Animezup - forum manga si anime

Continuarea…

Va multumesc mult Soph.,Myranda si Moon..ce ma faceam eu fara voi..si in aceeasi masura va dedic voua acest capitol si urmatoarele!


Sakura:
-Ce parere ai despre mine,Sakura?
Raman stana de piatra la auzul acestor cuvinte, nici macar aerul din piept parca nu il mai simt, sunt intr-un vis atat de dulce si de frumos, dar este doar o iluzie a mintii mele. Probanil el se refera in calitate de aminc, iar eu cred ca el ar putea simti ceva pentru. mine, eu care nu sunt atat de frumoasa. Are toate fetele la picioare si sa ma alaega pe mine. Ce fraiera sunt.Cum pot sa ma gandesc la asa o prostie?Doamne,nu ma mai recunosc,de ce sunt asa de vulnerabila,e doar un baiat pana la urma.Doar ca,are acea sclipire’n ochi,ma vrajeste,nu pot sa’i rezist.Si de ce ma pierd asa de prosteste in ochii lui?Si de ce cred ca se va uita vreo data la mine,tocmai la mine…o fata ca toate celelalte.Vise…sperante…Pana acum o zi el nici nu stia cum ma chiama,si acum,sa ma intrebe asa de repede daca’i accept prietenia?Si cum as putea sa’I zis ca simpt totusi ceva pentru el,ceva mai special.M’ar crede o fraiera pe care o poate pune la picioarele sale oricand vrea.Dar eu nu sunt asa,chear daca il plac,nu m’as injosi intratat sa fac orice vrea el.Huh?Ce se intampla?Ce e acest sentiment?Parca ma azuduie cineva?Dar de ce?Ince,incet aud din ce in ce mai clar cateva cuvinte:<Sakura,trezeste’te,ma asculti macar?”Acel vis frumos se pare ca se spulberase,ce pacat.Huh?Sa’l ascult,dar ce a zis?Ii zic putin timida,dar totusi optimista:
-Scuza’ma,ai zis ceva?N’am fost atenta,imi pare atat de rau…Da,am ajuns sa imi cer scuze si in halul asta..
-Te’am intrebat daca vrei sa ma ajuti cu costumul pentru balul de la sfarsitul anului scolar.Nu ai ascultat nimic din ce ti’am zis?Aud o schimbare in vocea lui.Ce se intamplase,cat de mult visasem?Dar de ce e asa de nervos?
-Uh,ce bal?
-Ai uitat de balul de care ne-a anuntat Kakashi?
Cat de tampita pot fi sa uit si asta.Unde’mi era gandul?
-Oh,am uitat.Sigur ca tea jut,dar acum trebuie sa plec,e destul de tarziu,si..Si ce?De ce nu am mai zis nimic?Acum sigur rade de mine.Mai bine intru mai repede in casa.
-Stai,ne vedem maine la 8 la mine,ok?
Nu sctitez mai mult decat un zambet aiurit pe fata,care ii da de inteles ca accept.
Ajunsa in camera mea imi asez ghiozdanul l-a marginea patului si ma trantesc brusc in pat. Aceasta incapere in care dorm si imi fac temele este de culoarea crem, o culoare atat de pasnica, care ma face de multe ori sa scot un zambet, dar azi nimic nu ma poate face fericita. Patul rotund care este asezat in mijlocul camerei mele imi da o priveliste spre tot ce cuprinde incaperea. Usa de pe care am intrat este foarte apropriata de cea de la baie, si opusa cu cea care duce la balcon. Biroul de culoarea stejarului pe care scriu atat de des incat parca face parte din viata mea, si deasupra lui geamul care imi racoreste mintea cand patez foaia alba de cerneala. Dulapul din stejar care cuprinde toate imbracamintele mele, tot ce port.
Sunt invadata de anumite ganduri.Nu’mi dau pace.Dar ce este cu sentimental asta?Nu l’am mai simptit.Simpt fiori in fiecare particica a corpului cand imi vorbeste.Oh,ma urasc!Probabil daca ar afla ca’l plac,si’ar bate joc de mine.Din tot ce am auzit despre el nu se da in vant dupa ele.O noapte ii este de ajuns si apoi le paraseste.Se zvoneste ca mai toate fetele au trecut prin patul lui,apoi au fost parasite.Ce poate fi oare in sufletul lui?Cat de rece poate fi?Oh,decat sa ma plang mai bine as scrie.N’am mai scris versuri de mult.Cu gandul la toate cele petrecute azi,creionul aluneca usor pe foaia de hartie.Parca e mai usor sa’mi exprim sentimentele asa.Versurile scrise pe foaie imi exprima perfect sentimentele.Cum pot sa fiu asa de ravasita de un baiat?Se ce daca l’as iubi?Lui sigur nu i’ar pasa,as fid doar o aventura de’o noapte si atat.La acest gand o lacrima se strecura pe chipul meu,udand foaia pe care scria:
Creatia imi arata ce sa fac,
Dansez pe ringul de dans cu tine,
Si cand imi atingi mana,inebunesc.

Muzica imi spune ce sa fac,
Ca tine acum,
Cand spunem noapte buna,
Voi sti daca e bine.

Si simt ca vi prin venele mele,
Sunt in tine sau e muzica de vina?

Cine imi detine inima,
Este dragoste sau este arta,
Felul in care te misti,
Imi este confuz,
Si nu pot spune,
Este bataie sau scantei?

Se pare ca am ceva inspiratie.Am scris destul de frumos.Sa merg la el acasa?Dar nici nu stiu unde sta..sa nu’mi zici..ah,trebuie sa’i dau un mesaj.Ah..ce tastatura tampita…asa,si ce sa’i scriu..?<Buna,Sas’ke,sunt Sakura,da’mi te rog adresa ta,caci altfel nu am cum sa ajung la tine maine.>.Eh,destul de scurt dar merge..ce e asta?Iar vibreaza telefonu,un mesaj de la Sas’ke.<Nu’i nevoie sa’ti zic,te i’au maine de acasa la ora cinci,ok scumpo?>.Ce naiba,scumpo,de unde atata?<Ok.Noapte buna Sas’ke!>.Uh,dar ce se intampla,nu ma mai pot misca,sunt asa de obosita.Cred ca ar trebui sa ma culc.Ah,iar am primit un mesaj..<Bine draga,te i’au la cinci.>Dar cum pot sa dorm,cand el imi razbate prin minte?Gandul imi zboara la el si…

Capitolul 4.
Huh,ce’i asta?Ce este cu zgomotul asta insuportabil?Aaah,ce naiba se intampla?Ma simt asa de ravasita,ce e asta?Asta imi tot ziceam,nu stiam ce se petrecea.Deaodata ma ridic in sezut si strig cat pot de tare Aaah!Ce naiba am mai facut acum..sau,nu..,ba da,a fost iar un afurisit de cosmar.Imi omoara noptile aceste vise,huh..si..de ce?Ce am facut eu sa mi se intample asa ceva in fiecare seara?Ma rog,acum s-a sfarsit.Ce naib..e deaja 7:33?!Intarzii la liceu..cat doamne iarta’ma am dormit?Nici n’am timp sa imi aleg niste haine cat de cat mai deosebite,arunc pe mine pur si simplu cateva lucruri gasite pe scaun.Ma duc repede la baie pentru a’mi face toaleta de dimineata si..ce e asta?Sa nu’mi zici,acum nu avem nici apa calda?!Ah,presimpt ca ziua asta o sa fie una din cele mai urate ale vietii mele,dar poate ma insel..Hmp..eu stau la taclale si intarzii dea binelea la liceu.Ma indrept repede spre oglinda,vrand va-mi asez parul.Ce?!E asa de aburita,nu vad nimic..asta inseamna,sa nu’mi spui…v’a trebui sa ma pieptan pe ghicite.Wof,urasc asta.Sa speram ca sta cat de cat.Jos ma asteapta Sai cu micul-de-jun pregatit.Trec pe lanca el cu viteza luminii,nu inainte sa’I zic vreo’doua:
-Idiotule,de ce nu m’ai trezi!Acum intarzii la liceu.Ai face bine si m’ai duce cu masina.Hai,misca’te!
Ce face asta acum,schiteaza doar un zambet ironic,strangand din dinti si zicandu-mi:
-Idioata in aceasta familie esti tu,draga.Azi e sambata,si din cate stiu eu n’ai scoala.Sau la voi la liceu se fac ore ca pe vremea lu’Pazvante chioru’?
Huh,cee?E sambata deaja!Da’ce zi a fost ieri…ah,am uitat si zilele saptamanii.Imi las ghiozdanul la marginea canapelei si ma urc pe aceasta.Acum ma aflam in binecunoscutul nostrum living.Destul de mare,chiar prea mare zic eu.Peretii sunt vopsiti cu un crem spre roz,ceea ce creaza o armonie foarte frumoasa in casa,sau cum ii zice mama”Feng Shui”.Canapeaua pe care m-am trantit mai devreme este alba cu cateva floricele crem,asortandu-se de minune cu mobila din lemn de pin.Pe ici,pe colo zaresti tablourile colectionate de tata,un mare fan al acestor vechituri,dar pe mine nu ma fascineaza chear deloc.Macar daca aducea si el o Mona Lisa sau un Bar la Folies-Bergere,asa a adus numai tablouri de care n’am auzit nimic in viata mea.Era sa uit,langa tablourile acelea enervante este,sigur ca este,o poza cu mine.Imi place sa ma admir,e chear interesant..asta si uitatul pe pereti sau pe tavan,n’ati incercat nici odata?Langa canapea se afla doua chivece cu flori,si cred ca asta da cel mai mult culoare locului.Pe jos sta intins bine mersi un covor alb cu dungi negre,ce bine i’o fi,cand altii muncesc el sta de geaba.Chear sunt invidioasa pe el.Hai c’am zis’o si p’asta..invidioasa pe un covor.Doamne nici nu pot sa cred cate imi ies pe gura.Se vede ca nu am dormit bine azi-noapte.Pe o noptiera ,mai in spate,sta si papagalul nostru Kuky.Saracutul,noroc de Sai ca’i mai da de mancare,caci eu mereu uit.I’au de pe masuta telecomanda si incep sa ma holbez la canale si ele la mine.Ce interesant!Pe canalul patru, unde era Prima TV parca,se auzea in continuare:”Ooo maa gaa!”Ah,iar Mondenii.Incep sa schimb canalul din ce in ce mai repede,chear nu am observat cat de repede trecuse timpul.Nu stiu cat este ceasul,dar vreau sa ma culc.Ah,ce’I zgomotul asta?Se pare ca vine de la telefonul meu.Il scot din buzunar si ma uit la apelant..cine alt cineva decat Sas’ke.Huh,e deaja cinci?!Raspund cu un simplu “Alo!”parca printre gafaituri.Vocea cealalta imi zice:
-Coboara ,caci te astept in fata portii.
Am si uitat de faptul ca trebuia sa ma duc la Sasuke acasa.Ce aiurita’s azi.Ies din casa si ma indrept spre poarta.Cand deschid poarta zic un Wow!Era atat de..
Eh..sper sa va placa si lectura placuta>.>!