Nu ești un membru încă? Înregistrează-te acum!
Creează un cont nou  

Love or justice?

#1
Fic in colaborare cu iubirica! - Trubbie ;3
Speram sa va placa! Lectura placuta si Ja neeee'.

Varsta minima: +18
Gen: Yaoi
Limba: Romana
Observatii cu privire la continut: limbaj vulgar
Tipul de comentariu solicitat: Simplu.



Capitolul 1.


Matt P.O.V

Imi amintesc...

** Flash Back **

Sateam ascuns dupa ramurile copacului. Pandeam. Eram un tanc, dar unul viclean. Asteptam ca Kei sa se Indeparteze, ca eu sa pot "da lovitura".
Baiatul statea, uitandu-se intr-o parte si in alta, gandindu-se probabil pe unde ma ascund eu. Ranjesc insa cand acesta se indeparteaza.
Cobor atent din copac, usor, tiptil exact ca o felina care-si pandeste prada. Reusesc sa nu fac nimic care sa-l alarmeze pe baiat.
Incep sa alerg si ajung la tinta, spunand:
- Ai pierdut, Kei! spun scotand limba, copilaros.
- Ai avut noroc! Data viitoare o sa castig..

** End Flash Back **


Ranjesc, atat de caracteristic mie. Stau in dreptul geamului, privind. Nu sunt interesat de peisaj, stele, luna sau mai stiu eu ce. Sunt interesat de un anume norisor ce se aseamana cu fata lui.. Kei. Amicul meu din copilarie. Nici macar nu stie ca e vorba despre mine, ca pe mine trebuie sa ma prinda. M-am schimbat mult.. nu din perspectiva comportamentului, ci a aspectului. Am ramas la fel de rau si interesat de droguri.
Sunt dealer international, sunt "tatal drogatiilor". Sunt cel mai rau om pe care il poti Intalni, nu exista cuvantul : mila in vocabularul meu, la fel cum nu exista nici dragoste sau neajutorat. Sunt demn de flacarile iadului, si abea astept sa ajung acolo la dracu. Sa-i duc un cui sa fumeze si el. Multi credeau ca-s incapabil sa ajung unde-s azi, insa cei care mi-au comentat sau m-au barfit azi sunt undeva la 3 metri sub pamant numarandu-si cioantele. Un lucru important la mine, urasc justitia.
Nu mi-au placut niciodata Astia. Se dau mari si corecti cand ei sunt la fel de corupti ca presedintele. Fura de la oricine. Ma fut in toti care fac parte din justitie, si le dau foc.
Exista o mica exceptie : Kei. El a fost prietenul meu cel mai bun in copilarie, si nu-l judec. E corect, nu corupt ca restul. Nu pot sa zic, ca-mi place lucrul asta, chiar nu-mi place deloc, dar.. e decizia lui ce face si cum face. E viata lui pana la urma si mereu i-a placut sa fie politistul cand ne jucam de-a hotii si politistii. Zambesc, spunand cu voce tare:
- Oare esti instare sa ma prinzi? Sau ai de gand sa ne mai jucam asa mult timp? O faci intentionat sau... nu? spun eu curios, constient ca nimeni, nu o sa-mi raspunda.
Hah, nu l-am mai vazut de ceva timp.
Parca si azi, ma bantuie imaginea lui. Parul sau negru ca taciunea si era mereu nearanjat, iar ochii sai albastrii se asemanau usor cu marea linistita, datorita caracterului sau. In schimb eu, sunt blond, cu ochii de culoarea focului incins. Acel foc, care ma asteapta in iad, de cand m-am nascut.. aceelasi foc, care e gata mereu sa te arda, epuizandu-ti si cea mai mica urma de viata sau energie. Exact am ochii rosii, datorita lentilelor de contact. Mi se potriveste aceasta culoare. De ce? pai eu fata de Kei, am un caracter vulcanic si sunt instare de orice.
Imi i-au o tigara din pachet, punand-o intre buze. Caut bricheta cu privirea gasind-o rapid. Imi aprind tigara, tragand in piept fumul tinandu-l ostatic in plamani, ca mai apoi sa-l expir, dandu-i drumul.
Inca nu am incetat sa ma gandesc la brunet. Astept cu nerabdare sa ne Intalnim. Vreau sa vad ce reactie are, cand o sa afle ca trebuie sa-si dea pe mana FBI-ului cel mai bun prieten. Sunt curios.. oare ce v-a alege?
Gandurile imi sunt intrerupte, probabil de un alt "destept" care are tupeu sa ma deranjeze. Raspund, cu un "intra".
- Sefu, sefu, sefu!
- Ce cacat vrei coaie? Nu pot sa fumez o tigara linistit ca ma deranjezi! Acum ce mai e? Vrei sa mi-o sugi sau ce? Intreb eu, cu un ton batjocoritor.
- Scuze sefu! Am venit sa va zic, ca Nanu a venit cu informatiile despre acel nesuferit... Kei, sau cum dracu il cheama! -facu o pauza- Pot sa-i dau muie cand il prindem?
Simt cum fruntea mi se increteste de nervi. Cretinul! Cum sa spuna asa ceva despre prietenul meu cel mai bun? O sa-i dau o lectie chiar acum. Il prind de par, tragandu-l cu putere de el. Baiatul scancea de durere, insa nu-mi pasa. Il apuc mai bine de plete si-l trantesc de perete. Se ridica de pe jos, vrand sa-mi zica ceva, dar i-o tai repede:
- Spunei lu' satana ca-l salut! zic eu impuscandu-l.
Ce gunoi am lasat in urma mea.. Nu-i frumos! stiu, stiu, la fel de dezordonat am ramas si acum. Ies din incapere nedand importanta trupului neinsufletit care se afla pe jos. Cercetez cu privirea holurile, cautand ceva.. sau pe cineva. Ah, da uite-l. Il cautam pe Nanu si l-am gasit.
- Mersi ca ai venit, coaie. Acum misca-ti fundu in birou meu!
Acesta nu comenteaza nimic, ci ma urmeaza in biroul meu. Ajungem destul de rapid, eu fiind nerabdator sa aflu unde sta acum, si alte date de-a lui. Am de gand sa-i fac o "mica" vizita, cand v-a sosii momentul. Imi amintesc, pentru ce am venit in birou zicand:
- Ce mai astepti? Da-mi dosarul cu informatii! ma rastesc eu la el.
- Frate ma sperii. Uite-l il ai aici, sper sa-ti fie de folos. Apropo nu l-ai vazut pe Cristi? spune el curios.
Zambesc afisand o fata demonica, el cunoscandu-ma deja si-a dat seama ce s-a intamplat. Ma priveste speriat, apoi imi zice:
- Ce naiba ai in capul tau? E al cincelea, pe care-l ucizi! Demonule. Spune el si pleaca furios.
Chiar ca sunt un demon, si sunt insetat de sange mai nou sau omor pentru simplul fapt ca ma deranjeaza vorbele lor care nu-si au rostul. Hmm.. rasfoiesc, curios, dosarul. Multe informatii se ivesc pe aici. Interesant!
Ahm.. am gasit si adresa! Numai bine. Pregateste-te Kei, o sa ne revedem in curand...





[Imagine: tumblr_mfcg2sBNaZ1rnbh24o3_r1_500_large.gif]
Boys love.

#2
Scuze de intarziere. Stiu, stiu, trebuia sa ajung ce cateva ore mai devreme dupa cum promisesem... Cand ai zis ca va fii amuzant, n-ai glumit! Deja incepe sa-mi placa si este doar primul capitol deci e bine. Abia astept sa dai mai multe detalii despre acel Kei. N-ai spus prea multe despre el dar am vaga impresie ca-l voi adora! Cat despre Matt, omul asta-i cam dus. Si eu care credeam ca eu ma enervez repede si atunci cand o fac, fac si zic numai tampenii! Dar el e cam exagerat... sau nu chiar, avea motivele lui. Se legase de prietenul sau, Kei deci este iertat! >.<
Sa-nteleg ca se vor intalni cat de curand. Asta inseamna ca ceva-ceva va avea loc intre ei? Sper ca da! Si mai sper ca vei aduce repede nextul. Multe inspiratie si nu uita sa ma anunti!

#3
Frumos fic. Inca unul in colaborare. Yes!
Imi place mult ideea si pot spune, fetelor, ca ador limbajul vulgar ce va urma in urmatoarele capitole. Flashback-ul cam sec, se putea si mai bine. Noroc ca inainte sa incep ficul, am surprins o replica ce m-a pus pe citit.
- Ce cacat vrei coaie? Nu pot sa fumez o tigara linistit ca ma deranjezi! Acum ce mai e? Vrei sa mi-o sugi sau ce? intreb eu, cu un ton batjocoritor.
Oh, bad boy. Imi place Matt si cred ca-mi va placea si de Kei daca el va fi ukele.
Blondul asta e cam smecher, sef de gasca, na`, ce sa faca si el? Recurge la metode cam dure cu subalternii lui, ceea ce face ficul si mai frumos. Aveti grija de el sa-l continuati! ^^

#4
Bun, deci dupa atata timp si atata indurare, m-am gasit sa scriu si eu nextul *ca acum nu mai am probleme cu pc-ul*. Sper sa va placa -mie oricum nu=)) -

Capitolul II

Kei P.O.V.


Ma rasucesc pe toate partile patului, neputand sa dorm. Luna plina-mi lumineaza camera chiar si prin perdele, dar nu acesta e motivul pentru care nu pot dormi. De cand ma stiu, nu am avut probleme mai mari cu somnul si stresul, nici macar in adolescenta, acea perioada frumoasa in care dormi doua ore pe noapte, datorita petrecerilor, fetelor, bauturii... Oh, da, imi amintesc de acea perioada si o blestem. Timp de un an nu am stat fara bere, whisky, garrone... Mai exact beam tot ce se putea. Slava Domnului ca nu m-apucasem de droguri, atat mai imi trebuia. Dar am scapat de acea perioada, am simtit ca nu pot trai asa, eu, Kei, acel Kei care in copilarie ura tot ce tine de alcool, etnobotanice, proxenetism, crima, jaf... Mai pe scurt, tot ceea ce e opus legii.
Dupa nu mult timp, am luat o decizie... sa merg la Academia FBI, in Quantico, Virginia. Aveam de gand sa-mi parasesc familia, visele, prietenii... tot. Pana la urma, de ce? Oh, stai, stiu! Ca sa dau dupa atata timp de un dobitoc care-mi mananca zilele si noptile si pe care daca nu-l prind mai repede cred ca mor de stres. Acest dobitoc, nenorocit, cum doriti sa-i spuneti, face trafic de droguri. Dar dac-ar fi un simplu traficant, da-l dracului, nu mi-as bate eu, agent FBI, capul cu el! Nu, nu este un simplu traficant. Face parte dintr-o retea raspandita-n toata lumea si nu e un simplu subaltern, ci printre sefi. Sa nu mai pun crimele savarsite si alte minunatii pe care un nebun le-ar comite. Cand mi s-a-nmanat dosarul lui, nici nu m-am uitat peste datele personale, ci pur si simplu l-am dat mai departe echipei mele. Sunt un agent desavarsit asa ca eu consider ca si echipa mea ar fi in stare sa prinda o zerzec ca asta. Sau cel putin asa credeam. Dupa un an si sapte luni de cautari in care nu m-am implicat nici de-al naibii, bazandu-ma pe echipa, mi-am intrebat seful de ce nu mai primesc dosare, misiuni, cu ce-am gresit, etc. Am ramas socat la raspunsul lui. Si acum imi umbla-n minte raspunsul. „Ai rezolvat cumva cazul traficantului? Crezi ca sunt prost?”. Oh, da, am impietrit.
Cand m-am dus la birou si am discutat cu ceilalti, mi s-a spus cum dispare pustiul. Ba il gaseau, iar cand clipeau, bingo! Disparut! si asa trece timpul. Imi faceam cruce, nu alta, era ca un demon, parca intra-n in pamant! Am vorbit cu ceilalti si am spus sa-l monitorizam, dar eu personal am stat in birou si mi-am batut capul cu dosarul lui. Nu am dormit nopti intregi si nici acum n-o fac.
Ma ridic din pat si ma-ndrept spre baie. Imi indepartez hainele si intru in cabina de dus, gandindu-ma ca ma voi linisti. Picaturile imi strabat intregul corp bine-lucrat, iar eu imi intind gelul de dus cu aroma de portocale pe corp. Ah, ador portocalele si absolut tot ce tine de ele! sampon, gel de dus, inghetata, prajituri cu crema de portocale... in afara de cornul Double. Serios, are gust de sampon! Cine-ar manca sampon cu vanilie? Ies de la dus, infasurandu-mi zona intima cu un prosop si merg spre dormitor, lasand o dara de apa dupa mine. Sterg mai încolo. Imi sterg bine corpul si-mi iau o pereche de boxeri albi, niste blugi inchisi la culoare, mulati si un tricou alb, simplu, o jacheta din piele, desigur nu naturala, fiindca iubesc animalele. Ma duc spre usa si ma-ncalt cu o pereche de bascheti lungi, negrii cu alb, iar sireturile diferite, la cel stang albastru iar la cel drept verde-nchis. Imi ciufulesc putin parul negru ca jarul si-mi dau pe la ochi cu un strat subtire de fard negru, astfel incat sa-mi evidentieze ochii albastri patrunzatori. Sincer, nu prea aratam a agent FBI, ci mai degraba a rocker, dar asta sunt eu si-mi place. Imi amintesc ca am lasat telefonul pe pat si alerg dupa el, mai ca era sa si cad. Il iau si fug grabit spre usa, o incui si cobor scarile. Dupa cinci etaje imi amintesc ca mi-am lasat Ipad-ul inauntru, dar ma voi multumi sa ascult muzica pe telefon, caci Slava Cerului am castile in jacheta. Mi le bag in urechi si dau drumul la muzica rock. Strabat strazile pustii, de fapt, gresesc, pe strada sunt eu, Kei, deci nu mai sunt asa pustii. Mi-e asa sete, as bea un Sprite. Observ ca un magazin este deschis asa ca merg sa-mi cumpar o doza. Intru si observ o singura persoana, un tip care-si cumpara un pachet de tigari si ceea ce ma uimeste e ca are ochii rosii. Probabil lentile de contact, altfel nu-mi explic. Ma uit la el destul de mult, dar se-ntoarce la mine si-mi ranjeste. O senzatie de neexplicat imi strabate corpul, nemaiintalnita.

- Te prind eu, Matt! spun alergandu-l pe pusti.
- Nu prea cred... zise chicotind.
Fug pana ce nu-l mai vad, iar deodata simt o greutate-n spatele meu. Era Matt. Ma tranteste si-mi ranjeste copilaros.
- Mereu castig!


Dupa ce-mi iau sucul, plec acasa. M-am saturat de plimbari, asa ca, cu o senzatie ciudata, ajung. Ma trantesc in pat, direct si somnul ma fura, dupa atatea nopti...

Tanannaaa, capitol scurt, dar mi-e leeeeeeeene .

#5
Pai mi-a luat ceva, dar next:


Capitolul 3

Matt P.O.V

Ma plimbam alene pe drumurile orasului, America. O tara atat de mare si o putere care nu-i doar o joaca pentru ceilaltii rivali. De aici provine tot. Marfa cea mai buna, asasini platiti, Obama- presedintele care si el e corupt. De aici provine cea mai buna muzica si din Germania. Rapp-ul, au facut pustii dependentii de droguri. De altfel, asta se transmite prin fiecare piesa cantata de diferite 'staruri'. Cu rapp-ul au invatat sa dea din cap si au inceput sa iubeasca sentimentul pe care-l simt atunci, cand, consuma etnobotanicele. Le place sa tremure, sa 'filmeze'. Le place sa se afle pe o lume diferita de Terra. O lume unde orice vor ei se poate indeplinii. Dar, tot in lumea aceea, filmele pot deveni si nasoale, provocand decesuri sau dureri de cap, rauri si asa mai departe. De unde stiu? Pai am interogat un pustii inainte sa-i zbor creeri.
Am fost multumit de raspunsurile pe care mi le daduse, insa simteam nevoia de sange. Vroiam sa vad acel lichid rosiatic, cum curge, cum se risipeste lasandu-i corpul fara vlaga. Aveam nevoie, sa urmaresc fiecare miscare a sa. Sa aud fiecare bataie a inimii sale, cum isi grabea ritmul. Si dintr-o data buf. Am vazut ce vroiam, am auzit si am simtit o satisfactie cand i-am luat viata. Probabil ca la atatea victime, Satan ma iubeste. Aproape in fiecare zi 'ii dau' marfa noua.
Sincer sa fiu, niciodata nu am omorat un om cinstit. Eu nu am treaba cu ei. Am ucis fara mila orice angajat care a spus ce nu mi-a placut, orice pusti drogat pe care mi s-a pus pata si orice tarfulita care se apropia de mine. Oameni care si-au vandut sufletul diavolului demult, cum am facut si eu. Defapt, ma consider mana lui dreapta, la cat rau fac. Eu le dau droguri oamenilor si tot eu ii ucid cand am chef.
Nu m-am gandit pana acum. Eu sunt o persoana rea, insetata de sange si putere, dar totusi. Tot eu ucid, insa doar persoane rele... iar asta inseamna ca, curat pamantul de gunoaie. Ce practic, ma face o persoana buna. Am dat din umeri nepasator.
O briza rece mi-a 'atins' chipul. Imi placea. Adoram sa simt, sa vad, sa aud. Ador ca pot face orice doresc si niciodata sa nu ajung sa fiu prins, pedepsit asa cum 'as merita'. Am zambit. Nu cred ca cineva ar fi instare sa ma prinda, cu atat mai putin Kei.
Cand eram mici, castigam mereu. De ce ar fi o schimbare acum?
Aceasta era singura intrebare care imi strabatea intreaga minte in timp ce imagini cu mine si Kei se derulau prin fata ochiilor mei. Am tresarit. Constiinta mea a spus: " Pentru ca binele invinge raul ".
Am ras. E singura data cand se 'baga' si constiinta mea in seama. Pana acum, nu a facut decat sa stea in liniste.
Nu am bagat in seama multe alte cuvinte pe care incepuse sa mi le adreseze.
Am tot inaintat, usor. Mi-am bagat o mana in buzunar, cautandu-mi pachetul de Tigarii. L-am gasit. M-am uitat inauntrul lui, doriind sa-mi scot o tigara si sa o fumez, dar surpriza; e gol.
- La dracu! am spus.
Acum trebuie sa gasesc un magazin, daca mai e deschis vreunul la ora asta. Defapt nici nu stiu cat e ceasul sau unde ma aflu. Inaintam lenes pe drumul pustiu. In vreo' zece minute am ajuns si eu cumva la un non-stop. Minune. Desii locuiesc aici de ceva vreme, unele strazii chiar nu le stiu si reusesc foarte rapid sa ma pierd. Am intrat.
In magazin ma aflam doar eu si vanzatoarea, care sincer sa fiu arata destul de; bine. I-am facut cu ochiul usor, ea tresariind la acest gest. Parul ei saten ii curgea in valuri pe umeri, pana la sanii. Ochii ei de un verde dens, ma priveau atentii acum, parca nedoriind sa ma scape din aria sa vizuala.
- Da-mi si mie un poc de tigari dunhill negru, rapid. Am spus pe vesnicul meu tot rece si superior.
Usa de la intrare s-a deschis, pe ea facandu-si aparitia Kei. Chiar prietenul meu brunetu'. Privirea lui se odihnea in a mea, explorandu-mi ochii rosi, superficiali. Ce sa zic, lentile. Pacat ca mama nu m-a facut cu ochii astia cand m-a nascut. I-am ranjit. Vanzatoarea mi-a inmanat pachetul de tigari si nemaiavand rabdare am aprins o tigara chiar in magazin, in timp ce ieseam. Totusi, am putut auzi ce si-a luat brunetul. Un sprite. A venit pana aici doar pentru o doza de suc. Eh, tot la fel a ramas.
A iesit si el, trecand pe langa mine. Am decis sa-l urmaresc pana acasa, cine stie, poate se i-a cineva de el. Oricum, stie sa se apere, doar e in FBI. Insa, vreau eu sa ma duc in spatele lui, dar cu grija. Nu e prost. M-ar putea descoperii oricand. Am ras in sinea mea.
Ma miscam usor, ca o felina. Se pare ca, Kei nici nu si-a dat seama ca e urmarit. Exista doua posibilitatii; ori e obosit, ori asculta muzica la castii. Daca e una din astea doua inteleg. Il cunosc prea bine pentru a-l condamna.
A intrat intr-un bloc, grii, de 10 etaje. Am inteles ca sta la parter, din spusele lui Nanu. Ca un dobitoc ce sunt, m-am dus la geamul lui. Era deschis. M-am strecurat inauntru, cercetandu-l. Am ras. A ramas la fel de ordonat. Intr-un final, m-am aflat in camera lui. Adormise. Era exact ca un inger.
M-am apropiat usor de el. E dezvelit. Am pufnit. L-am invelit cu grija, defapt cu mare grija pentru a nu-l trezii. I-am ferit bretonul de pe frunte, presandu-mi buzele calde de portiunea descoperita de piele. M-am indepartat, inca atintindu-l cu privirea mea rosie.
M-am cocotat pe geam, spunand cu voce tare;
- La dracu Kei... ti-am simtit lipsa... apoi m-am facut disparut. Am sarit pe geam, iar dupa aceea am inceput sa fug, sa ma pierd prin noapte. Am reusit.
Am ajuns la o statie de taxiuri. M-am urcat intr-unul, spunandu-i unde sa ma duca. Timp de 10 minute am stat, ingandurat. Am ajuns. I-am platit domnului, spunandu-i un simplu 'sugi p***', apoi am disparut in bloc. Am disparut in apartamentul meu, in patul meu mai exact. M-am lasat furat de somn si eu...
[Imagine: tumblr_mfcg2sBNaZ1rnbh24o3_r1_500_large.gif]
Boys love.

#6
Mama! Deci eu nu am trecut pe aici? E o problema!
Pai, in primul rand sunt foarte happy ca vin sa dau si eu un com. Mai bine mai tarziu decat niciodata. Pai, e primul vostru parteneriat? Va urez succes si sa fie unul dintre cele mai bune ficuri.
Am sa incep cu titlul. Inca sin primul capitol a aparat acea idee de justitie. Se pare ca Matt, care e un dealer nascut uraste ceea ce prietenul lu cel mai bun "adora" intr-un fel. Ati creeat o antiteza intre cele doua, mai alesc ca Kei e de la FBI. Poveste asta va fi din ce in ce mai interenata. Faza care nu o s-o uit e: "Spunei lu' satana că-l salut!". Deci atata am ras de nu m-am putut opri. LImbajul accentueaza totul si, si dinamica crest considerat.
Pai, se vede ca Matt inca tine la Kei si indiferent cat de sado-masochist e, are o slabiciune si aceea e vhechiul lui amic. E grijuliu cu el, mai ales ca l-a acoperit ca sa nu-i fie frig.
Vor aparea multe in continuare si ma bucur ca m-am apucat de citit! Astept nextul si sa ma anuntati!
Sayonara!
Ma plimb pe strada intunecoasa. Vantul rece navaleste printre copacii uscati. Luna domina totul lasand linistea noptii friguroase sa sclipeasca in lumina ei. Intunericul abisal atrage totul in el. Frica ii domina pe toti, iar umbrele incep ritualele lor de a dansa in lumina luni. Sunete de disperare se aude de pretutindeni. Dar eu nu aud nimic. Il caut pe el ,dar nu-l vad nicaieri, nu mai e aici. Acum nici eu nu mai sunt.

http://3.bp.blogspot.com/-Bisu3ZFnrFk/Te...1%2529.jpg





Utilizatori care citesc acest subiect:
1 Vizitator(i)