06-01-2011, 11:18 PM
Disclaimer : Nu detin nici un personaj , inafara de cele create de mine , e ii apartin lui Masashi Kishimoto din anime-ul/manga-ul Naruto si nu fac profit de pe urma acestor intamplari/personaje.
OK. deci m-am gandit ca :)) nu tre` sa mai comentez fic-urile altora deoarece probabil ii deranjeaza ,, Ce comenteaza asta, nu stie ce zice nici macar nu are fic :-@ '' Apreciez pe cei care scrie ... ca tre sa iti storci creeri sa faci bine . Pff ... critici :) , da-tiii drumu` ca va dau voie . :))
Am mai avut tentative de fic-uri da nah nu aveam descriere si tot ce trebe` pt un fic si sa numai lungesc vorba ... fic-ul meu . :)
Va rog !
Capitolul 1 . Incepe povestea mea,povestea noastra .
*********
-Sasuke , te rog , nu pleca ! zic uitandu-ma la el cu ochii in lacrimi . As fi dat orice sa-mi zica ,,te iubesc'' ...
-Sakura , multumesc ! imi zice in sfarsit .
[Dupa doua zile ]
-Pleci ? il intreb pe baiatul din fata mea , acesta intorcandu-se cu fata spre mine si zambindu-mi imi zice :
-Imi pare rau , dar ... vreau mai multa putere, vreau sa am puterea de al aduce inapoi . zambeste plecand iar eu izbugnind in lacrimi ...
-A plecat si el , m-au parasit amandoi . ma uit indurerata dupa baiat urmarindu-l si pe el cum se indeparteaza usor de mine, acum chiar na mai ramas nimic din echipa sapte.
*********
Razele soarelui patrund usor in camera , mangaindu-mi chipul angelic . Numele meu este Sakura , am saptestrezece ani , ce sa va mai zic , nu ma pricep sa ma descriu foarte bine, am ochii mari si verzi iar parul imi este roz, va ve-ti da seama pe parcurs ce fel de persoana sunt iar acum mai bine revenim la poveste . Ridicandu-ma in sezut imi frec ochii si imi indrept privirea catre o fotografie de pe noptiera , clipesc oftand dupa ma ridic din pat indreptandu-ma catre fereastra . Konoha ... asa de multe amintiri ma leaga de acest sat , nu stiu de ce nu am plecat de aici cum au facut ei . Putere , razbunare ... de ce, doamne ? De ce in viata tot ce conteaza sunt puterea si razbunarea ? Doamne ... cum ramane cu dragostea si prietenia ? Nu inteleg , chiar numai inteleg nimic . Totusi au trecut trei ani si eu tot nu pot sa trec peste acele clipe, nu pot sa trec peste distrugerea echipei ... Ma simt neputincioasa , mai arunc o privire peste sat si ma indrept spre dulap , il deschid si ma uit nehotarata prin el . Zambesc , alegandu-mi din dulap o fusta mini rosie , o bluza tot rosie cu buricul gol , parul mi lam lasat pe spate plus accesoriile specifice unui ninja . les din camera coborand pentru a lua micul de jun , ma indrept in bucatarie unde gasesc un bilet pe care scria : ,, Sakura, am plecat din sat, ne vedem peste doua luni, tot ce ai nevoie ti-am pregatit in dulap . Imi pare rau ca nu ti-am zis dar aseara am primit aceasta misiune . Te pupa, mami ! '' . Oftez uitandu-ma la ultimele cuvinte si dandu-mi ochii peste cap,, Da da , te pupa mamy !'' Mereu aceleasi cuvinte . ma uit inca o data la scrisoare dupa o arunc la cosul de gunoi . Cateva injuraturi imi scapa printre dinti dupa plec nervoasa catre biroul Doamnei Tsunade , la iesirea din casa imi indrept privirea catre marele copac de cires din fata casei se pare ca anul acesta florile sunt mai mari si mai frumoase , privirea mi se inmuia iar un zambet copilaresc imi aparu de fata . Imi pastrez acel zambet pe fata aamintindu-mi ce mia zis tata inainte sa moara ... ,, Iubita mea , daca florile de cires sunt mari si frumoase , puterea din corpul tau va creste iar tu vei fi si mai frumusica dar nu uita sa iei o floare de cires si sa o tii mereu la tine '' , nu stiam de ce imi zicea asta dar de cand a murit mereu iau o floare de cires si o tin in buzunar pana cand copacul inflorea din nou . Fara sa-mi dau seama o floare cazu in mana mea , ma uit surprinsa la ea nu parea a fi ca celelalte , o miros , acel parfum imi incanta simturile,ma ducea intr-o alta lume . O lume unde rautatea nu putea ajunge , o lume doar a mea , unde toate visurile mi se implineau iar lumea cunosteau doar : prietenia ,iubirea si speranta . Ies in sfarsit din mica mea lume si ma indrept cu pasi marunti catre biroul doamnei Tsunade o ameteala ma cuprinse deodata , simteam ceva dar nu stiu exact ce . Acea senzatie care aparea cand persoanei dragi tie i se intampla-se ceva , ma intreb oare ce sa intamplat , am grabit putin pasul dorind sa ajung mai repede . In sfarsit ajunsesem la biroul hokagelui bat la usa asteptand .
-Intra !imi zise Shizune , o femeie cu parul negru, ochii de aceiasi culoare, de inaltime medie cu o privire calda . Ma intreba surprinsa ce caut la birou incercand sa zambeasca desi ar fi trebui sa-i zica cineva ca nu stie sa minta . Ridic din spranceana devenind serioasa intreband-o ce se intamplase de Lady Tsunade nu este in birou si mai important de ce ea nu este cu aceasta ? Alte intrebari , nici macar un raspuns . De ce euu ? deodata gandurile imi fura spulberate de o voce extrem de cunoscuta .
-Sakura ! De cand nu te-am vazut . Ce mare sa facut floarea mea de cires . Imi intorc capul catre acea pesoana , deodata un zambet imi invada fata nu puteam sa cred ca sa reintors .
-D...D...Den ! exclam bucuroasa si totusi surprinsa sarindu-i in brate si imbratisandu-l puternic . -Ce faci ? Cand ai venit ? Cat stai ? am inceput sa-i pun o mie si una de intrebari , saracul baiat cred ca la-m luat prea prin surprindere .
- Usor,usor ! imi zice zambindu-mi calduros baiatul . Acesta avea douazeci de ani dar nu ia-ti fi dat mai mult de optesprezece credeti-ma , parul era de un gri asemenea celei mai ingrozitoare ceti iar ochii de aceiasi culoare , era innalt si extrem de hot . Deodata o silueta aparu pe usa , aceasta era Doamna Tsunade, ii zambesc departandu-ma de baiat pentru ai face loc sa treaca .
- Pai ce sa mai zic ... prezentari prea mari nu sunt de facut . zise hokage vazand ca ne cunoastem , era si evident prin faptul ca eu topaiam de bucurie prin birou . Deodata ma opresc incepand sa-mi pun iarasi o mie de intrebari dar la una nu imi puteam raspunde, ce cauta Den aici ? Lady Tsunade vazu mirarea din ochii mei si zise :
- Sakura, Den a venit aici pentru ai antrena pe tinerii nostri ninja . Te rog sa-l conduci pe Den la academie , sa-l prezinti atat profesorilor cat si elevilor iar nu in ultimul rand viitoarei lui echipe . imi zise pe un ton sever . Iar a inceput ...gandesc oftand adanc si dau sa plec impreuna cu vechiul meu prieten . - Apropo, nu uita ca azi avem antrenament la ora 15:00 vreau sa fii acolo , sper sa nu intarzii deoarece stii ce se intampla cand astept . imi intorc privirea spre ea si reusesc sa schitez un mic zambet , dupa lundu-l de mana pe baiat si plecand mai repede din birou, iesind val-vartej din cladire, dupa dandu-i drumu lui Den la mana intorcandu-ma spre el si zambindu-i copilaresc, apoi relundu-ne drumul spre academie .
-Sakura, in legatura cu stii tu, acea misiune, ce ai facut? Stiu ca ai dat ordin sa nu mai vorbim niciodata despre asta , dar sunt foaarte curios, ce s-a intamplat cu acei baieti ? ma intreaba curios baiatul, ma opresc brusc si imi indrept privirea spre el, fata mi se incetosa iar zambetul imi disparu de pe fata vazandu-se tristetea ce-mi cuprinse intreg corpul .
-Asculta, am zis ca nimeni nu are voie sa vorbeasca despre cei doi, nu m-am facut inteleasa de toata lumea ? ii adresez si eu la randul meu o intrebare vazandu-se clar furia de pe fata mea . In inima se reaprinse acea durere care credeam ca am invinso dar nu nimic nu sa schimbat, toate acele nopti pierdute si toate acele antrenamente facute doar pentru ami redobandi puterea, sunt oare la fel ca ei ? Sunt facuta doar pentru putere ? Am ingropat si eu sentimentele la care tine-am asa de mult ? Baiatul vazand ca acest subiect ma deranjeaza il schimba imediat, punandu-mi o gramada de intrebari despre prieteni si sat . Dupa douazece de minute am ajuns in fata academiei, imi intorc privirea catre baiat care avea un zambet pana la urechi zicandu-mi :
-Daca ai sti ce dor mia fost de aceasta academie care ... dar nu continua deoarece il intrerupse o fata cu parul lung si ochii albastri destul de tupeista il intrerupse .
-Ei, ei pe cine avem aici . zise fata imbratisandul de Den iar acela facand acelasi lucru la randul lui . Zambesc in sinea mea vazand ca cei doi se inteleg in sfarsit , deoarece de mici nu se suportau deloc, amandoi aveau ceva de comentat . Amintiri frumoase unde ma regasesc, amintire care raman in inima mea orice sar fi intamplat. Imi scutur capul alungandu-le pentru moment dandu-mi seama ca era tarziu iar eu mai aveam si un antrenament la care trebuia sa ma duc, ultima oara cand am intarziat ma luat mama dracu . Incep sa chicotesc intrerupandu-i pe cei doi , reamintindu-i lui Den ca nu avem timp de depanat amintiri, Ino isi lua ramas bun si pleca spre biroul Hokage-lui iar noi indreptandu-ne spre curtea academiei. Ne indreptam spre cancelarie,ajungand in mai putin de doua minute, bat politicoasa la usa dupa o deschid usor intrand in incapere, il prezint la fel de politicoasa pe Den cerand lista cu echipa care o va antrena in curand . Arunc o privire pe lista si zambesc fara a mai zice nimic doar facandu-i semn baiatului sa ma urmeze acesta salutand politicos si urmandu-ma curios . Dupa cinci minute am ajuns intr-o clasa, deschid usa observand trei copii plictisiti care mai aveau putin si adormeau .
-Buna ziua ! Deranjez ? intreb sarcastica iar acestia sarind imediat din banci ii inmanez barbatului foaia celor trei copii si ma ii urez noroc, avea nevoie ce-i drept .
OK. deci m-am gandit ca :)) nu tre` sa mai comentez fic-urile altora deoarece probabil ii deranjeaza ,, Ce comenteaza asta, nu stie ce zice nici macar nu are fic :-@ '' Apreciez pe cei care scrie ... ca tre sa iti storci creeri sa faci bine . Pff ... critici :) , da-tiii drumu` ca va dau voie . :))
Am mai avut tentative de fic-uri da nah nu aveam descriere si tot ce trebe` pt un fic si sa numai lungesc vorba ... fic-ul meu . :)
Va rog !
Capitolul 1 . Incepe povestea mea,povestea noastra .
*********
-Sasuke , te rog , nu pleca ! zic uitandu-ma la el cu ochii in lacrimi . As fi dat orice sa-mi zica ,,te iubesc'' ...
-Sakura , multumesc ! imi zice in sfarsit .
[Dupa doua zile ]
-Pleci ? il intreb pe baiatul din fata mea , acesta intorcandu-se cu fata spre mine si zambindu-mi imi zice :
-Imi pare rau , dar ... vreau mai multa putere, vreau sa am puterea de al aduce inapoi . zambeste plecand iar eu izbugnind in lacrimi ...
-A plecat si el , m-au parasit amandoi . ma uit indurerata dupa baiat urmarindu-l si pe el cum se indeparteaza usor de mine, acum chiar na mai ramas nimic din echipa sapte.
*********
Razele soarelui patrund usor in camera , mangaindu-mi chipul angelic . Numele meu este Sakura , am saptestrezece ani , ce sa va mai zic , nu ma pricep sa ma descriu foarte bine, am ochii mari si verzi iar parul imi este roz, va ve-ti da seama pe parcurs ce fel de persoana sunt iar acum mai bine revenim la poveste . Ridicandu-ma in sezut imi frec ochii si imi indrept privirea catre o fotografie de pe noptiera , clipesc oftand dupa ma ridic din pat indreptandu-ma catre fereastra . Konoha ... asa de multe amintiri ma leaga de acest sat , nu stiu de ce nu am plecat de aici cum au facut ei . Putere , razbunare ... de ce, doamne ? De ce in viata tot ce conteaza sunt puterea si razbunarea ? Doamne ... cum ramane cu dragostea si prietenia ? Nu inteleg , chiar numai inteleg nimic . Totusi au trecut trei ani si eu tot nu pot sa trec peste acele clipe, nu pot sa trec peste distrugerea echipei ... Ma simt neputincioasa , mai arunc o privire peste sat si ma indrept spre dulap , il deschid si ma uit nehotarata prin el . Zambesc , alegandu-mi din dulap o fusta mini rosie , o bluza tot rosie cu buricul gol , parul mi lam lasat pe spate plus accesoriile specifice unui ninja . les din camera coborand pentru a lua micul de jun , ma indrept in bucatarie unde gasesc un bilet pe care scria : ,, Sakura, am plecat din sat, ne vedem peste doua luni, tot ce ai nevoie ti-am pregatit in dulap . Imi pare rau ca nu ti-am zis dar aseara am primit aceasta misiune . Te pupa, mami ! '' . Oftez uitandu-ma la ultimele cuvinte si dandu-mi ochii peste cap,, Da da , te pupa mamy !'' Mereu aceleasi cuvinte . ma uit inca o data la scrisoare dupa o arunc la cosul de gunoi . Cateva injuraturi imi scapa printre dinti dupa plec nervoasa catre biroul Doamnei Tsunade , la iesirea din casa imi indrept privirea catre marele copac de cires din fata casei se pare ca anul acesta florile sunt mai mari si mai frumoase , privirea mi se inmuia iar un zambet copilaresc imi aparu de fata . Imi pastrez acel zambet pe fata aamintindu-mi ce mia zis tata inainte sa moara ... ,, Iubita mea , daca florile de cires sunt mari si frumoase , puterea din corpul tau va creste iar tu vei fi si mai frumusica dar nu uita sa iei o floare de cires si sa o tii mereu la tine '' , nu stiam de ce imi zicea asta dar de cand a murit mereu iau o floare de cires si o tin in buzunar pana cand copacul inflorea din nou . Fara sa-mi dau seama o floare cazu in mana mea , ma uit surprinsa la ea nu parea a fi ca celelalte , o miros , acel parfum imi incanta simturile,ma ducea intr-o alta lume . O lume unde rautatea nu putea ajunge , o lume doar a mea , unde toate visurile mi se implineau iar lumea cunosteau doar : prietenia ,iubirea si speranta . Ies in sfarsit din mica mea lume si ma indrept cu pasi marunti catre biroul doamnei Tsunade o ameteala ma cuprinse deodata , simteam ceva dar nu stiu exact ce . Acea senzatie care aparea cand persoanei dragi tie i se intampla-se ceva , ma intreb oare ce sa intamplat , am grabit putin pasul dorind sa ajung mai repede . In sfarsit ajunsesem la biroul hokagelui bat la usa asteptand .
-Intra !imi zise Shizune , o femeie cu parul negru, ochii de aceiasi culoare, de inaltime medie cu o privire calda . Ma intreba surprinsa ce caut la birou incercand sa zambeasca desi ar fi trebui sa-i zica cineva ca nu stie sa minta . Ridic din spranceana devenind serioasa intreband-o ce se intamplase de Lady Tsunade nu este in birou si mai important de ce ea nu este cu aceasta ? Alte intrebari , nici macar un raspuns . De ce euu ? deodata gandurile imi fura spulberate de o voce extrem de cunoscuta .
-Sakura ! De cand nu te-am vazut . Ce mare sa facut floarea mea de cires . Imi intorc capul catre acea pesoana , deodata un zambet imi invada fata nu puteam sa cred ca sa reintors .
-D...D...Den ! exclam bucuroasa si totusi surprinsa sarindu-i in brate si imbratisandu-l puternic . -Ce faci ? Cand ai venit ? Cat stai ? am inceput sa-i pun o mie si una de intrebari , saracul baiat cred ca la-m luat prea prin surprindere .
- Usor,usor ! imi zice zambindu-mi calduros baiatul . Acesta avea douazeci de ani dar nu ia-ti fi dat mai mult de optesprezece credeti-ma , parul era de un gri asemenea celei mai ingrozitoare ceti iar ochii de aceiasi culoare , era innalt si extrem de hot . Deodata o silueta aparu pe usa , aceasta era Doamna Tsunade, ii zambesc departandu-ma de baiat pentru ai face loc sa treaca .
- Pai ce sa mai zic ... prezentari prea mari nu sunt de facut . zise hokage vazand ca ne cunoastem , era si evident prin faptul ca eu topaiam de bucurie prin birou . Deodata ma opresc incepand sa-mi pun iarasi o mie de intrebari dar la una nu imi puteam raspunde, ce cauta Den aici ? Lady Tsunade vazu mirarea din ochii mei si zise :
- Sakura, Den a venit aici pentru ai antrena pe tinerii nostri ninja . Te rog sa-l conduci pe Den la academie , sa-l prezinti atat profesorilor cat si elevilor iar nu in ultimul rand viitoarei lui echipe . imi zise pe un ton sever . Iar a inceput ...gandesc oftand adanc si dau sa plec impreuna cu vechiul meu prieten . - Apropo, nu uita ca azi avem antrenament la ora 15:00 vreau sa fii acolo , sper sa nu intarzii deoarece stii ce se intampla cand astept . imi intorc privirea spre ea si reusesc sa schitez un mic zambet , dupa lundu-l de mana pe baiat si plecand mai repede din birou, iesind val-vartej din cladire, dupa dandu-i drumu lui Den la mana intorcandu-ma spre el si zambindu-i copilaresc, apoi relundu-ne drumul spre academie .
-Sakura, in legatura cu stii tu, acea misiune, ce ai facut? Stiu ca ai dat ordin sa nu mai vorbim niciodata despre asta , dar sunt foaarte curios, ce s-a intamplat cu acei baieti ? ma intreaba curios baiatul, ma opresc brusc si imi indrept privirea spre el, fata mi se incetosa iar zambetul imi disparu de pe fata vazandu-se tristetea ce-mi cuprinse intreg corpul .
-Asculta, am zis ca nimeni nu are voie sa vorbeasca despre cei doi, nu m-am facut inteleasa de toata lumea ? ii adresez si eu la randul meu o intrebare vazandu-se clar furia de pe fata mea . In inima se reaprinse acea durere care credeam ca am invinso dar nu nimic nu sa schimbat, toate acele nopti pierdute si toate acele antrenamente facute doar pentru ami redobandi puterea, sunt oare la fel ca ei ? Sunt facuta doar pentru putere ? Am ingropat si eu sentimentele la care tine-am asa de mult ? Baiatul vazand ca acest subiect ma deranjeaza il schimba imediat, punandu-mi o gramada de intrebari despre prieteni si sat . Dupa douazece de minute am ajuns in fata academiei, imi intorc privirea catre baiat care avea un zambet pana la urechi zicandu-mi :
-Daca ai sti ce dor mia fost de aceasta academie care ... dar nu continua deoarece il intrerupse o fata cu parul lung si ochii albastri destul de tupeista il intrerupse .
-Ei, ei pe cine avem aici . zise fata imbratisandul de Den iar acela facand acelasi lucru la randul lui . Zambesc in sinea mea vazand ca cei doi se inteleg in sfarsit , deoarece de mici nu se suportau deloc, amandoi aveau ceva de comentat . Amintiri frumoase unde ma regasesc, amintire care raman in inima mea orice sar fi intamplat. Imi scutur capul alungandu-le pentru moment dandu-mi seama ca era tarziu iar eu mai aveam si un antrenament la care trebuia sa ma duc, ultima oara cand am intarziat ma luat mama dracu . Incep sa chicotesc intrerupandu-i pe cei doi , reamintindu-i lui Den ca nu avem timp de depanat amintiri, Ino isi lua ramas bun si pleca spre biroul Hokage-lui iar noi indreptandu-ne spre curtea academiei. Ne indreptam spre cancelarie,ajungand in mai putin de doua minute, bat politicoasa la usa dupa o deschid usor intrand in incapere, il prezint la fel de politicoasa pe Den cerand lista cu echipa care o va antrena in curand . Arunc o privire pe lista si zambesc fara a mai zice nimic doar facandu-i semn baiatului sa ma urmeze acesta salutand politicos si urmandu-ma curios . Dupa cinci minute am ajuns intr-o clasa, deschid usa observand trei copii plictisiti care mai aveau putin si adormeau .
-Buna ziua ! Deranjez ? intreb sarcastica iar acestia sarind imediat din banci ii inmanez barbatului foaia celor trei copii si ma ii urez noroc, avea nevoie ce-i drept .