Aici fiecare isi spune durerile si incercam sa ne ajutam intre noi, caci ajutand vom fi ajutati!
Durerea mea cea mai mare e ca mi-am pierdut aproape toti prietnii... Nu mai iubesc aproape pe nimeni... Totusi, un zambet de-al lor ma face si pe mine sa zambesc
Ei, durerea ta care este?
WEll, tristeţea este o emoţie extrem de puternică care ne poate aduce în pragul depresiei, dar până la urmă putem să ne scoatem din stările astea uşor cu ajutorul celor apropiaţi. Ei bine şi eu am fost tristă şi încâ mai sunt fiindcă mi-am pierdut [ a fost vina mea ] 3 prietene foarte bune, dar acum încep şi încerc totodată să recuperez ce a fost. Tristeţea în sine te poate aduce în pragul depresiei şi îţi poate distruge concentrarea, chiar somnul uneori când nu o poţi controla.
În ceea ce te priveşte pe tine, poate ar trebui să începi să-i readuci pe ceilalţi prieteni pe care i-ai pierdut şi să încerci să le arăţi că încă îţi pasă de ei.
Eu nu am prieteni, prefer sa fiu pe cont propriu, dar fie sa incerc sa va ajut si eu cu ce pot ^^
@
Storymaker - daca ai incercat sa te impaci cu ei si ei te-au refuzat sau nu au parut prea interesati de propunerea ta mai bine nu te mai chinui, o sa ajungi ca o maioneta si tu sa faci tot ce ei vor doar pentru ale fi prieten, incearca sa iti faci alti prieteni, nu e chiar asa de greu pe cat pare, sau poate ca este, dar mai intai gandestete ce fel de prietn ai vrea sa ai si incearca sa il gasesti, presupun ca si tu esti intr-o scoala/liceu facultate/etc. deci, cu atat mai usor ^^ sper ca ti-am fost de folos catusi de putin
Ei, mi-a placut foarte mult timp si mie sa fiu pe cont propriu. Dar mereu lipsea ceva... imi lipsea sentimentul de incredere si siguranta pe care ti-l dau prietenii...
Am avut prieteni foarte buni si am fost fericit.
Dar, la greu nu mi-au fost cu adevarat prieteni adevarati. Nu au avut curajul sa ma incurajeze, iar eu cazusem in depresie... Asa ca am hotarat sa ma razbun. Dar razbunarea mea era prea rea chiar si in imaginatie, asa ca mi-am parasit multi prieteni si am devenit un om rautacios si las... exact opusul a ceea ce eram... Ei erau echilibrul meu... pe unii prieteni i-am parasit caci mi-a fost rusine de ei stiind in ce stare mizerabila sunt...
Totusi, tristetea mi-a aratat ca nu sunt asa de tare cum credeam, mi-a aratat c amerita sa traiesc. Treebuiie sa traiesc pentru a ierta si a fi iertat, pentru a ajuta si pentru a fi ajutat...
Multumesc pentru incurajari si am sa tin cont de ele.
Acum, ca m-ati ajutat, problemele voastre care sunt? Si sa nu spuneti ca nu aveti, caci toti avem...
Dacă prietenii taău erau în starea aia, însemna că aveau nevoie de tine ca să îi ajuţi.
Trebuia doar să le oferi mâna de ajutor să-i scoată din starea aia.
dacă nu au stat cu tine când erai trist şi deprimat înseamnă cu nu erau prieteni
adevăraţi. Un prieten adevărat e mereu lângă tine când ai nevoie de el şi
râde cu tine şi plânge.
Niciodată nu e prea târziu să-ţi găseşti adevăraţii prieteni care să te sprijine la greu.
Asa este, dar ei au curajul sa se jigneasca intre ei, sa faca dezbateri despre politica fara nici un scop si sa-si bata joc, iar eu... care eram in pragul de a ma sinucide... m-au vazut la pamant si desi eu i-am ajutat cat am putut deseori, ei m-au ignorat, dabea scoteau cateva cuvinte...
Si, totusi, le puteam citi in ochi ca le pare rau ca sufar dar nu aveau curajul de a ma ridica din tristete...
Inselati de aparente, au devenit lasi si fricosi...
Iar eu detest lasii si fricosi , chestie care , in mod ironic, am devenit...
un prieten ideal pentru mine ar fi unul care sa poata privi spre viitor, care sa fie multumit de amintirile pe care le are si care sa aiba un vis si un scop...
In ultimul timp, eu am fost propriul meu prieten, si ca sa nu innebunesc, Dumnezeu mi-a fost calauza.
Daca nu ar fi fost Dumnezeu,l care prin credinta sa-mi dea un cod de viata as fi ajuns un ucigas probabil...
Eu o sa ma straduiesc sa ma schimb.
Tu cum te simti?
Hm, în general oamenii se schimbă, ei nu sunt aşa cum ne dorim noi. Spre exemplu eu nu am alţi prieteni decât aici pe forum şi prin ţară. Vorbim pe mess şi la telefon, căci la mine în oraş nu pot avea prieteni, deoarece ei sunt foarte...cum să spun, s-au degradat aşa de tare, nu mai au principii, nu mai există moralitate şi lucrurile care um om ar trebui să le aibă. În general mă înţeleg bine cu colegii de clasă, dar aşa să fim prieteni nu, mai mult decât colegi, amici de şcoală nimic mai mult. La mine în oraş cel puţin sunt foarte mulţi care cum să spun, nu...nu gândesc. Parcă le-a şters cineva creierul. Sunt aşa de preocupaţi de ei înşişi şi nici unul din ei nu au prieteni aşa. Se folosesc între ei. Spre exemplu nişte fete de liceu sunt prietene doar pentru ca să obţină de la una şi de la cealaltă ţigări. Şi nu glumesc, lucrurile astea se întâmplă din păcate şi nu le poţi schimba gândirea cu nici un fel. Au ajuns foarte urât şi nu se poate face nimic pentru ei.
Lumea a ajuns urât de tot, sincer de aceia prietenii nu mai există pentru că în primul rând nu mai sunt principiile şi moralitatea de altă dată şi respectul faţă de persoana respectivă.
Ai dreptate... Dar tu inca mai ti la fostii prieteni? CAic daca inca mai ti la ei, trebuie sa te gandesti la lucrurile frumoase petrecute impreuna, sa fi fericita ca ai asa amintiri frumoase cu ei, sa-ti spui ca a fost foarte frumos si ca acum trebuie sa cauti prieteni noi. Cauta si vei afla
caci daca ai o problema in realitate, ne este greu sa-ti sarim in ajutor, dar un prieten, chiar si fals, te ajuta.
O sa reusesti. Spera si cauta caci vei reusi!
[posturi unite]
Mda...
Sunt trist caci mi-a disparut un topic creat de mine...
Ori cineva se joaca cu contul meu, ori altceva caci eu nu l-am sters.
Oricum, acest site e plin de probleme.
Ma intreb: cand le vor remedia....?
[Toxic edit] Iar eu ma intreb cand nu vei mai face double post.
Soo, pe lângă faptul că era deja un thread dedicat acestei neplăcute, acum avem secţiune pentru exprimarea acestor probleme. Closed, gl in finding thy path.