum vor decurge lucrurile intre cei doi. Bafta la scris si sa nu uiti te rog sa ma anunti cand vei posta urmatorul capitol.
Deci ţi-am promis că trec, cu un comm, nu? Ei bine am sosit *smile* .
Ce pot să-ţi spun despre fic? Ei bine, îmi place mult.. poate prea mult! *love*
A fost o replică, care m-a amuzat tare, tare :

(06-02-2012, 10:46 PM)OnewTeoYaoi A scris: [ -> ]-Cine esti?
-Nu ti-e clar, iubire? aud din nou vocea lui ce abea se mai putea abtine si incepea sa rada in hohote.

Pur şi simplu am crezut că mor de râs, când am văzut ironia bărbatului.. =).

Vreau să-ţi mulţumesc că mi-ai dedicat, capitolul ăsta:">. Mă simt onorată, că eşti prietena mea nouă pe Zup. *hugs*
Şi să ştii că şi mie îmi plac ficurile tale mult, mult <3. Vreau să-ţi mai mulţumesc că-mi cinteşti ficurile oribille:"> şi să ştii că o să-ţi urmăresc în continuare poveştile. *muhahaha*
Mi-a plăcut mult, acest capitol, şi aştept cu nerăbdare nextu', să mă anunţi când îl postezii :-w. Ja neee'.

Ce bine că am venit cu edit, abea acum am văzut cât de prost m-am exprimat.

EDIT Daria: 25. Nu mai aveti voie cu quote, decat cand vreti sa evidentiati ceva cu bold. Un exemplu bun dupa cum se poate aplica, ar fi aici, post-ul lui Cyber. In rest, doar ca sa va mariti postul si sa spuneti ''oh, ce frumos, ce romantic!'', numai este acceptat.

Ok, daca mai continui asa te apropii de a doua avertizare >.<. Nu ti-am sters quote-ul dar sper sa nu se mai intample.


Asa cum i-am promis la Allex gândăcell :) am adus nextul. acest capitol il dedic ei, pentru ca e alaturi de mine. Mulmesc pentru comentarii! So, ce mai conteaza restul, next: =>>

Capitolul 7- Linistea dinaintea furtunii
Imi ridic usor capul, sprijinindu-ma in coate. Vederea imi era incetosata, insa puteam simti in aer un miros de iarba proaspata. O mana destul de calda se juca cu cateva din suvitele rebele de pe chipul meu. Stiam foarte bine caldura aceea. Ma enevasem pe acea caldura atata timp ca o stiu acum la fiecare atingere. Roy... Pleoapele mi se dezlipesc usor, insa se inchid la fel de repede din cauza lumini asurzitoare de afara. In schimb am putut observa imaginea lui Roy ce statea langa mine. Ma imping in el, lasandu-mi chipul dominat de umbra dintre bratele sale mari. Acesta ma trase usor in bratele lui, putand sa aud un pufait patetic ce banuiesc ca a fost urmat de acelasi zabet idiot. Da... lupul isi schimba blana da naravu’ ba. Exact asa era si Roy. Cand incepeam sa ma imprietenesc si sa il las sa se apropie de mine, trebuie el sa vina cu ceva sa strice atmosfera si bine-dispusa mea stare. Ah, imi vine sa-l...
Ochii mi se marira instinctiv in momentul in care imaginile celor doua sabii imi aparura in minte. Ce fusese aia? Ce se intamplase acolo? Oare a fost doar un vis? De cand l-am intalnit pe Roy sunt din ce in ce mai slab. Nu inteleg ce se intampla. Ori cat de mult a incercat brunetul sa ma lamureasca, tot nedumerit eram. Mereu aveam o intrebare care ma bantuia o noapte intreaga si nu puteam dormi din cauza acesteia. Am inghitit in sec si m-am lasat in poala sa, cuibarindu-ma cat mai aproape de el. Mi-am deschis usor buzele uscate si mi-am trecurt in mod simbolic buzele peste ele pentru a le umezi. Si acele saruturi...si acea tandrete... Ce tot vorbesc, eu nu sunt gay! Cel putin nu cred ca sunt, ah doar la tampeni ma gandesc...
-Roy?...De ce ti se mai zice si colonel? Pe baba am auzit-o ca asa ti-a zis prima data cand a adus vorva de tine.
Imi intorc privirea spre a sa, uitand de lumina puternica si de vantul ce adia usor printre copaci, dandu-mi fiori, canalizandu-mi intreaga atentie asupra chipului sau. Privirea lui se schimba, devenind autoritara si rece. Mana sa trecu peste obrazul meu cald, usor imbujorat, ramanand acolo pentru ceva timp. Isi lipi fruntea usor de a mea, facandu-ma sa inghit in sec. Buzele noastre erau acum doar la cativa centimetri distanta. Imi inchid ochii usor, stiind ce va urma in continuare. Bataile inimii mele se accelerasera intr-un mod vigilent, iar pielea mi se facu ca de gaina. Imi arcuiesc usor buzele, pregatindu-ma pentru impacatul cu cele ale barbatului. Incepusem sa tremur usor, poate si din cauza vantului, obraji mi se incalzisera, prinzand o culoare rosiatica. Mai inghit o data in sec, parca facandu-i semn ca poate continua. Suspansul domina totul din imprejurul meu, iar vibratile trupului meu se faceau simtite din ce in ce mai tare. Astept si astept, dar nu se intampla nimic. Aud din nou acel pufait enervant si imi redeschid ochii. Chipul sau se retragesi, se uita la mine, zabetul cretin reaparandu-i pe fata.
-Colonel? Ce e cu intrebarea asta, iubire? Mai ales acum cand aveai si tu niste ganduri cat de cat perverse. Oh, oh! Isi apropie din nou trpulul de al meu si ma saruta usor pe obrazul fierbinte.
-Asta e ceea ce tu doresti? aud jocea lui batjocoritoare lovindu-se de timpanul meu. Atunci, iubire, vino dupa ele. Fa si tu un pic de efor, nu vei muri.
Da... V-am zis eu ca strica cele mai frumoase momente. Ce e cu el? Eu sa ma sarut cu el? Si sa mai si vreau? Cred ca nu e intreg la minte...pff ce fraier...
-Daca ma faci fraier, nu inseamna ca si sunt, sti? Iti sunt superior tie.( mdaa, acum imi citeste si gandurile)
-Ce te face sa crezi ca-mi pasa, idiotu... Ramasem blocat...abea acum imi dadusem seama ce imi spuse. Ma numise “iubire”. As fi vrut sa ii spun vreo doua si despre cum ma facu, dar altceva se intamplase cu mine cand auzisem acest cuvant. Nu doar faptul ca isi batea joc de mine prin acel cuvant m-a facut sa imi pese de ce imi zise, ci si faptul ca il mai folosise candva...in vis. Ofteaza puternic si ma intoarse cu spatele la el. Isi departa picioarele si le aseza de o parte si de alta a trupului mei. Mainile sale calde se unira cu trupul meu, acum firav, imbratisandu-ma puternic. Bataile inimii mele se oprira, respiratia imi fusese taiata. Nimic din trupul meu nu se mai misca. Roy isi lasa usor capul pe spatele meu, facand ca trupul meu sa tresara. Eram emotionat, cei drept. Bun, acum ma enervam eu pe mine. Hai, Roy strica momente si acum te rog, pana nu ma fac de ras.
-Kail, nu a fost un vis...dar toate la timpul lor.
Nu m-a interesata cea de-a doua replica ce cred ca se referea la intrebarea pe care i-am adresat-o, ci din potriva ramasem blocat inca de la primul cuvant. Imi spuse pe nume, nu-si batuse joc, nu facuse misto de mine, ci pur si simplu imi rostise numele. Oare e bolnav? Cert e ca era serioasa treaba. Nu cred ca am mai vazut latura asta a lui Roy nici macar cand ma sarutase. Imi ridic usor mainile si le pun peste cele a brunetului. Parca imi parea rau pentru el. Sa aiba grija de mine, fara un scop al lui, fara vreo dorinta. Ce tot zic? El isi bate joc de mine, el ma face sa ma simt prost, el ma tortureaza, el ma...el ma...ah n-am nici un chef sa fac chesti din astea acum. Sunt prea curios sa vad ce va urma.
Abea acum observasem ca ne aflam intr-un cimitir. De fapt mai fusesem aici, era cimitirul de langa lac pana unde ma urmarise fantoma aceea. Noi ne aflam langa un mormant din piatra pe care era scris din marmura numele si anul in care persoana respectiva murise. Imi indreptasem privirea spre mormant de curiozitate, insa ramsem amutit...Mama... O lacrima amara mi se scurse usor pe obrajul rosiatic. Mainle imi cazura pe langa corp, iar tremurul corpului meu amuzi si el. Picaturile cristaline si sarate mi se prilingeau lpe fata angelica, mai apoi lovindu-se puternic de mainile lui Roy. Bartatul observa acestea si se ridica repede de pe mine, tragandu-ma brutal in bratele lui. Incepu sa-si treaca mana tandru prin parul meu, iar cu cealalta imi sterse dara umeda facuta de lacrimi. Ma luase la piept si ma imbratisa dulce si puternic , soptindu-mi la ureche ceva, dar atat de incet incat abea am reusit sa-l aud.
-Hai, sa megem acasa...am sa te fac sa te simti mai bine, aud vocea suava a colonelului.
Am vrut sa protestez, dar gura mea nu vroia sa se deschida si chiar daca ar face-o nu cred ca as reusi sa leg doua vorbe. Doar faptul ca imi aminteam de mama in prezenta lui Roy ma facea sa ma simt rau si fara pic de putere, vulnerabil. Brunetul nu mai astept raspunsul meu, luand tacerea ca pe un da si ma lua in brate ocrotitor, indreptandu-se spre casa sa. De ce m-a adus aici? Vroia sa ma vada neaparat in starea asta? Eu imi pusem aceasta intrebare si eu imi voi raspune. Parca el vroia sa ne intalnim undeva dupa scoala, oare la acest loc se referea? Nu-mi mai aminteam exact acele cuvinte, iar acum nici nu cred ca ar trebui sa-mi mai pese de el. De fapt nu-mi pasa de nimic. Nu-mi pasa ca ma vede lumea pe strada, tinut ca nu copilas mic in bratele tatalui sau, nu-mi pasa de ce va urma, nu-mi pasa unde merg, eu doar priveam in gol, ratacit in proprile ganduri si suferinte.
***
Ma simt asezat pe o suprafata moale, cu un usor miros de vanilie si migdale. Simt buzele colonelului lipindu-se de obrajul meu stang. Inima imi batea cu putere, iar vibratile ce nu stiu de cate ori le-am simtit azi isi facura din nou aparitia. Il vad pe Roy cum isi da bluza jos de pe el, lasand la vedere un bust perfect, nu foarte musculos insa extrem de frumos si de bine conturat. Il vad ca se pune deasupra mea si ma imbratiseaza, insa pentru un scurt timp deoarece isi intoarce din nou privirea spre a mea. Imi saruta calm gadul cu pielea sa sensibila, facand ca mi de fiori sa-mi strabata corpul ce tremura incontrolabil. Eu tremuram incontrolabil. Cu toate astea era infiorator de bine. Atingerea lui, buzele lui..ah! Isi apropie chipul de al meu si imi prinde barbia intre degetul sau mare si cel aratator. Unu mic zambet frumos i se afiseaza pe fata, facandu-ma si pe mine, intinctiv, sa zambesc.
-Ce faci, Roy? spun cu jumatate de gura, cu ultima putere pe care o mai aveam, inainte ca seceta sa-mi invaluiasca gatlejul.
-Sssst...ti-am zis deja Kail. Acum lasa-te purtat de val si lasa-ma sa te fac sa te simti mai bine, dragostea mea! Adu vocea brunetulu, urmata de un zambet si mai cald.
___________
De asemnea ii multumesc si lui Shaddix, stie ea de ce. Kiss you, guys!
Uuuu, dedicaţie pentru mua! Yeeey! mersi mult Teo, eşti o scumpă şi o ştii prea bine<3. Păi mă bucur că ai adus nextul însfârşit! Îl aşteptam cu ardoare.
Păi bietul K va trebui să-l suporte pe R, căci între ei va fi acea dragoste ce nu cunoaşte limite. Recunosc, şi eu m-aş enerva în locul lui, dar asta e soata K!
Cum am văzut, urma un "moment" de relaxare, cică. Da, da, defapt era vorba de yaoi ştiu eu, ştiu eu!
Nu prea mai am răbdare.. chiar vreau nextu;3.
Apropo, chiar iubesc modul în care, R îi spune lui K "iubire". Ahhh, mă face să gândesc pervers.. şi pfff.. e adorabil!!!

Ok, greşeluţe am văzut câteva:
zabet idiot - poate, zâmbet idiot ^^
a adus vorva - a adus vorba.
impacatul - impactul
chipul sau retragesi - chipul său se retrase (sună mai bine, nu?)
zabetul - zâmbetul (ai ceva cu "m", ţi-a fost foame nu? )
trpulul - trupul
jocea - vocea
obrajul - obrazul

Cam atâtea greşeluţe am găsit eu;3. Păi, baftă la tastat şii ca de fiecare dată aştept next. Să mă anunţi!!
* I love you, Teo*
Ja nee'.
Multumesc ca m-ai anuntat de next si imi pare rau ca nu am venit mai devreme, dar scoala m-a omorat. Imi place cum i se adreseaza Roy lui Kail, ar acel moment din cimitir a fost asa superb incat parca eram acolo si ii priveam pe cei doi. Faptul ca [virgula] Kail nu accepta acest lucru este un alt motiv pentru care imi place comportamentul sau-nu se lasa usor si cred ca pana la urma isi va da seama ca il place, iubeste pe Roy. A trebuit sa te opresti tocmai acum? Sincer vreau next cat mai repede posibil, presimt un yaoi de zile mari. Bafta la scris si nu uita sa ma anunti cand postezi. Ja ne!
Pagini: 1 2 3