Sadism..

[Catsz]

Hei! Ajung si eu dupa cateva capitole...uhm.
Deci e fain ficu'. Ceea ce m-a surprins a fost atitudinea Sakurei, seamana putin cu Ino(cum era in Naruto), dar totusi si ea era mai buna. xD Sasuke imi aduce intr-un fel aminte de un prieten si poate si Alice.
Greseli ...nuprea am fost atenta, dar am vazut una. Restu binisor.
Ai progresat mult ^^
So...continuarea and...Good Luck!
>:D< <--- here a HUG just for you :o3

[Miranda.]

A durat ceva timp de cand nu am mai comentat. Dar tu ai lasat la mine si cred ca ar trebui sa las si eu, plus ca asta am promis ca fac. Titlul ficului, nu cred ca m-am legat pana acum de el, este foarte frumos, atrage destul de bine. Descrierea este buna, sombra cateodata, intri bine in personaj. Sper ca tu nu vrei sa te omori... :)) . Sau da ? Dialogul este acolo unde trebuie, perfect. Actiunea nu fuge. Cam atat.

:bye:

[Alicia]

Healu, va multumesc muult pentru comentari>:D<, am vazut ca am cititori noi pe aici, ma bucur emorm ca va place:X. Si ca sa fac o mica paranteza, Death Miranda, cand m-am apucat sa scriu ficul chiar simteam ca nu imi gasesc locul in lume .. So, nu mai conteaza, cred ca o sa il fac +15 sau +16 :-", cred ca peste doua capitole o sa pun si un hentai micut:-", ma mai gandesc ..:-j


Capitolul 11

Alice P.o.V

-Bitch!
Mda, cam asta e concluzia surori mele, dupa ce i-am povestit ce s-a intamplat azi pe teren. M-am decis sa ii spun despre sarut, ca deobicei mi-a facut teoria chibritului de cincizeci de ori, dar ce mai conteaza? Eu tot fraiera raman, mai aveam putin si intram in pamant cand am aflat ca sunt impreuna.
-Si el, un coc*lar prost care nu stie ce pierde. Serios, ce ai vazut la el? Continua ea cu ironie si batjocura in voce.
Sincer, vorbele ei m-au ranit, nu il cunoaste, si nu ar trebui sa se pronunte asa. Nici eu nu il cunosc decat de o zi, dar dupa noaptea aia, sarutul ala, ahh, simt ca il cunosc de o viata. Stiu ca e baiatul perfect pentru mine, dar, are o iubita, una foarte stricta. Mereu exista cate un “dar” orice fac.
Sper doar ca el nu a aflat de discutia mea cu Sakura. Nu cred ca as putea sa mai dau ochii cu el daca afla. Oftez apasat si ma ridic de pe pat. Ma indrept cu pasi mici spre bucatarie, de unde imi iau un tort de inghetata cu frisca si ma pun pe canapeaua din living. Dau drumul televizorului si incep sa butonez telecomanda, pana dau de un film siropos. Nu imi place asa mult genu asta, dar pentru starea mea este foarte potrivit.

“-Dar Eric, te iubesc ..
-Misa, si eu te iubesc, dar nu ne putem casatorii. Iubirea noastra este imposibila, te rog, uita-ma, asa e mai bine pentru tine ..Adio!”
Din coltul ploapei mele, o lacrima cristalina isi face aparitia, alunecandu-mi pe obrazul usor rosiatic. Dupa ea, altele isi fac loc, cazandu-mi pe fata, apoi pierzandu-se undeva in infinit. Langa mine apare sora mea care ma imbratiseaza strans. Imi afund capul in umarul ei, incepand sa plang amar. De ce? De ce eu? De ce nu pot fii fericita? Am plecat din Paris ca sa fiu fericita, dar acum mi-am dat seama ca am fugit de probleme. Sunt un caz pierdut, un caine fara stapan.
O aud pe Mady cum imi sopteste cuvinte linistitoare, incercand sa ma calmeza, dar nu reusea, acum nu, probabil doar “el” putea acum sa ma scoata din starea asta.
Ii spun ca o iubesc, si ma ridic de la ea din brate. Intru in graba in camera mea si scot din dulap o pereche de blugi albastri taiati si un tricou alb cu niste desene negre pe el. Ma imbrac repede cu hainele alese si ies afara din casa, fara sa ii spun surori mele ceva.

Nici eu nu stiu unde ma duc, dar vrea sa scap din aceasta “rutina” zilnica de suferinta. Imi bag castile in urechii, pornind melodia “Dysfunctional Family” cantata de Cinema Bizarre. Ma regasesc in aceasta melodie, eu chiar sunt rezultatul unei familii difunctionale. Copil facut la betie, asta sunt si asta voi fii mereu. Nu am familie, nu am nimic, doar mila celor din jur ma mai tin acum in viata. Urasc cand intalnesc privirea aia, o privire plina de mila si parere de rau. Toti ma privesc asa, pana si sora mea, dar Sasuke nu m-a privit niciodata asa, poate pentru ca nu stie ca sunt adoptata. Cred ca trebuie sa ii spun, e un secret prostesc.

“Tata” mi-a zis ca nu e o rusine faptul ca sunt adoptata, dar eu vad asta ca pe o umilinta, sunt un copil fara viitor.
Respir aerul celor care chiar au nevoie de el si traiesc cu un scop, dar totul este in zadar, acum chiar vreau sa mor, orice ar fii, pamantul asta infect nu mai e un loc bun pentru mine. Locul meu e in iad, doar acolo m-as integra bine. Nicaieri in lumea asta de doi bani nu mi-am gasit locul. M-am nascut in Bucuresti, unde am stat noua ani cu “parintii” mei naturali, apoi am ajuns in Paris, locuind cu familia Parker, iar acum sunt in Tokio, aspirand la viata mai buna. Mda, frumoasa viata, am uitat sa zic de anul pe care l-am petrecut la orfelinat, cel mai urat an din viata mea. Dar, ce tot vorbesc? Viata mea e urata in totalitate…

Sasuke P.o.V

La dracu daca ma mai droghez vreo data. Simt ca imi explodeaza capul. Hmm, cu toate astea ma simt mizerabil pentru ceea ce i-am facut Aliciei, dracu, am si uitat ca am iubita. Ma rog, aici e vorba de Sakura, e draguta, dar cam proasta, si o piti autentica. Era sa o iau la bataie cand am auzit-o cu manele. Adica, nici nu stiu ce caut cu ea, eu sunt emo cu negru, lame si tot tacamul, pe cand ea e o printesa roz cu puf si toate prostiile. Imi dau ochii peste cap si ii trimit un mesaj in care ii dau “vestea”, cum ca noi doi nu ne potrivim si tot restu.
Ma intreb ce face Alice, oare e bine? Oare ce crede acum despre mine? Cred ca stiu: “E un bou, un porc, un fraier, un afurisit afemeiat pe care il urasc, dar totusi e asa sexy si saruta mortal!”
Hmm, cred ca asta crede, dar fara ultima parte, adica, ar avea dreptate in toate aste, dar si la ultimele parti. Zambesc amuzat si il sun pe Naruto, ii cer numarul ei de telefon, dupa care o sun asteptand sa raspunda. In ureche incepe sa imi sune melodia “Forever or never” de la Cinema Bizarre, are gusturi bune.
Astept, astept, astept, dar nu mai am rabdare.Unde dracu isi tine telefonul ala? Il bag pe gat cand ma intalnesc cu ea. La dracu cu casuta vocala, incerc iar si spre fericirea mea, in telefon se aude o voce ragusita si oarecum putin confuza.
-Alice? Esti tu sau bou ala de Naruto si-a batut joc de mine?
“-Cine esti si ce vrei? Si ca sa iti raspund la intrebare, da, eu sunt. ”
Vocea ei cristalina era ragusita si ironica intr-un fel batjocaritor. O intreb unde e, iar aceasta imi spune ca e in parcul unde am fost azi dimineata. Inchid telefonul, aruncandu-l prin camera. Imi scot din dulap o pereche de blugi negri si un tricou de aceasi culoare, imbracandu-ma repede cu ele. Ies din casa, incepand sa alerg spre parc.

Nu ma voi ierta niciodata daca a patit ceva. Din cate am inteles si ea este un fel de emo cu tendinte sadice, deci poate oricand sa face ceva nebunesc. Eu rezist mai mult decat ea, organismul meu poate duce drogurile si taieturile, dar ea e asa firava, inocenta si dulce, nu pot sa cred ca este emo kida.
Cerul capata o culoare cenusie, soarele nemaiputand fi observat. Oftez apasat, m-am saturat de aceasta asa-zisa “viata”. Ne nastem, taim si murim. Asta este circuitul omenirii. Unii fac multe in viata, iar alti nu fac nimic. Eu sunt din categoria esecurilor care nu au ce cauta aici, nici nu stiu de ce mai sunt in viata. Cauzez numai probleme. Toti oamenii pe care ii iubesc, ajung sa sufere. Sunt o finta care nu isi gaseste locul in lume, un monstru, o ciudatenie. Imi urasc viata, mereu am urato, cateodata stau si ma uit la cei fericiti, cei care traiesc clipa, cei care au un scop in viata. Ii ador, ii admir, s-au nascut pentru ceva, si indeplinesc acel lucru cu dragoste. Eu sunt doar eu, un nimeni, stiu doar sa visez, niciodata nu am facut nimic pentru nimeni, chiar daca as fi putut actiona intr-un fel.

Ajung intr-un final la intrarea parcului, parcul asta blestemat care mi-a distrus cele mai fericite momente din viata. Aici am prins-o pe Gabriela cu Gray, aici am sarutat-o pe Alice, aici ..
Pasesc fara tragere de inima pe aleea parcului, cautand-o din priviri pe blonda. Nimeni nu mai era in parc acum, doar eu si, sper sa fie si ea. Imi arunc privirea spre banca pe care am stat cu “ea” seara trecuta si o ..vad.
Era intinsa pe banca, nu se misca. Ma dezmeticesc repede si alerg spre ea. Chipul ei angelic era acum palid, ochii ei stralucitori erau inchisi, fata ei era umeda, semn ca a plans.
Ii pun capul pe piept, incercand sa vad daca mai respira. Simt cum pamantul imi fuge de sub picioare, in monentul in care nu i-am gasit pulsul. Incep sa o misc usor, lacrimi incercand sa imi iasa din ochii, dar eu nu le dau voie, nu plang, nu acum.

Cam atat, spor la criticat, aveti ce :">

[Catsz]

Hei>:D< Frumos!
Greseli au fost doar din cauza "i"-urilor.

"Ma imbrac repede cu hainele alese si ies afara din casa, fara sa ii spun surori mele ceva. " surorii*

surori - Am trei surori.
surorii - Surorii mele nu-i place laptele.
Si cred ca au mai fost greseli din astea,dar ma rog.Unde ai descris viata Aliciei, cred ca o puteai face mai frumos, dar si asa e bine, altfel nu s-ar potrivi cu Sasuke, nu?:))
Mi-a placut faza cand prietena a imbratisat-o pe Alice, si atunci cand Alice si Sasuke au gandit cam lafel <3 (ca nu isi gasesc locul si toate cele xD ) . Poate sunt destinati sa fie impreuna :-" .

Hm...that was all ;; ) mult spor in continuare!
>:D< <--- here a hug!:">

[Miranda.]

helloo
Multumesc ca m-ai anuntat,... cat despre intarziere, imi cer scuze, de trei ori am intram sa citesc, si de fiecare data nu ma apucat din cine stie ce problema. Descrierea a fost foarte buna, se simtea foarte bine sentimentele... Dialogul este bine realizat... Ideea este buna. Cuplul este inventat de tine, deci ... Nu-ti place Sakura chiar de loc de ai facut-o pitipoanca. Dar ea s-a taiat, a lesinat ( putin probabil ), dar ce a patit de nu ii simtea pulsul ? Iar uitarea telefonului este important, chiar daca nu pare, ai descris ca nu l-a luat, deci are un rol si el... Ce comentariu lung.

:bye:

[Ayumi Michaelis]

Hello>:D<
De ce esti rea?:( De ce ai facut capitolul asta atat de trist?:(( Deci pe bune, m-a emotionat. Mai am putin si plang:-<. Deci daca nu pui repede nextu` ne suparam rau de tot domnisoara. Si sa stii ca eu cred ca faci capitole luuuuuuungi:)), adica eu cred ca 3 sau maxim 4 pagini in Word sunt destule... Asta e parerea mea, nu trebuie luata in seama. Sa revenim la lucruri importante. Cum am mai spus imi place ficul, chiar ma intreb cum se sfarseste:-?, sunt sigura ca va fi ceva frumos, spectaculos si trist in acelasi timp. Pe mine m-a impresionat felul in care descri sentimentele lui Sasuke, atat de frumos si sincer. Anunta-ma de fiecare data cand pui alt capitol. Trust me;), I'll be there:*:X
:bye:

[Sho-Yo]

HELLOW,

Pai, intai de toate pot spune ca capitolul m`a facut foarte fericita >:d< caci a fost unul trist. Sasuke s`a despartit de Sakura, imi pare tare rau si chiar nu as dori( nu imi plashe Alice, nu o suport si etc.) sa fie Sasuke cu Alice dar stiu ca asa vei face si chiar daca nu va fi cu ea ci cu alta, ramane la alegerea ta :) Oricum, descrierea a fost bine pusa la punct, actiunea nu fugea asa de repede ca Sasuke iar dialogul nu a fost si nici nu este seexces(sec&exces, o combinatie reusite ;) ).
Si ca un mic cadou de la mine: Da Doamne sa moara Alice :D
Cam atat :-h

Sper ca nu te superi ca nu imi plashe Alice s ca`mi doresc moartea(mea) ei

[Search]

Hello sweetie :*.
Scuze ca nu am mai intrat sa mai comentez. De altfel stiai ca imi place fic'ul tau si ca as fi comentat, deci probabil ca ai banuit ca ceva s-a intamplat.
Deci.
Nu ma mir ca imi place atat de mult acest fic. Este genial. Iar tu ai evoluat un pic. Mai ales in ultimele doua capitole. Te felicit. Vad ca nu ai mai postat de mai bine de o luna. Ce s-a intamplat :o ? Sper ca nu renunti la fic... Te rog sa nu :)). Chiar m-ai facut curioasa. Banuiesc ca nu o sa moara. S-ar termina prea repede :)).
Astept oricum sa vad next'ul.
Bafta la scris. Hugs>:D<.