Nu ești un membru încă? Înregistrează-te acum!
Creează un cont nou  

Oricine va inflori (SasuKarin)

#1
Discalimer: Nu detin niciun personaj (in afara de cele create de mine), personajele apartin lui Masashi Kishimoto si nu fac profit de pe urma lor.


[/align]
Lupta pe viata si pe moarte


Stau in camera unui han micut. Ma gandesc... Oare ce am facut pana acum a avut vreun rost? Am facut o greseala uriasa omorandu-l pe el, dar am mai gresit si altundeva? Am luat alaturi de mine niste ratati. Cel putin fata aia, Karin. Este chiar mai rau decat Sakura la inceput. N-am vazut-o luptand si cade in ridicol mai mereu. Ma lasa rece... Probabil ar trebui sa ma debarasez de ea, oricum imi e inutila. Nu pot sa cred ca i-am spus ca am nevoie de ea. Ce a fost in capul meu?
Nu mai am timp sa ma gandesc la cum sa scap de ea, caci si intra peste mine.
- Buna dimineata, Sasuke. Ma gandeam ca ai vrea sa mananci ceva. Ai avut parte de o lupta grea, imi spune cu acel glas care s-ar vrea plin de afectiune.
Se apropie de mine cu tava cu orez. Explodez. Niciodata nu m-a mai enervat in halul asta, si nu stiu de ce. Arunc bolul cu mancare inspre ea, dar se fereste. Urlu:
- Lasa-ma in pace! Imi vorbesti de mancare tocmai acum? Nu esti buna de nimic, ma intelegi? Mai bine nu te-as fi luat cu mine! Nu esti suficient de buna pentru mine. Cu ce ma incalzeste sa aflu cati oameni vin inspre noi sau ce fel de chakra au? Adevaratii ninja creaza o strategie pe moment!
Pe chipul ei se citeste groaza si dezamagire. Stropi de sudoare ii aluneca incet de pe tample pe barbie. Cateva clipe ezita, dar dupa aceea dispare imediat. As fi avut suficient timp sa o ucid, sa zdrobesc o insecta asemeni ei. Din camera de langa mine, se aude ce vorbeste cu Suigetsu:
- Ei, draga, a fost rau cu tine Sasuke? Spune ce ti-a facut, il bate mamica imediat! rade el de fata.
- Prostule! spune Karin, iar apoi se aude un zgomot puternic. Cred ca iar l-a pocnit. Ce ratata!
Ma imbrac si imi iau sabia. Mi-am pus la punct planul prin care ma voi debarasa de fata asta ridicola. Ma indrept spre camera cu trei paturi unde stau "iubitii" mei camarazi. Cu un glas glacial ii spun ca trebuie sa vorbim afara. Pare destul de surprinsa. La fel de surprins sunt si eu cand isi scoate ochelarii, de parca ar sti ca este vprba despre o lupta. De fapt, nici nu va fi o lupta.
Vantul bate cu putere. Privirea ei uluita s-a transformat intr-o privire plina de ura.
- Asadar, vrei sa "vorbim", nu? surase ea.
Deodata, se repede la mine. Are un kunai in mana si incearca sa ma injunghie. Ii opresc lovitura cu sabia si o imping cativa pasi inapoi. S-a prins de plan. Acum eu o atac. Stie sa se fereasca de loviturile mele, este agila. A facut o miscare gresita. Lovesc cu sabia, dar nu reusesc decat sa o zgarii putin pe obraz. Incerc sa ii nimeresc inima, dar a facut o tehnica de substitutie si nu am reusit decat sa tai un copac. Ma intorc. O vad o clipa, apoi privirea mea se intoarce spre cladirea din fata. Karin cade peste mine si ma injunghie in umar. Are un suras superior pe chip, dar roseste. Ii dau un picior in abdomen si "zboara". Merg in directia ei si sunt gata s-o injunghii. Tremura de frica, iar ochii ei cer indurare. Din pacate, slabiciunea nu se iarta. O spintec cu sabia... sau nu. La naiba! A fost doar un genjutsu. Am picat intr-o capcana demna de un genin. Acum zece Karine se invart in jurul meu, iar una loveste in continuu. Trebuie doar sa ma concentrez, ca sa imi dau seama care e cea adevarata. O descopar si o electrocutez, folosindu-mi sabia.
Se rostogoleste de trei ori. Nu mai este o iluzie. Este, intr-adevar, disperata. Recurge la clone, o tehnica mult prea simpla. Fiecare in parte incearca sa ma loveasca, dar i le distrug aproape pe toate.
- Cred ca s-a sfarsit, nu-i asa? Stai linistita, pentru ca mi-ai oferit ceva bataie de cap desi esti slaba o sa mori rapid si fara durere, rad eu.
" Bine, nu chiar atat de slaba..." imi spun. Cand sunt gata sa ii retez gatul, ceva vrea sa ma injunghie. Este o alta clona a lui Karin, care a fost bine plasata. Cred ca a pus-o acolo chiar de cand a iesit afara, cu cateva secunde inainte sa vin si eu. Cu toate acestea, sunt prudent. M-am gandit sa ii fac jocul si sa folosesc o tehnica de inlocuire. Procedez la fel ca ea (desi nu imi place sa o spun) atacand de sus. Raman uimit de ceea ce face. Apuca taisul sabiei si trage cu toata puterea. Mana ii este ranita, dar Kusanagi e la ea si eu sunt aruncat direct in copac. Evit impactul si ajung din nou in fata ei. Deja ma streseaza batalia asta. Pur si simplu incearca sa traga de timp. Tine prea mult la viata. Incepe sa vorbeasca:
- Draguta sabie, Sasu, desi ii sta mai bine in mana mea.
Ataca. Se misca foarte gratios, stie sa imi controleze arma. Din pacate, nu e suficient de buna sa imi fie egala, daramite sa ma invinga! Ma distantez de ea si Karin face marea greseala sa se opreasca. Folosesc Chidori si reusesc sa o lovesc in plin. Ii curge sange din gura, picioarele i se inmoaie si cade la pamant. Poate ca imaginea ei moale, inerta, probabil moarta, l-ar induiosa pana si pe Suigetsu.
O iau in brate si ma adancesc in padurea intunecata in fata careia ne-am luptat. Gasesc un loc potrivit unde sa o las. Incepe ploaia. Mai bine m-as cara de-aici.
Ajung din nou la han, unde sunt intampinat de Juugo si de Suigetsu.
- Super lupta, Sasuke! imi zic amandoi.
Se pare ca au vazut-o pe Karin in actiune.
- Baieti, hai sa mergem. Ne asteapta Konoha! le spun.
Ei ma asculta numaidecat. Ne-am luat bagajul si am plecat. Acum, daca ma gandesc mai bine, imi pare putin rau de acea fata. Ei, lasa, daca a fost inutila si enervanta...


As dori sa va spuneti parerea, desi nu este cel mai bun fic cu putinta...
Cine spune ca n-a avut parte de tristete este un mincinos.
Violenta este ultimul refugiu al incompetentei.
Optimistul e un prost fericit. Desigur, pesimistul e doar prost.
Nu sufar de nebunie, ma bucur de ea in fiecare clipa!

#2
Buna! Ti-am citit si eu capitolul si mi-a placut. E original! Ma bucur ca nu e un fic SasuSaku, nu spun ca acelea nu-mi plac, dar voiam ceva nou. Naratiunea, descrierea si dialogul sunt destul de bune, dar se putea si mai bie. Greseli de tastare...nu-mi amintesc vreuna. Sincer, nu ma asteptam ca Hugo si Suigetsu sa fie de acord cu ce a facut Sasuke, dar...ce putea spune. A luptat destul de bine Karin. Abea astept urmatorul capitol. Sper ca fata sa devina mai puternica si sa se razbune pe Sasuke. Sa ii arata ca, chiar daca e fata, il poate invinge. Dupa cum am mai spus, abea astept continuare. Chuu and gambate!:-*
Psihologu' mi'a zis ca's nebuna, da' vocile din cap imi spun ca nu e adevarat
Nu te deranja...sa ma deranjezi...!
[Imagine: chibi_2903.gif]
, chibi-ul lui Tasha

Imi trebuie bombonele ca sa cresc... Imi dai si tu una?888

#3
Am revenit cu un nou capitol, o parte din el va fi din perspectiva lui Karin.

Salvarea

*


Nu stiu ce se intampla cu mine. Imi amintesc doar ca am fost lovita in plin, apoi ochii mi s-au imapaienjentit. De ce ma aflu pe buza unei prapastii?[/align]De ce am senzatia ca voi muri in curand? Se aud zgomote infioratoare in spatele meu. Ma intorc plina de teama. Un sarpe urias,teribil, ma tinteste cu privirea. Dumnezeule, e chiar Manda! Sunt socata de vocea lui. Vorbeste exact ca Sasuke.
- Nu esti buna de nimic. Oamenii nefolositori trebuie sa moara... spune el.
Ma loveste cu imensa lui coada. Sunt total naucita de atac si ma prabusesc in abis. Reptila imensa se transforma in cel pe care l-am iubit. Are o privire insetata de sange si un zambet plin de satisfactie pe chip. Devine o silueta neagra, apoi dispare de tot. Cred ca si eu o sa dispar in curand.
Nu pot sa nu imi amintesc momentele petrecute alaturi de el. Cum ne-am intalnit, luptele in care l-am insotit... Moartea lui Itachi.
Nici pe ceilalti nu cred ca ii ii voi uita... Intorc putin capul. Simt un fior rece pe sira spinarii. Mii desabii sunt indreptate spre mine, pentru a ma sfasia, pentru a ma face bucatele. Inchid ochii, nu vreau sa vad mai mult! Aud niste voci, dar vag, nu pot sa imi dau seama ce vorbesc acei oameni pe care nu ii pot vedea... Asta daca sunt oameni.
Ma apropii tot mai mult de taisul sabiilor. Se pare ca nu voi mai avea alte amintiri.
Foarte ciudat, simt ca incep sa ma ridic. Curand, imi dau seama ca nu e o impresie. Incep sa ma departez de acele lame teribile. Totusi, ma ridic foarte incet. Cu cat ma apropii de buza prapastiei, cu atat pot sa aud mai bine vocile, chiar deslusesc despre ce vorbesc acele creaturi invizibile.
- Ino, mai multa chakra! Fata asta e acea aliata a lui Sasuke, trebuie sa obtinem informatii despre el cat mai repede cu putinta!
- Stiu... Ma uimeste ca a reusit sa supravietuiasca unei rani atat de mari, raspunde cealalta fiinta.
Ajung de unde am plecat, din locul unde am vazut acel sarpe abominabil. Filmul se rupe si deschid ochii. Totul a fost un vis? In fata mea sunt doua fete cam de varsta mea si un baiat. Pe una dintre ele o cunosc sigur, i-am taiat calea spre Sasuke.
- Asadar, vreti sa stiti mai multe dspre Orochimaru, nu? rad eu, desi nu imi dau seama cum mai am puterea sa o fac.
Cei trei se uita la mine ucigator. Baiatul ma ia in carca. Prefer sa inchid ochii. Nu poate fi adevarat ce traiesc... Este doar un vis in alt vis. Asta vreau sa imi sugerez, cel putin. Peste catva timp, imi fac curaj sa ma ciocnesc de realitate. Ma aflu intr-un dormitor. Blondul ma pune in pat si ma inveleste cu o patura grea. Imi zice ca el si prietenele lui ma vor intreba anumite lucruri despre... nici nu vreau sa ii mai zic numele.

*

A trecut ceva timp de cand am lasat-o pe Karin singura in acea padure. E clar ca pana acum au mancat-o lupii. Eu, Juugo si Suigetsu ne indreptam spre Konoha. Sarim din copac in copac, iar eu am Sharinganul activat. Tovarasii mei (in special Suigetsu) fac o multime de glume, cred ca pe seama fetei pe care am ucis-o. A fost o povara pentru noi, dar nu accept un comportament chiar atat de nerespectuos. Ma intorc spre ei si le spun:
- Mai, va cam intreceti cu gluma. Avem de distrus un sat si de...
Nu mai reusesc sa imi termin ideile. Ma izbesc de ceva si cad. Cred ca ma voi zdrobi de pamant daca nu ma ajuta "prietenii" mei, ceea ce si fac. E de rau. Avem in fata noastra trei uriasi care nu sunt pasnici. In fine, o sa trecem si peste asta, desi i-am fi putut detecta daca era aici si... nu conteaza. "Glumetul" foloseste o tehnica de apa, dar nu reuseste decat sa dea una dintre creaturi un pas inapoi. Juugo se enerveaza si cealalta latura a sa iese la iveala. Imi scot sabia murdara din teaca.
Gigantii lovesc toti deodata si ne este greu sa ne ferim. Fiecare dintre noi este prea orgolios pentru a cere sa luptam asa cum o fac ei. Imi folosesc corpul pentru a crea un Chidori. Inamicii nostri sunt electrocutati, dar nu ii pot pune in genunchi. In schimb, ii ordon lui Suigetsu sa atace. El o face numaidecat, mai ales ca are timp sa se concentreze. Un atac in forta al celuilalt aliat al meu pune jos unul dintre uriasi. Se cutremura intreaga padure si cred ca multe vietati au sfarsit sub greutatea gigantului. Desi nu este ranit foarte grav, adversarul nu se mai poate ridica. Este prea mare.
Ceilalti doi creaza un jutsu de pamant, care ne zguduie. Juugo mai are putin si cade intr-o prapastie pricinuita de atacul monstrilor, dar il salvez in ultimul moment. Poate era mai usor daca era si ea... Nu! N-am nevoie de o plangacioasa!
Suigetsu il loveste pe unul dintre uriasi cu sabia in stomac, apoi creaza un tsunami devastator. Asta se prabuseste peste primul, care isi da duhul.
A mai ramas unul singur. Acesta este cel mai puternic. Are o forta extraordinara.
- Fratilor, haideti sa atacam asa cum au atacat matahalele astea! propun, desi nu imi place sa fac asta.
Folosind strategia asta, il doboram. In buzunar are o hartie mai mare decat mine. Citesc tremurand:

Plan de distrugere al Konohai si al locuitorilor ei

[/align] Intai, il vom distruge pe Uchiha Sasuke, un locuitor al Satului Frunzei, deoarece orice om nascut acolo trebuie sa moara. Cand o sa fie gasit asasinat, o sa ii povestim Lordului Orochimaru ca a fost atacat de mai multi demoni. Inainte sa moara, o sa ii cerem toate detaliile despre Konoha, spunandu-i ca o sa ii crutam viata. Va aducem aceasta scrisoare pentru a afla, Sefule, de ce a murit membrul clanului Uchiha daca este sa il intalnim pe drum. Ai tai mesageri din Satul Pietrei, Golem, Shizuku si Rei. Acest mesaj il vei primi prin Kabuto, complicele nostru.

Deci pana si Kabuto are doua fete... Bine ca n-am aflat ca ar fi Karin cu ei. Desi mai bine nu mi-as mai aminti de ea.

#4
Omg ! :|
Deci da-mi voie sa iti spun ca imi place enorm ideea ta si mai ales ca e originala ! Slava Domnului ca nu mai sunt ficuri cu aceeasi idee, pentru ca nu as fi dat comm.
Deci, cuplul va fi Sasuke x Karin, right ? Uhu..de abia astept sa vad ce se va intampla in continuarea, mai ales ca nu stiu de ce, am inceput sa prin drag de Karin, desi majoritatea o urasc..Oricum, Sasuke e cel mai mare nesimtit..asta chiar nu are inima ce Dumnezeu ? :|
Hai sa zicem ca mergea sa se poarte asa doar cu Sakura ca vai Doamne ii era lene sa o protejeze si era fata si era pe alta lume din cauza razbunarii, dar cu Karin ? Asta il mai si ajuta..plus ca daca e ranit grav il poate salva de la moarte, detecteaza chakra inamicilor si tipul ei si asta tot nemultumit este XD. Pot sa il omor ? Sincer, chiar ma calca pe nervi atitudinea lui
A ranit-o pe Karin in halul ala si a mai si lasat-o in padure sa moara, dupa ce l-a ajutat atat. Nesimtit, n-am ce zice ! Totusi, nici ea nu e mai prejos, pentru ca a luptat bine dupa parerea mea contra lui Uchiha

Asa :)) am comentat destul depre continut si daca mai zic ceva, fac si comentariu literar.

Bun, deci cum am zis, ideea e originala si chiar imi place rau de tot ! Actiunea nu este grabita din cate am vazut si sper sa ramana asa pana la final ! Greseli de tastare, sa stii ca nu le-am vazut daca ai avut, pentru am am ramas impresionata de fic. Descrierea a fost imbinata frumos cu naratiunea, mai ales cand descrii luptele XD Dialogul chiar nu a fost sec, ci a fost potrivit si la locul si momentul care trebuia ! Nu am ce sa iti spun mai de atat, ci doar : Succes la urmatorul capitol >:D< sa stii ca de acum sunt fana ficului tau. Super idee !

Edit : Sunt prima ! :X
[Imagine: cats-7.jpg]

#5
Yuri Akane. Planuri. Antrenamentul


*

Cei trei m-au intrebat ce stiam despre Sasuke. Dar eu nu fac decat ceea ce este in interesul meu. Nu le pot spune decat ca o sa se intoarca in Konoha pentru ca el asta isi doreste. Nu se prea poate spune ca am mintit. Fata cu parul roz (pe care am aflat ca o cheama Sakura) mi-a zis ca o sa trebuiasca sa ma antrenez alaturi de ea si de acel blond. Desigur ca am acceptat. Se vede ca sunt niste ninja care au intr-adevar multa putere, mai ales baiatul... Ii pot simti chakra demonica care ii circula prin corp. E ceva ciudat cu el... La un moment dat, zice ceva necugetat. Reactia Sakurei este foarte "interesanta". N-as fi crezut ca pot intalni o persoana mai violenta. I-a tras un pumn zdravan tipului. Dar imi dau seama ca am mai vazut comportamentul asta la cineva, si anume chiar la mine... Poate ar fi trebuit sa fiu mai intelegatoare cu Suigetsu. Poate ca purtarea mea m-a adus aici. Dar acum trebuie sa las ce-a fost si sa ma gandesc la viitorul in care voi triumfa in fata acelui sarpe nenorocit... Mi se ofera niste haine uscate si saculetii cu arme pe care trebuie sa ii aiba orice luptator. Cei trei ma iau si imi prezinta Konoha, de parca n-as mai fi fost aici! Satul asta este la fel cu oricare altul, desi ei il considera special. Cred ca este si normal, avand in vedere ca au trait aici. Dupa ce casele si galagia disparusera, mi-au aratat o padure, locul lor preferat pentru antrenament. Spre surprinderea mea, au mai sosit doi insi. Unul dintre ei este asa-zisul sensei, iar celalt un adolescent ciudat, ce are in mana o carte de socializare. Pe antrenor il cheama Yamato, iar pe al doilea dintre indivizi Sai.
- Ma bucur sa va vad, copii. Astazi am pregatit ceva special pentru voi, o sa vedeti cat de distractiv o sa fie! Este o placere sa te cunosc domnisoara... cum te cheama?
- Karin, dar numele meu nu este important, ii spun. Ce este asa de amuzant la ce vom face azi?
- O sa afli puterile coechipierilor tai pe propria-ti piele, imi raspunde razand. Ia sa vedem ce poti in fata Sakurei.
Fata nu mai asteapta numaratoarea inversa a lui Yamato. Se si repede la mine sa ma atace. Ma feresc si ea loveste un copac. Sunt uluita cand vad ca acesta este distrus. Detine multa chakra si stie sa o foloseasca, nu este indoiala. Ma feresc din calea arborelui care mai avea putin si ma strivea, si arunc trei kunaie spre Sakura. Le ocoleste extrem de repede si nu ma pot da la o parte din fata pumnului ei distrugator. Sunt aruncata cativa metri, iar adolescenta priveste spre blondul care ii face galerie. Am timp suficient sa ma ridic si sa o lovesc. Creez niste clone pentru orice eventualitate si mai arunc o multime de stele shuriken. Rivala mea foloseste o tehnica de substitutie si o vad venind de sus. Arunc un cutit cu un papirus explosiv intr-o creanga uriasa dintr-un copac, care se desprinde si cade direct spre inamica mea. Aceasta foloseste un nou jutsu de inlocuire si trebuie sa ma feresc. Nu o mai zaresc nicaieri. O detectez. Se afla sub pamant. Sar exact in momentul in care se napusteste asupra mea plina de furie. Se pare ca "detectorul" meu de energie nu este atat de inutil pe cat a spus Sasuke. Chakra fetei este ceva mai slaba decat atunci cand m-a atacat prima oara. Asta e! Trebuie sa o fac sa loveasca fara sa ma nimereasca pana cand o sa fie epuizata. Folosesc o tehnica iluzorie. Mii de adolescente asemeni mie sunt acum peste tot. Zboara, alearga si lovesc. Si totusi, nu sunt clone. Desigur, Sakura asta crede si le loveste neincetat. Cand eu doar plasez atacuri in spatele lor! Totusi, opresc aceasta "joaca". Si eu am nevoie de chakra pana la urma. Acum, clonele mele adevarate intra in scena. Fiecare o enerveaza pe fata cu parul roz care se napusteste asupra fiecareia in parte. Armele pe care le arunc dintr-un loc ascuns ii provoaca zgarieturi pe aproape tot corpul. Cand ma depisteaza, se arunca asupra mea. Mania clocoteste in ea. Ma face din nou sa zbor prin aer, dar cade in genunchi. Niciuna nu mai poate sa lupte. Se pare, deci, ca a fost o remiza. Simt ca am vanatai pe intregul corp. Fata din fata mea este plina de rani, vizibil nervoasa si uimita.
- Mi-a placut cum te-ai descurcat! imi zice, desi imi dau seama ca vorbeste cu ciuda.
- Multumesc, chiar esti puternica! ii raspund cu un suras fortat.
Urmeaza alte confruntari, care nu ma intereseaza. Mai privesc din cand in cand cum isi dau pumni si picioare, dar bataliile astea mi se par lipsite de eleganta. Asta ma face sa-mi amintesc de lupta cu... nu conteaza.
Pe la apus, toti am aflat ce tehnici are celalalt, bineinteles, teoretic. Practic, nu ne-am omorat sa aflam avantajele si dezavantajele fiecaruia in parte.
Ne reintoarcem in casa care apartine Sakurei si vorbim despre o noua misiune de care n-am auzit niciodata. Toti spun ca va fi o nimica toata si, cu putin noroc, o sa scapam fara vreo zgarietura. Nu suna prea interesant... Ma retrag in camera mea, lipsita de chef de discutie. Arogantii! Ma asez in pat si incep sa ma gandesc la un plan pentru razbunare. Ce il poate pune in genunchi, pentru ca apoi sa ii retez gatul? Cum pot face asta, cand pare de piatra? Cred ca am tot creat si "aruncat la gunoi" idei timp de vreo trei ore, caci ii aud pe ceilalti cum merg spre alte odai. Acum, ca este liniste, imi vine ideea. Sasuke spunea ca in aceasta noapte o sa vada ce se mai intampla prin Tara focului ca sa stie cum sa actioneze. Ma ridic din asternuturi si folosesc un jutsu de transformare, gandindu-ma la perfectiune. Acum nu mai arat ca persoana neglijenta de dinainte. In locul ei este o tanara cu pielea alba ca zapada, imbracata intr-o camasa larga, vaporoasa, cu ochii negri ca Infernul. Asta este ce imi doream. Nimeni nu imi mai poate rezista. O sa imi iau si saculetii cu arme, deoarece mereu ai nevoie de ei cand e Sasuke pe-aproape. Ma deplasez incercand sa fac cat mai putin zgomot, desi imediat Naruto incepe sa sforaie, acoperindu-mi micile greseli. Orasul este tacut si ma induce intr-o stare de melancolie. Luna mangaie acoperisurile caselor in care stau cine stie cate suflete. Oh, nu e timpul sa filosofez! Simt ca trei oameni se apropie de mine. Unul dintre ei are o chakra extrem de intunecata. Nu poate fi decat energia acelui sarpe cu chip de om. Acum ii pot vedea. Vreau sa-mi scot un kunai, dar atunci simt c nu ma mai pot msica. M-au prins cu niste fire. Din fericire, substitutia m-a salvat si apar cativa pasi mai in spate. In sfarsit, ceva palpitant... Yuri Akane, fosta Karin, fata in fata cu fostii ei colegi!


Este ceva din perspectiva lui Karin, dupa cum v-ati dat seama.

#6
Capitol nou în final :X dacă ai ştii cât m-am bucurat când am intrat pe zup şi am văzut că ai un capitol nou.
Deci...de ce mereu trebuie să existe un deci la mine ? Da...că îmi place să găsesc greşeli, dar la tine nu au fost de exprimare, ci de tastare, like this :
c - că
msica - miÅŸca
Hmm...atât cred că ai avut, dar nu prea m-a interesant, pentru că mi-a plăcut în mod deosebit capitolul ăsta.
Naraţiunea, dialogul şi descrierea au fost chiar la locul lor şi mi-a plăcut că ai descris cum s-a antrenat Karin cu Sakura şi restu'.
Aşa...păi nu mai de comentat, ci chiar vreau să văd lupta dintre Karin şi Sasuke, Juugo şi Suigetsu :X
Cred că am vorbit destul, nu ? Aştept următorul capitol, aşa că mult succes la next şi inspiraţie ! >:D< Bye-bye !
[Imagine: cats-7.jpg]

#7
Buna! Ti-am citit si eu ficul si imi place foarte mult. Ideea e originala.
Descrierea, dialogul si naratiunea au fost bune, nimic de discutat la ele. Greseli de tastare nu am vazut si sincera sa fiu nici nu m-au interesat prea tare. Cat poate sa imi placa acest fic! Sper ca (,) Karin sa ramana transformata asa. Cat de tare poate fi acest fic! Astept cu nerabdare urmatorul capitol care sper sa fie la fel, sau poate chiar mai bun ca acesta!
So...bye si spor la scris in continuare.

#8
Colaborarea



*
Asa ceva n-am mai intalnit pana acum. Cel putin, in ceea ce priveste felul in care arata. Seamana cu superbele fantasme din povestile batranilor. Desi suntem trei impotriva sa, nu pare sa o deranjeze prea tare. Dintr-un saculet pe care nu l-am remarcat scoate niste stele shuriken. Acestea sunt aruncate inspre mine, dar Kusanagi le schimba directia. Ce patetic! Pana si un student de academie poate sa arunce arme. Fac un semn, iar Suigetsu sare la atac. Loveste cu furie, vrea sa o spintece cu sabia lui... Dar fata se apara de fiecare data. Gaseste momentul potrivit si un pumn il arunca pe baiat la pamant. Zambetul ironic de pe buzele ei se accentueaza si ma calca pe nervi. Si nu sunt singurul. Juugo incepe sa se transforme, trupul de om devenind trup de monstru. Furia de nestavilit ii cuprinde intreaga faptura. Se napusteste la inamica si o zdrobeste... sau nu. Niste crini albi apar in locul in care ea a fost. Fata apare de undeva de sus, iar casele, cerul senin si tot ceea ce era dispar dintr-o data. Locul in care ne aflam este foarte ciudat... Cerul devine cenusiu, iar pamantul rece este acoperit cu o patura de omat. Fulgi de zapada cad lin, iar eu am o presimtire... Ceva este in neregula. O caldura ciudata, obositoare, ceva ce n-am mai intalnit imi cuprinde trupul. Pleoapele imi sunt grele, iar statul in picioare este un efort urias. Tovarasii mei nu par sa se simta mai bine, iar zambetul fetei a devenit un raset. Este clar, o distreaza sa ne vada neputinciosi, nefiind in stare sa facem macar un semn cu mana. Eu ma prabusesc cel dintai. Nu mai vad ce fac ceilalti, deoarece ochii mi se inchid. Sa fie asta sfarsitul? Peste cateva clipe ce mi se par secole aud un urlet ingrozitor, un urlet de lup. Apoi, ceva musca din mine, iar durerea ma infioara. Am devenit slab, mai slab decat cei care m-au insotit in atatea aventuri... Dar ce se intampla? Am impresia ca acei colti nu mai sunt infipti in trupul meu, iar, cu fiecare secunda ce trece, puterea imi revine. Ochii mi se deschid din nou, iar Konoha mi se arata. Am fost prins intr-un genjutsu nenorocit! Demn de academie! Dar, parca asa a facut si... nu conteaza. Biata fata! E disperata. Tremura din toti rarunchii. Cu toate astea, nu pare sa cerseasca indurare. Juugo si Suigetsu sunt pe picioarele lor si ma ajuta sa ma ridic. Suigetsu provoaca un tsunami datorita unui jutsu, iar fata este inghitita de ape. Cand acestea se retrag, ea ramane in genunchi, iar in ochi ura poate fi citita chiar si de un orb. Dar nu se lasa aici, incapatanta! Scoate un kunai si se repede spre camaradul meu. El se apara cum poate, dar este ranit la un brat. Insa reuseste sa o izbeasca pe inamica cu sabia, iar ea cade la pamant. Rochia sa imaculata se pateaza cu noroi, iar doua lacrimi isi croiesc drum pe obrajii ei dalbi, ele intalnindu-se la barbia ei. Ma indrept spre ea si o ridic de par cu o mana. In cealalta mana tin sabia, fiind pregatit sa-i iau gatul.
- Banuiesc ca am pierdut, nu-i asa? intreaba ea, desi sunt sigur ca stie ea insasi raspunsul.
- Mai mult decat o lupta, zambesc. Nu vrei sa stii ce se intampla celor ce stau in calea mea. Asa s-a intamplat cu o fosta tovarasa, care a platit pentru prostia ei monumentala.
- Prostie monumentala e sa iti ucizi un camarad. Daca nu-ti pare rau, ori ai gheata-n vene, ori chiar merita.
- Merita! racnesc, deoarece ma infurie fata asta. Gunoaiele trebuie distruse!
- Chiar si un gunoi care stie orice despre Konoha si care vrea sa o distruga?
Am ramas perplex, cu gura intredeschisa. Nu m-as fi asteptat niciodata la raspunsul asta. Intr-o situatie asemeni celei in care ma aflu, este normal sa ii accept propunerea cu subinteles. Am batut palma, dar imediat dupa aceea dispare, lasand in urma un crin alb ca neaua. Este o faptura foarte interesanta, vreau sa stiu mai multe despre ea...

*
Ajung la mine in camera, intrand pe fereastra. Este timpul sa-mi iau la revedere de la clona care mi-a tinut locul. Era cat pe ce sa fiu prinsa. Tehnica mea de transformare s-a imbunatatit cu mult, dar mai poate fi perfectionata. Totul merge ca un facut. Sasuke va fi innebunit dupa mine in cele din urma, o sa-si dea si viata pentru mine! Moartea sa este iminenta, asta e clar. Desi sunt mai modesta de felul meu, pot spune ca m-am descurcat remarcabil in aceasta noapte. Ramane sa ma intalnesc cu Orochimaru al doilea maine, la miezul noptii, pentru a discuta detalii despre "proiect". Acum stau si ma relaxez in pat, dar linistea imi este deranjata. Usa se deshide, iar in pragul ei se afla Naruto. In ochii sai se poate citi ingrijorare, chiar spaima. Dar pufnesc in ras. Fesul sau este teribil de caraghios! El se rasteste la mine:
- Misca, femeie! Este o situatie urgenta!
Incep sa hohotesc. Pe cat se vrea de sobru, pe-atat este de comic. Cand ma opresc din ras, il urmez. Ajungem intr-o camera uriasa, unde se afla Sakura, Ino, Sai si Yamato. Sakura incepe:
- S-o luam cu inceputul. Asta-noapte batranul Taito a vazut ceva ingrozitor. Sasuke si cei doi tovarasi ai sai discutau cu o fata de o frumusete inimaginabila, care se pare ca stie multe despre satul nostru. Pare foarte puternica si periculoasa, si cred ca va veni o catastrofa o data cu aceasta fata. Lucrul ciudat este ca nimeni n-a vazut-o pana acum prin Konoha.
- Dar Sakura, incep eu, in fiecare sat exista niste oameni "fara indentitate", de care trebuie sa fi auzit. Acestia cunosc satul foarte bine, dar nimeni nu-i observa. Fata ar putea fi unul din acesti oameni, nu credeti?
- Este o ipoteza chiar plauzibila, comenteaza Ino. Batranul Taito nu este un om senil, care abereaza. Daca se va intampla ceva rau... Casa aceasta este destul de mare. Femeile, copiii si batranii se pot refugia aici. Trebuie doar sa stim sa protejam casa si sa speram ca nu se va intampla ce s-a intamplat la moartea celui de-al Treilea Hokage. Yamato-sensei, ai putea ridica un adevarat zid pentru a proteja aceasta cladire. Ne bazam pe tine si pe puterea ta.
Barbatul da afirmativ din cap. Daca ar sti ei ca acea "fata de o frumusete inimaginabila" sunt chiar eu, nu m-ar crede!

Imi pare rau ca nu este un capitol foarte reusit...

#9
Credeam că prind rădăcini la cât am aşteptat un alt capitol. Lipsă de inspiraţie, right ? Ştiu cum e...am păţit şi eu.
Revenind la fic, cam ai dreptate. Te-ai grăbit puţin la acţiune, pentru că a devenit prea bună Karin. Adică acum două secunde era să moară, şi în zece minute, deja a devenit atât de puternică încât să îl bată pe Sasuke. Mă rog, aproape. În rest, nu mai am nimic de zis. Mi-a plăcut mult cum l-a păcălit pe Sasuke şi că era aproape gata să-l învingă :X ehe..plină de surprize Karin. Vrea să-l înfrunte pe Oro...interesant. Chiar m-ai făcut curioasă în privinţa lupei dintre cei doi. Sper să nu păţească nimic şi chiar a fost mişto faza : Mişcă femeie! Este o situaţie urgentă !. Chiar frumos :))
Păi ce să mai zic...aştept nextul şi m-ai lăsat în suspans ca şi în capitolele anterioare. Ja ne şi multă inspiraţie >:D<
[Imagine: cats-7.jpg]

#10
[align=center]Un tot unitar



Discutia a durat in jur de doua ore. S-a stabilit ca Naruto, Sakura si Ino sa il urmareasca pe batranul Taito oriunde s-ar duce in timpul noptii. Se pare ca acesta vrea sa ajute si ca nu este de gluma cu el, deoarece in urma cu treizeci de ani facea parte din elita, si chiar si acum este in stare sa invinga un chuunin. Trebuie sa fiu calma si inteleapta, mai ales ca in noaptea asta am intalnire cu echipa Hebi. In afara de mos si de cei trei care vor fi pe urmele mele, si Orochimaru este un pericol... Chiar daca teoretic este mort, practic traieste in Kabuto, care si asa este foarte bun in lupta.
Totul se complica, pentru ca Sai a decis ca trebuie sa ma supravegheze. Dupa ce totul a mers de minune, acum apare adevaratul greu. Daca trec peste asta, sunt un geniu ninja!
Supraveghetorul meu ramane, bineinteles, cu mine in camera. Ochii sai negri nu arata niciun sentiment, nicio emotie. Imi dau seama ca n-are chef sa stea cu mine tot timpul, desi s-a oferit chiar el. Banuieste ceva... A mai adus cu el si vopsele, pensule si panze, care de care mai variate, mai interesante si mai... originale. Noul sau tablou pe care il creaza in fata ochilor mei reprezinta un tunel negru cu o lumina stranie la capatul acestuia. Inspiratia ma loveste: sunt o norocoasa, desi nu credeam sa o spun. Ideile pe care le transpune pe panza imi ofera mie noi idei pentru genjutsuri, la care numai un geniu se poate gandi. Aur curat! Dar, cu toate ca il apreciez pentru ceea ce isi imagineaza, cu toate ca pot dezvolta o gama variata de iluzii datorita lui, trebuie sa scap de el, fara sa dau de banuit. Timpul fuge mai repede decat as fi crezut, astfel ca pun in aplicare primul plan care imi vine in minte.
- Este obositor sa concepi opere de arta, nu-i asa? il intreb pe Sai cu un glas mieros.
- Cand pui suflet, nici oboseala nu te poate impiedica sa faci ceva anume.
- Dar poate ca ar trebui sa te intinzi pe pat, sa visezi noi lucruri pe care mai apoi sa le transpui pe...
- Panza. Sa stii ca exista sansa sa ai dreptate. Daca nu te deranjeaza... spune el si isi da jos camasa de un negru de nepatruns, asemeni ochilor sai.
Se asaza pe saltea si pleoapele i se inchid instantaneu. Nu este inteligent sa ma transform imediat in Yuri, deoarece oricat de extenuat ar fi se poate trezi la un zgomot mai puternic. Astfel, astept o jumatate de ora, iar "fata de o frumusete inimaginabila" iese la iveala. Pentru a fi mai greu de identificat mi-am acoperit capul cu o basma de aceeasi culoare ca si rochia. Deschid fereastra cu grija si ma strecor afara. Arunc o privire prin imprejurimi si nimic nu pare suspect. Indentific chakra intunecata a lui Sasuke, chakra de apa a lui Suigetsu si chakra de pamant a lui Juugo. Si de aceasta data, ei se indreapta spre mine, doar ca vin din directia opusa. Viteza cu care inainteaza e ingrijorator de mare sau, cel putin, asa mi se pare mie. Peste doar un minut sunt in fata mea. Incep discutia:
- Baieti, vreau sa va spun ceva extrem de important. Suntem filati de catre un batran si alti trei chuunini, deci locul asta nu mai e sigur. Stiu sigur ca la capatul satului este o padure foarte deasa, unde am fi in stare sa discutam organizarea.
Cei trei sunt de acord cu propunerea si ne indreptam spre acel loc.
Desi nu mi-am dat seama, codrul asta are ceva special, ceva ce n-am remarcat cand am fost aici prima oara. Copacii sunt batrani si extrem de grosi, iar ramurile lor sunt intortocheate. La fiecare pas aproape se gaseste cate o bufnita sau vreun iepure ratacit si inspaimantat. Ne oprim in fata unui lac ce are sclipiri albastrii datorita lunii pline de pe cer. Sasuke continua discutia inceputa de mine:
- Tu stii mai multe decat noi despre Konoha. Ce ne poti spune pentru inceput?
- Pentru inceput, locul cel mai slab aparat este Academia, deoarece Tsunade a constatat ca elevii sunt destul de priceputi in artele ninja si ca, avand in vedere numarul lor, pot face fata unui asalt. Daca nu usnt in stare, exista o pivnita unde se pot ascunde. Eu zic sa incepem chiar cu Academia. Op iticanie luata prizoniera poate spune mai multe decat credem. Al doilea lucru important: exista pe la periferia orasului o casa imensa, unde locuiesc niste chuunini puternici, un ANBU si un jounin. Datorita dimensiunilor sale, casa va fi folosita ca u nrefugiu pentru femei, batrani si copii care n-au fost inca inrolati la scoala. In caz ca se intampla ceva cu Lordul Hokage, Danzo este pregatit sa ii ia locul. Ca sa va convingeti, poate ar trebui sa va transformati in niste oameni obisnuiti, cu meserii ce nu tin de tainele ninja. Ca de exemplu bibliotecar sau bucatar.
- Nu ti se pare ca un nou bucatar sau un nou bibliotecar ar da de gandit, mai ales cand se stie ca satul va fi atacat? intreaba Sasuke.
- Exista si posibilitatea asta, continui. Dar depinde si de modul in care ii abordati pe ceilalti. Asta nu mai depinde de mine pana incepe lupta propriu-zisa.
Nu mai adaug altceva, deoarece simt o chakra extrem de puternica ce se afla in spatele lui Suigetsu. Care sunt abilitatile lui Kabuto? Tehnici medicale, invizibilitate... Asta e!
- Hei, tu, ai grija! E in spatele tau!
Camaradul lui Sasuke se intoarce numaidecat. Acum toti pot sa il vada pe cel care a fost si inca este mana dreapta a lui Orochimaru. El il ataca pe Suigetsu care incearca sa se fereasca. Kabuto voia sa il ucida pe baiat cu jutsul ce ataca muschii, lovindu-l la inima, dar n ureuseste decat sa ii atinga un muschi abdominal. Asta e totusi destul de mult, deoarece el scapa paharul cu suc pe care abia il incepuse si, mai rau de-atat, isi scapa sabia!
Atacatorul se schimba dintr-o data. In locul tipului scund cu parul asemeni argintului, cu ochelari rotunzi pe nas, apare o dihanie jumatate om, jumatate sarpe.
- N-as fi crezut ca Lordul detinea o putere atat de impresionanta, comenteaza el. Este o senzatie cu totul diferita.
Sasuke elibereaza puterea blestemului si se departeaza de adversar. Lucreaza la un Chidori, dar inamicul nu vrea sa il lase sa-si duca planul la bun sfarsit. Juugo il duce pe Suigetsu intr-un loc sigur, iar isngura care poate opri monstrul sunt eu. Scot niste kunaie explozive si le arunc inspre creatura, dar acestea nu par sa-l afecteze. Nu vreau sa recurg la tehnici iluzorii chiar acum. Ma concentrez si o cantitate importanta de chakra ajunge in bratul meu drept. Mainile creaturii sunt facute din serpi care vor sa ma scoata din joc. Reusesc sa ii evit si ii trag un pumn fapturii grozave. Asta imi da ocazia pentru o a doua lovitura, de data asta cu un kunai. Reusesc sa ii provoc o rana destul de adanca, dar care se vindeca partial indata. Din fericire, Sasuke si-a terminat "sabia fulgerului" si il tinteste pe KabutOrochimaru exact acolo unde l-am ranit. Se retrage cativa pasi inapoi, tehnica fostului meu tovaras provocandu-i si cateva zgarieturi superficiale. Furia sa creste cu fiecare clipa. Acum, mii de vipere ii ies din trupul masiv. Eu reusesc sa scap ca prin urechile acului, dar ceilalti trei "colaboratori" sunt capturati de catre hidoasa fiinta. O pereche de aripi ii iese din spate si ii rapeste pe "prietenii" mei. Observ sabia lui Suigetsu si o iau in maini. Doamne, este teribil de grea! In cele din urma, reusesc sa o tin cum trebuie si ma reped asupra lui Kabuto si Orochimaru, care au format un tot unitar. Datorita armei pe care o detin, Suigetsu este salvat, dar ceilalti doi baieti sunt pierduti...



Subiecte de discuție similare...
Subiect: Autor Răspunsuri: Vizite: Ultimul răspuns
  Oricine va inflori-Renasterea Ops! 7 4.322 05-05-2010, 11:54 PM
Ultimul răspuns: Ops!


Utilizatori care citesc acest subiect:
1 Vizitator(i)