Nu ești un membru încă? Înregistrează-te acum!
Creează un cont nou  

My story...

#1
Am decis sa imi pun si eu ficul aici.Nu e chiar cel mai stralucit fic, dar ma straduiesc cat de mult pot.Asa ca sper sa va placa.

Capitolul I.

Totul a inceput anul trecut, cand eram in vacanta la bunici...Ma numesc Corrina, dar prietenii imi spun Cora.Am 14 ani, par saten deschis, si ochi albastri precum cerul senin intr-o zi de vara.Locuiesc in orasul Pitesti, dar vacanta de vara mi-am petrecut-o la tara, intr-un mic satulet uitat de lume.Imi placea sa fiu inconjurata de natura, sa respir aerul curat, sa uit pentru un moment de stresul si galagia provocata de oras.Acel satulet era micul meu colt de relaxare, unde nimeni nu putea sa-mi perturbeze linistea.Dar, mai tarziu aveam sa aflu ca nu totul este perfect in acel colt de natura.Din momentul in care el a aparut in viata mea�
Ma ridic lenes din pat, trezita de sunetul strident al telefonului.Aveam un mesaj�
Il citesc, iar pe fata imi apare un zambet micut.In cateva minute trebuia sa ma intalnesc cu cea mai buna prietena a mea, Diana, sau Dya, cum ii spuneam eu, pentru al lua autocarul sa mergem la bunici.Statea in acelasi sat cu bunicii mei, aveam aceleasi hobby-uri, aceleasi preocupari, fapt ce a dus la inchegarea unei minunate prietenii.Dya era o fata, inalta, cu parul blond precum spicele de grau si ochii verzi precum firele fragede de iarba.
Imi fac rapid un dus, ma imbrac cu un tricou negru cu o pisicuta pe el si o pereche de blugi albastri taiati la genunchi.Ma indrept apoi catre oglinda, imi aranjez putin parul si ies din casa, luand cu mine un troller cu toate cele necesare si un rucsac cu trusa de machiaj, cateva caiete, pixuri, creioane, laptop-ul si mp3-ul.Ma indrept catre statia unde trebuia sa astept microbuzul.Imi bag castile de la mp3 in urechi si merg grabita pe strada.Fara sa-mi dau seama dau peste cineva, iar mp3-ul imi cade pe jos.
-Hei!Fi mai atent !ii spun eu in timp ce-mi luam mp3-ul de jos.Imi ridic privirea spre persoana care a intrat in mine si o studiez indeaproape.Era un baiat inalt, cu parul roscat, ochii verzi, ce nu parea a avea mai mult de 17 ani.
-Eu ?!Tu ar trebui sa fii cea atenta.Doar tu ai intrat in mine!Acum, da-te din fata mea pentru ca am treaba si nu am timp de tampeniile tale.imi raspunde acesta cu o raceala incredibila in glas, ce m-a lasat incremenita pentru cateva minute bune.Ma trezesc din visare la auzul soneriei telefonului meu. Raspund calma, ca si cum nimc nu s-ar fi intamplat.La capatul celalalt al firului, se afla Dya, care se impacientase de intarzierea mea.
� Alo �
� Cora !!Unde esti ?! Microbuzul va pleca din minut in minut iar tu nu esti aici !Grabeste-te ! �
� Bine, bine..Ma grabesc.Mai am putin si ajung ..Linisteste-te. �
Inchid telefonul si imi continui drumul catre statie.Ajung exact la timp.Microbuzul se pregatea de plecare.Amuzata de fata ingrijorata a Dianei, o linistesc si urcam amandoua in microbuz.In timp ce imi cautm locul cu privirea, il zaresc pe cel care m-a trantit mai devreme.
Il trec cu vederea, incercand sa-mi iau gandul de la el, ma asez pe scaunul de la fereastra imi pun castile in urechi si privesc pe geam.

Cam atat pentru moment.E tarziu si nu prea mai ma mai pot concentra la scris.Sper ca nu va plictisesc prea tare.
Astept critici si sfaturi constructive.
P.S:Capitol necorectat.

#2
Bine... eo sunt prima. O sa fiu blanda pentru ca nu vreau sa te indispun de la primu comm.
Ai destul de putine greseli dar scriu acum doar cateva:
Corrina- probabil vrei sa spui Corina: daca nu ,am gresit si eu..... apropo mi-a placut ficul cand am citit numele personajului principal :)) (asa ma cheama)
al lua - a lua
Nu m-am mai uitat dupa alte greseli.
Descriere: Ai ceva ....trebuie sa mai lucrezi la asta
Actiunea: Nu mi se pare grabita... e amuzant ca s-a intalnit in autocar cu tipu peste care daduse (dar ma asteptam la asta)
Dialog: Nu e foarte mult si e bunicel
Nu stiu ce sa iti mai spun...nextu si ai grija la descriere...sa nu ma faci sa astept mult
Daca te deranjeaza ce am spus da-mi un Pm si modific

#3
sper ca te-ai gandit bine la faptul ca o poveste scrisa din perspectiva ta, adica la persoana I iti poate da batai de cap.
pana acuma nu e nimic interesant...pare a fi o zi scrisa in jurnal sau cum se numeste chestia aia pe care o tin fetele si scriu ce li se intampla intr-o zi sau alta.
spor in continuare

#4
I really like it:X
+ cearta lor e very funny:)) se contrazic unul pe altul foarte dragut;))

am gasit cateva greseli^__^:
"cu un zambet imens pe fata.Se vedea ca este bucuroasa, pe fata ei."- repetitia cuvantului "fata" cam strica :(
"Vlad era un prieten bun de-l nostru.Are 16 ani"- poate "Avea", pentru ca ai inceput sa narezi la trecut... dar "Are" e la prezent, deci incearca sa fi mai atenta cu timpurile ^_^
"6 luni si 1 metru"- fiind o creatie literara, indicat ar fi sa scrii numerele in litere;
"-Stau (,) nu se vede ?"
"se baga, bunica intre noi." virgula respectiva nu are ce cauta in aceasta propozitie, pauza fiind deranjanta auzului....:|
"isca"- risca;
"Acum, Cora (,) el este"
I suppose that's all :-)
un mic sfat ar fi sa fi mai atenta la timpuri... cand trecut, cand prezent si tot asa...:D, incearca sa te hotarasti ce timp vrei sa folosesti^__^

spor la scris si sa pui repede continuarea:*:*

#5
Multumesc pentru comment Axxa.no.angel.Voi tine cont de sfaturile tale.
Recunosc ca nu prea am fost atenta la greseli, pentru ca am scris capitolul pe la 22:30 noaptea.Poate veti ramane socati, dar eu fac capitolele pe moment si nu am nici o idee ce se va intampla in continuare, ma las purtata de imaginatia pe care o am in momentul in care scriu.Din pacate va trebui sa mai asteptati pana la capitolul urmator, pentru ca am treaba si nu pot scrie.*sau mai bine zis nu ma pot concentra in momentul de fata*Poate il voi scrie cand plec la mare, joi, dar pana atunci mai este.Bye!!Si multumesc ca cititi!

Am revenit!!Se pare ca voi mai pune un capitol.

Chapter III


Dimineata a sosit cu pasi repezi, astrul luand locul lunii pe cer si trimitandu-si razele calde pe pamant.Nu prea am dormit in noaptea aceea.Am avut tot felul de vise legate de moartea fratelui meu…Imi va lua ceva timp pana ma voi obisnui, desi el a murit acum cinci ani, tot nu ma pot resemna.
Ma ridic lenes din pat si ma indrept catre baie, unde imi dau halatul jos si intru in cada, dand drumul la apa calda.Picaturile se izbeau de corpul meu, facandu-l sa se inroseasca.Desi ma ardea, imi placea acea senzatie.Dupa cateva minute, ies de la dus si ma indrept spre garderoba.De acolo imi iau o fustita scurta, albastra, de blugi si un maieu alb cu o inima rosie pe el.Ma imbrac, apoi cobor scarile, in bucatarie, unde ziua imi este stricata de roscatul enervant, care state ape scaun lejer, discutand ceva cu bunica.
-Buna dimineata, buni !!spun eu, sarutand-o pe obraz.
-Buna dimineata, draga mea!Ia loc, sa mananci ceva.imi spune aceasta.
-Nu multumesc !Ma duc sa ma intalnesc cu Dya, Vlad si Chris.N-am timp.spun eu, luand un mar si dand sa ies din bucatarie.
-Dar, Cora !!Un mar nu-ti va ajunge toata ziua!
-Ma descurc, buni !Si apoi, stii ca nu mananc asa de mult.spun eu, chiar inainte sa ies pe usa.Imi bag castile de la mp3 in urechi, si ma indrept spre casa Dianei.O casa modesta, in comparatie cu cea a bunicilor mei, as putea spune.Peretii de un alb imaculat, curtea bine ingrijita.Se vedea ca bunica ei avea o pasiune foarte mare pentru gradinarit.Bat la usa, iar in cateva secunde usa se deschide, in prag aparand un baiat inalt, de vreo 18 ani, saten, ochii albastri, a carui privire te putea ingheta pe loc.
-B-buna Mihai…Dya e acasa ?il intreb eu cu o oarecare frica pe saten.
-Mda…este.Intra.imi raspunde acesta, dupa care ma lasa sa intru.
Ii multumesc, dupa care ma indrept spre camera Dianei.Bat incet la usa, iar o voce cunoscuta imi spune sa intru.
-Hei !!!Ce mai faceti ?Mi-a fost dor de voi !!tip eu, in timp ce ii saream in brate Cristinei.
-Si noua de tine.intervine Vlad.
-Am o idee super.Ce-ar fi sa dormiti cu totii diseara la mine?ne intreaba Dya entuziasmata.
-Eu vin.Asa mai scap de durerea de cap de acasa.
-Cum adica ?ma intreaba Chris.
-Ieri a venit un tip la noi.Cica e fiul unui bun prieten de-al bunicului sau ceva de genu’.Iar eu nu-l pot suferi deloc.E un ingamfat si jumatate.le raspund eu.
-Eiii !!!Nu poate fi asa de rau.intervine Dya.
-Nu-l cunosti tu.Crede-ma nu e deloc un sfant.
-Stii ce cred eu ?Cred ca te-ai indragostit de tipul ala.Cum il cheama ?intreaba Vlad.
-Il cheama Marius si nu m-am indragostit de el.Asta sa fie clar !!!tip eu nervoasa.
-Bine bine…Offf !!!Da’ incapatanata mai esti !!!Si ce ati mai facut anul asta ?schimba Vlad subiectul.
Din vorba in vorba se face ora trei dupa-amiaza si trebuia sa ma duc sa-mi iau toate cele necesare pentru a dormi la Dya.Asa ca imi iau ramas bun de la prietenii mei si ma indrept pre casa.Cand ajung, ma descalt la intrare si fug in camera mea.
-Cora ?!Unde te grabesti asa ?ma intreaba bunicul.
-In camera mea.Diseara dorm la Dya.Vor veni si Vlad cu Chris.Ne vom distra pe cinste.ii spun eu in graba, fara a mai astepta vreun raspuns si intru valvartej la mine in camera.Imi scot din dulap, o fustita neagra si un tricou alb.Nu sufeream pijamalele asa ca dormeam cel mai des in haine de casa.Iar de sub pat imi iau un sac de dormit si il bag in plasa in care bagasem fusta si tricoul, apoi ma trantesc in pat, deschid laptop-ul si navighez pe net.Pe la ora sapte seara pimesc un mesaj de la Dya, prin care imi spunea ca Vlad si Chris erau deja la ea.Inchid laptop-ul, si ma grabesc sa plec.Pe scari ma intalnesc cu Marius care se pregatea si el sa plece undeva.Curiozitatea fiind mare, il intreb :
-Unde te duci ?
-Dar tu unde te duci ?ma intreaba acesta pe un ton care lasa de dorit.
-Nu e treaba ta !
-Atunci nu e nici treaba ta unde ma duc sau ce fac eu, clar ?mi-o intorce roscatul pe un ton rece.
-Cum vrei !ii mai spun dupa care ies pe usa si ma indrept catre casa Dianei.Intru fara sa mai bat la usa.Mare greseala.Ma indrept catre sufragerie si raman pe loc un moment, sangele inghetandu-mi in vene.Se parea ca Mihai isi invitase cativa prieteni pe la el si se pare ca acestia cam exagerasera cu alcoolul. Simt o mana pe fundul meu si ma intorc plesnind acea persoana peste fata, fara sa-mi dau seama ce se intampla.
-Hei papusa...Te lasi greu ha ?Las’ ca rezolvam noi asta.imi spune acea persoana, dupa care incepe sa ma bruscheze.
-L-lasa-ma !!!T-termina !!!incerc eu sa scap din stransoare.
-Hei !!!Las-o impace.E prietena cu soru’mea.Nu te poti atinge de ea atata timp cat ea e aici.intervine Mihai in ‘discutie’.
De pe scari se aude un glas cunoscut.Era Diana.
-Ce se intampla aici ?!intreaba aceasta stupefiata .
-Dya !!!spun eu, dupa care ii sar in brate si incep sa plang.
-Cora ?!Esti bine ?!Gata, gata linisteste-te.Haide sus.imi spune aceasta si urcam in camera ei.Acolo Vlad si Chris ma priveai speriati.
-Ce s-a intamplat ?!intreaba Vlad.
-Preitenii lu frate’miu s-au luat de ea.Tipii astia n-au limita !!!
-Ahhh !!!Il omor cu mana mea pe tipul care a facut asta !!!si spunand acestea, Vlad da sa iasa din camera, dar il opresc si il strang de mana.
-Uite…Vlad , apreciez ce vrei sa faci, dar ei sunt prea multi.Te-ar termina intr-o clipita.ii spun eu pe un ton stins.
-Prea bine, dar data viitoare, nu voi mai sta cu mainile in san si il voi termina pe cel care te va mai deranja, clar ?!imi raspunde acesta pe un ton sever.
-Bine…
Vlad era protector cu mine si apreciam asta, dar uneori mi-as fi dorit sa nu se mai avante asa de tare…Timpul a trecut, iar eu m-am mai linistit.Se facuse ora zece noaptea, iar noi discutam despre diferite lucruri, pana cand de la parter se aude un zgomot puternic.
-Ce a fost asta ?!tresar eu alarmata.
-Nu..nu stiu !!!Sa mergem sa vedem !!spune Dya.
Dau din cap in semn de aprobare, apoi le fac semn celor doi sa vina si ei.Deschidem usa si coboram in graba.Cand ajngem in sufragerie, ramanem socati de ceea ce vedem.



Hyuuu....mi-a luat 2 pagini in Word...Oricum sper ca va va placea cat de cat....Stiu ca scartaie introducerea dar sunt in pana de idei...*_*

#6
Uhu matusica ce bine ca am dat de fic-ul tau , voi corecta numai ultimul capitol acum , dar imi voi spune parerea si despre celalalte . Oke , sa incepem :

Primul capitol : Oke , imi place ideea ficului , ai pornit-o frumos , dar vezi ca ai cateva greseli de tastare si grabesti putin actiunea dupa cum mi se pare mie . Ai putea s-o domolesti nitel , plus ca descrierea ta insasi este putin cam grabita . Ai putea sa mai lucrezi la ea cat de cat . In rest , mi-a placut capitolul , ficul pare a fi promitator .

Al doilea capitol : Al doilea capitol mi-a placut in mod special . Ce poveste trista....fratele ei e mort , mi se pare foarte trista . Se pare ca ea inca nu si-a revenit dupa asta . Anyway mi-a placut ca cei doi pana la urma vor locui impreuna , va fi foarte tare asta . Acum , mai trebuie sa lucrezi la exprimare , neaparat matusico . Ai niste dificultati in exprimare , dar pot fi corectate usor sa stii . Fii putin mai atenta si la grabirea actiunii asa cum am spus si mai sus .

Al treila capitol :

care state ape scaun - care statea pe scaun
ajngem -ajungem

Oke , si capitolul asta mi-a placut destul de mult . Mai ai de lucrat la :
- descriere
- exprimare
- semnele de punctuatie (vezi ca le mai pui si aiurea si uneori mai omiti virgule)
- timpurile verbale(e cam mare amestecatura , dar nu e nimic ce nu se poate rezolva )

In rest , mi-a placut mult capitolul ala. Totusi ma tot intreb ce au gasit in sufragerie de i-a facut sa ramana inerti . M-ai lasat in ceata , as vrea tare mult sa vad continuarea . Oricum , ai grija la cele de mai sus si abia astept continuarea . Gambate kudasai ^_^ !
[center][Imagine: sunsetsig.png][/center]

[center] My Anime List[/center]

#7
Din cate am vazut lipseste capitolul II.Am sa'l postez din nou.Multumesc Sayu'chan pentru comm si pentru ca mi'ai spus ca lipseste un capitol.
Am sa postez acel capitol iar.


Capitolul II


Deabia astept, sa revad satul!!!exclama Dya incantata, in timp ce se aseza pe scaun.
-Si eu pe Vlad si Chris.Mi-e atat de dor de ei…
-Puffy ce-o mai face ?ma intreaba Dya cu un zambet imens pe fata.Se vedea ca este bucuroasa, pe fata ei.
Vlad era un prieten bun de-l nostru.Are 16 ani, parul blond, ochii caprui inchis, in care te-ai putea pierde numai privindu-i, si un orgoliu imens.In ciuda orgoliului sau, noi eram buni prieteni.
Chris, de fapt Cristina, dar eu ii spun Chris pentru ca imi place sa o poreclesc.Are 15 ani, parul negru precum pana corbului, ochii cenusii si un corp de invidiat.Mereu a fost atractia principala cand prin jur erau baieti, care salivau dupa ea.Nu-i condamn, doar arata foarte bine.Cel mai mult la ea, imi place ca-i ameteste pe baieti, apoi ii lasa cu buza umflata.
Discutand cu Dya, nu mi-am dat seama cand am ajuns.Poate era doar o coincidenta, dar am observat ca tipul de mai devreme a coborat in acelasi loc cu noi.Ridic putin din spranceana atunci cand vad ca se indrepta catre casa bunicilor mei… « Dar ce cauta el acolo ?!Poate a gresit casa… »gandeam eu in timp ce Dya se chinuia sa-mi atraga atentia…
-Hei !hei !Esti atenta la mine ?ma intreaba aceasta, trecandu-si mana prin fata ochilor mei.
-Uhm…da sunt bine.Doar ma gandeam la bunicii mei…o mint eu.
-Bine atunci.Eu trebuie sa plec.Ne vedem maine, bine?ma intreaba aceasta in timp ce se indeparta cu trollerul de mine.
-Mda…bine…ii raspund eu total abesnta de situatie si ma indrept spre casa bunicilor mei.
O casa, mai bine zis o vila cu etaj, cu peretii galbeni, si acoperisul maro inchis.Intru in curte, insa nu pot face un pas ca sunt doborata la pamant de un caine mare, alb si pufos.Puffy, catelul meu, era un ciobanesc mioritic.In ciuda marimii, avea doar 6 luni si deja 1 metru si ceva.Incerc sa ma ridic si sa ma scutur de praful de pe blugi.Il dau din fata mea pe Puffy si il mangai usor pe cap.
-Hei, baiete !Ti-a fost dor de mine, nu-i asa ?il intreb eu, ca si cum Puffy ar putea vorbi.
Dupa ce il mai mangai putin pe cap, intru in casa, descaltandu-ma la usa.
-Buniiii !!!Am venit !!!tip eu entuziasmata, cu un zambet larg pe fata.
-Ah !!Cora, ai venit la timp !!Avem musafiri !!!!imi spune bunicul in timp ce ma imbratisa.
-Grozav !Unde e ?il intreb eu cautand cu vederea acea persoana, dar nu reusesc sa dau de ea.
-In sufragerie.Haide !imi spune acesta in timp ce ma ia de mana si ma duce in sufragerie.
Cand vad cine era asa-zisul musafir, raman socata!Era tipul care ma tot enerva…Raman socata in pragul usii, aratand cu degetul spre el, incercand sa spun ceva, dar cuvintele se incapatanau sa-mi iasa din gura…Intr-un final am reusit sa bolborosesc ceva :
-Ce…ce cauti..tu aici ?!
-Stau nu se vede ?Dar impiedicata ce cauta aici ?intreaba acesta pe un ton sarcastic.
-Voi va cunoasteti ?intreaba bunicul mirat.
-Mda…Se poate spune si asa.In timp ce ma indreptam spre microbuz, a intrat in mine.ii raspunde roscatul.
-Poftim ?!?!Eu am intrat in tine ?!Vrei sa spui ca tu ai dat peste mine !!Nesuferitule !!!protestez eu.
-Eu ?!Nesuferit ?!Ipocrito !!Recunoaste ca tu ai intrat in mine !
-Ba nu !
-Ba da !
-Ba nu !
-Gata !!Terminati amandoi !Aici nu e casa de nebuni !Calmati-va si faceti cunostinta unul cu celalalt !se baga, bunica intre noi.
A intervenit exact la timp, altfel isca sa fie o cearta pe cinste sau in cel mai rau caz sa ne luam la bataie.
Ma calmez, afisez un zambet mai mult fortat si spun:
-Bine...Sunt Corina.Imi pare bine.
-Marius.Incantat.
-Acum, Cora el este fiul unui bun prieten.Sper ca veti rezolva divergentele dintre voi si va veti intelege bine.ne spune bunicul.
-Mda..bine.Eu ma duc in camera sa despachetez.si spunand asta, urc la etaj si de acolo direct in camera mea.
Arunc trollerul intr-un colt al camerei si ma trantesc in pat, studiind fiecare particica din camera.Mintea imi este invadata de amintiri.

~Flashback~
-Bogdan…asteapta-ma…Nu mai pot…Sunt obosita…Te rog, incetineste…
-Bine, uite cum facem.Te voi cara in spate pana ajungem acasa ca sa te odihnesti.E bine asa?
-Aham…
~End of flashback~

~Flashback~
-Mamiii !!!Mamiii !!Unde este Bogdan ?!Vreau la Bogdan !!
-Linisteste-te Cora !!Bogdan…Bogdan e…e mort !!imi spune mama, dupa care ma strange puternic in brate.
-C-cum?!Nu se poate!!Ma mintiti!!Vreti sa ma despartiti de el!!!Railor...protestez eu, in timp ce plangeam.
~End of flashback~
Doua lacrimi calde, mi s-au prelins pe fata rosie.Nu puteam suporta gandul ca murise...Fratele meu parasise lumea celor vii pentru totdeauna... Am inceput sa plang din ce in ce mai tare, ducandu-mi mana la gura, pentru a nu fi auzita.Incet, incet am reusit sa adorm.Maine avea sa fie o zi lunga.

#8
Oke...on sfarsit am reusit sa termin si cap. IV...Mii de multumiri lui Kaneto Sayuri pentru ajutor.La corectat si la gasit un titlu pt capitol.Arigatou!!!:-*.Fetita mea.:-*
So...here we go:The new chap:

Capitolul IV:Un gest neasteptat....


Pahare varsate si sparte pe podeaua plina de sange.Asa zisii prieteni ai lui Mihai erau stransi intr-un cerc, fiecare avand cate o bata sau cate un cutit in mana. Duc mana la gura , ingrozita de acea imagine. Picioarele mele reactioneaza involuntar si incep sa ma apropii de cerc pentru a vedea cauza acelui taraboi.Imi fac cu greu loc printre ei , iar cand in sfarsit ajung in centru impietresc, ca si cum as fi vazut o stafie. Marius zacea pe jos inconstient. Din arcada sparta tasnea sange, hainele-i erau rupte, iar prin spatiul neacoperit de acestea se puteau vedea clar cateva injunghieri de cutit. Cad in genunchi nestiind ce sa mai spun. Lacrimile imi curgeau siroaie pe obrajii rosii si fierbinti, pana ce se contopeau cu lichidul rosiatic ce se scurgea din ranile acestuia. Incet imi indrept mana spre fata acestuia, incepand sa o mangai din impuls.
-Ce….ce i-ati facut…nenorocitilor ?!?!?!Cum ati indraznit sa va atingeti de el ?!?!incep eu sa urlu la ei strangand din ce in ce mai mult materialul patat de sange al bluzei acestuia.
-El si-a cautat-o, papusa….imi raspunde unul dintre ei.
-Ady, gata !Termina, este de ajuns !Diana ia-o pe Corina si pe Marius de aici acum si du-i acasa la ei!intervine Mihai in discutie.
Aceasta da aprobator din cap nemaispunand nimic se indreapta catre mine, ridicandu-ma de pe jos si strangandu-ma in brate puternic.Vlad si Chris o urmeaza si il ridica incet pe Marius, avand grija sa nu ii provoace rani si mai grave si iesim din casa, indreptandu-ne catre cea a bunicilor mei. Noaptea, se parea ca nu este de partea noastra, afara fiind innorat si vantul batand cu putere. La acea ora tarzie nu mai puteai zari nimic. Era intuneric si liniste. Nu se mai auzea absolut nimic. Doar bataile vantului, care mai rupea din cand in cand cate o creanga.
In cateva minute ajungem in fata casei.Deschidem usa incet si urcam la etaj fara a face vreun zgomot. Il lasam usor pe pat, avand grija sa nu ii provocam vreo durere, iar eu ma indrept spre baie pentru a lua cele necesare curatarii ranilor, de pe corpul brunetului.Pasesc incet pe gresia rece, de culoarea marii, pana in dreptul dulapiorului din lemn de cires de deasupra chiuvetei si iau de acolo o sticluta de spirt, putina vata si cateva bandaje, apoi ma indrept spre camera. Intru si ma asez pe pat, punand ce aveam in mana pe o masuta neagra, de langa acesta .
-Puteti pleca….Ma descurc eu de aici…le spun eu, inghitind in sec.Mana imi tremura, iar ochii mai aveau putin si varsau din nou acel lichid sarat peste obrajii mei. Nimeni nu a mai spus nimic, doar un « Ai grija » inainte sa iasa din camera .
Dupa cateva minute in care m-am uitat la trupul plin de sange al brunetului, iau din sertarul de jos al masutei o foarfeca si incep sa tai materialul ce-i acoperea bustul, cu miscari usoare, evitand partile in care era ranit.Dupa ce termin, las foarfeca pe masuta, desfac sticluta de spirt si imbib putina vata in el, apoi ii curat incet ranile. Norocul lui ca nu erau prea grave, caci altfel ar fi trebuit sa il ducem de urgenta la spital. Ii pansez ranile cu grija, apoi fac curat si iau bluza rupta si patata de sange si o arunc in cosul de gunoi. Ma duc in baie si imi fac un dus pentru ma mai linisti si pentru a scapa de sangele ramas pe hainele mele si pe mani. In tot acest timp cat am stat la dus am avut timp sa ma gandesc la ce le voi spune bunicilor. Era clar ca nu le voi putea spune adevarul. La starea in care se afla Mariu s….Bunicul ar fi in stare sa ii dea in judecata pe Dya si Mihai si sa imi interzica sa ma mai vad cu Dya, ceea ce ar fi groaznic…Sa ma despart de cea mai buna prietena din cauza lui…Intr-un sfarsit ies din baie si ma indrept spre camera mea pentru a ma imbraca.Imi iau din dulap un maieu alb, cu vedere la buric,o pereche de pantaloni scurti, negri si intru iar in camera lui Marius. Spre surprinderea mea acesta se trezise si incerca sa se ridice.
-Nu ar trebui sa faci asta sa stii. Ii spun eu pe un ton glacial, facandu-l sa tresara cand imi aude glasul. Isi indreapta privirea spre mine nefiind in stare sa rosteasca un singur cuvant.
-Intinde-te inapoi in pat si spune-mi ce s-a intamplat de fapt acolo.ii ordon eu, apropiindu-ma de pat si asezandu-ma pe marginea acestuia.Te ascult , continui eu.
-Nu e treaba ta. Imi raspunde acesta ca si cum n-ar avea nici o importanta.
Enervata de comportamentul lui ii dau o palma peste fata inrosindu-i o mare parte din obraz.Furios imi apuca mana si incepe sa o stranga cu toata putera lui, facandu-ma sa scot un mic tipat de durere.
-Da-mi drumul….incerc sa rostesc eu, dar din cauza durerii o lacrima mi se scurge pe obraz, pana la contactul cu maieul.In cele din urma imi elibereaza mana din stransoare, spunandu-mi printre dinti :
-Niciodata, dar niciodata sa nu mai faci asta ai inteles ?! Acum iesi din camera mea pana nu iti mai fac si altceva ! Se vedea dupa fata lui ca nu prea ii convenise ca l-am lovit.Ies din camera fara a mai spune nimic, inchizand usa cu putere dupa mine.Intru in camera mea si ma arunc in pat, afundandu-mi fata in perna moale si alba.Lacrimile-mi invadasera fata, fara sa vreau.Cum putea sa spuna asa ceva dupa ce ca l-am salvat din mana acelor nebuni si l-am mai si ingrijit ?!Iar mana ma doare atat de tare…Nu pot sa cred ca a fost in stare de asa ceva…Il urasc !!!Nu vreau sa il mai vad niciodata !!!
Dimineata vine rapid, iar eu inca nu ma trezisem.Sunetul ingrozitor al telefonului ma face sa deschid ochii si cu miscari lente il iau in mana si raspund pe un ton adormit.
« Alo ?»
« Ce faci draga mea ?Te simti bine la bunici ? »
« Buna dimineata mama…Mda ma simt bine aici .Voi ce mai faceti ? »
« Ma bucur sa aud asta.Eu si tatal tau ne pregatim pentru o sedinta importanta.Trebuie sa inchid.Voi intra in sedinta.Nu uita ca te iubim, draga mea.Distreaza’te acolo.Pa pa »
«Bine mama.Asa voi face.Si eu va iubesc.Mult noroc.Pa »
Si spunand asta inchid telefonul si ma trantesc in pat, punandu-mi mainile sub cap si gandindu-ma la trecut ...


Imi cer scuze pentru ca este asa de mic, dar m'a cam lasat inspiratia aseara pe la 22:34....Astept critici dure si sfaturi, in legatura cu ce ar trebui sa schimb...

#9
Se pare ca micuta domnisoara s-a indragostit, dar nu-si da seama! Si Marius, ma enerveza comportamentul lui.

Deci tu vrei critici dure. Scuze dar din partea mea ai numai cuvinte de lauda.
Greseli: nu ai pentru ca eu nu am observat.
Naratiunea: imi place.
Descrierea: n-ai probleme.
Dialogul: nu e sec.
Cred ca exista ceva ce ar trebui sa schimbi si anume, sa pui continuarea mai repede. Abia o astept.
:bye::bye:




Utilizatori care citesc acest subiect:
1 Vizitator(i)