31-08-2010, 01:07 PM
Savarina Ali
Ai avut nişte greşeli de tastare, de fapt acum că am termiant de citit, au fost destuuul de multe. Ai mai multă grijă la asta, totuşi nu am văzut cine ştie ce erori gramaticale, de exprimare.
Ceea ce mă înciudează este prologul, nu îi înţeleg ... locul într-un one shot. Prologul se pune atunci când ai o poveste mai lungă şi ai nevoie de un anumit început ,dar la o povestioară... Eh, trebuie să îţi dau credit pentru originalitate, de aşa ceva nu am mai auzit până acum * laughs * şi totuşi, deşi este o idee.. Unică, sincer , nu mi se pare nici necesară şi nici folositoare. Ceea ce vreau să spun era că te puteai lipsi de prolog, ideile menţionate acolo pe puteai pune ca şi început în one shot-ul tău, povestea în sine .Desigur, vorbesc destul de subiectiv. Obiectiv, e original. Nu ştiu cât de corect. Dar fiind vorba de originalitate, orice e corect cât nu încarcă normele gramaticii, exprimării corecte.
Apoi, de menÅ£ionat anumite lucruri despre titlu. „ La graniÅ£e dintre viaţă ÅŸi moarteâ€, ei bine, cred că dacă o puneai la singular „ la graniÅ£a†, ar fi sunat mai bine. GraniÅ£ele, eu înÅ£eleg la ce ai vrut tu să te referi, or fi ele mai multe, dar nu prea sună bine. Nu sună deloc bine. Poate foloseai „ la graniÅ£ele dintre viaţă ÅŸi moarte†cred că ar fi sunat ceva mai bine o.O
În primul rând nu e „ endback†ci „ end of flash back†. Şi în al doilea rând
Te puteai lipsi de asta şi să pui totul în italic , se înţelegea că îşi amintea personajul. Dar în fine, să zicem că nu e atât de rău. Trebuia să fi pus spaţiu – flashback, text, end of flashback, spaţiu, se vedea mai bine.
Faza e că tu ai un oarecare potenţial, ştii. Dar îmbini limbajul non formal cu cel mai popoţonat şi nu iese deloc bine. A avut o tentă de telenovelă, lucrarea ta. Nu m-a impresionat prea tare, deşi ideea a fost oarecum buniciă. Dacă o transpuneai sub o altă formă, îţi ieşea mai bine. Tu nu ţi-ai ales un anumit stil, ai îmbinat mai multe pe acolo şi a ieşit o salată de... mai multe. În orice caz , nu am simţit nimic din ceea ce ai descris, deşi mi-am imaginat cât de cât cum s-au întâmplat toate. Nu ştiu ce pot adăuga, lucrarea nu este cine ştie ce reuşită, mai ai de lucrat destul de mult. Şi totuşi, nu te descuraja din cauza faptului că sunt eu o persoană atât de directă, mai ai de lucrat, şi eu am avut cândva, încă mai am. Trebuie să îţi axezi un anumit stil, să înveţi să nu mai îmbini totul. De exemplu ai zis pe undeva „ plângea de mama focului†şi după aia ceva de genul „ cristale nu ştiu cum†: - )) era vorba de lacrimi. În orice caz, nu merg mână în mână asta. Exprimarea cu plângea de mama focului = mai mult literatură de consum. Cea cu cristale, text mai controversat. Tu le-ai îmbinat, nu zic neapărat că e un lucru rău, dar nu a ieşit bine.
Partea cu proumbelul a fost cam.. Seacă. Nu m-a atins. Sfârşit de telenovelă, indeed. Nu am simţit dragostea sau drama. But are un oarecare potenţial, mai lucrează. Momentan nu pot ocmenta mai multe de atât. Nu am ce zice.
She
Titlul mi-a atras din prima privirea şi chiar eram curioasă ce conţinut are.
Apreciez faptul că ai scris cu diacriticie.
Ai un stil anume, deşi nu pot preciza cu exactictate ce şi cum. Prima parte, când ai început să povesteşti, mi-a plăcut. Potenţial, right. Chiar te-ai priceput la asta, la a amesteca cuvintele cu explicaţiile, semnificaţiile. Plăcut, destul de plăcut.
Totuşi momentul în care a apărut băiatul ăla, a lăsat de dorit. Puteai să lucrezi mai mult la asta, realizez din primele cuvinte scrise în poveste, din primele exprimări. A fost sec, repet, sec şi lipsit de sentiment. Am înţeles perfect peisajul, pentru că ai descris bine dar nu am simţit emoţia, uimirea, scuza, nimic. Faptul că şi-a şters lacrimile cu hanoracul, era un moment dulce, cute, neajutorat, plin de... compătimire, şi totodată ceva strălucire pe undeva, ar fi părut frumoasă dar deprimată, un peisaj superb mai ales având în vedere locul propriu zis. Oricum, aşa cum ai descris a părut sec şi prea simplu. Lucrurile simple sunt bune dacă au sentimente. A lipsit sentimentul aici.
Totuşi, ai continuat foarte bine. Nu mă aşteptam, dar mi-a plăcut mult continuarea, credeam că o să fie în continuare lipsit de sentiment şi mă înfuriasem, ştii, pentru că am văzut că ai potenţial, stil şi scrii destul de bine. Totuşi, să zicem că nu mi-ai dezamăgit aşteptările. Ai avut, însă, destule lacune. Nu ai îmbinat descrierea, sentimentele şi dialogul prea bine. Când dialogul era terifiant, stricai cu o descriere nepotrivită, când era o descriere frumoasă, nu era sentiment, când aveai sentiment, dialogul strica. În fine, ai înţeles tu ce am vrut să spun, în mare, presupun. Am trecut oarecum peste aceste detalii şi m-am axat pe flashback-uri, faine în orice caz, povestea, ai lucrat bine acolo, cu trecutul, amintirile despre daniel, momentul când a căzut pe acolo, şi-a pierdut conştiinţa. A fost interesant, trebuie să recunosc, mi-a plăcut.
Toată „treaba†cu Christian nu ţi-a ieşit aşa bine. Ca idee, foarte ok, însă ca descriere, lacune. S-a întâmplat prea repede, precipitat. Totuşi, uneori erau sentimente aşa frumoase şi profunde că uitam să mă mai uit după erori.
A fost plăcut în mare parte, idee bună, ai un stil pentru scris, potenţial, poţi mult mai mult – sunt sigură de asta şi nu pot adăuga prea multe. Credeam că nu ai nicio greşeală şi eram încântată de asta, dar până la urmă am întâlnit una. Era de tastare.
Titlul, se potriveşte. Mi-ar fi plăcut să te axezi mai mult pe asta. Mi-ar fi plăcut ca atunci când s-au sărutat să descrii mai bine. Ai zis „ clasic, ştiu †sau ceva de genul, a fost un gest simplu şi clasic aşa cum ai zis tu, dar prin descriere trebuia să îl faci mirific. Ceea ce nu s-a întâmplat.
Eh, una peste alta, dacă le iau pe toate separat, mi-a plăcut.
Little M
Titlul, perfect. Descrierea, minunată. Sentimentele, profunde.
ŞI TOTUŞI! Trebuia tu să strici totul! Ah, te-aş bate în momentul ăsta * laughs* nu înţelegi nimic, nu?
Mi-a plăcut enorm lucrarea ta până în momentul în care personajul tău se uita pe fereastră şi a văzut-o pe blondă plecând, blah blah blah. Era perfect până atunci, dar după cu dialogul, repeziciunea, totul ce a avut loc acolo, ai stricat ( da, da, sunt furioasă pe tine chiar acum ) . În orice caz, dialogul nu ar fi atât de rău, nu e atât de prost, e bine pus la punct şi îmi place la nebunie replica pe care ai folost-o de final „ N-am promis?†e cu adevărat touching.
ÅžI TOTUÅžI!
A fost atât de fals... Atât de repede şi fals. Ceea ce simţea ea pentru el nu mă îndoiesc că era adevărat, am simţit-o la început, pe parcurs, până în momentul în care s-a întâmplat faza asta enervantă. Dar el ! Frate, ce fals l-as făcut. Dacă asta a fost ideea, felicitări
acă nu, ţeapă. Nu mi-a plăcut .Adică, doar un moment înainte era cu tipa aia and stuff şi după astalaltă îl întreabă dacă o mai iubeşte şi el răspunde atât de frumos? Replica este prea frumoasă pentru el , pe bune. Fals, fals, fals, fals. Nu mi-a plăcut finalul, nu a avut sentiment,a fost grăbit. De ce a trebuit tu să te grăbeşti la final, de ce?
Stil, ai. Emoţiile, bune, perfecte. Descrierea , superbă, am adorat-o, m-a captivat, te-ai priceput, m-ai prins nu ai ce să îmi mai faci Titlul nu mi se părea cine ştie ce la început dar la final mi s-a părut că se potriveşte şi îmi plăcea. Hmmm, şi dialogul e bun dacă nu ai fi stricat prin repeziciune şi falsitate . duh.
Aş fi apreciat dacă ai fi scris cu diacritce, ar fi fost mult mai bine , ţi-ar fi dat multe plusuri. Ai avut şi nişte greşeli de tastare pe care nu le-am luat chiar atât de mult în seamă ( toate trei aţi avut ). Lucrarea a fost bună cu excepţia detaliilor menţionate mai sus.
Ah şi ştii, povestea ca idee, în sine ; well, been there, done that. Poate şi de asta mă irită finalul. He’s so... false. Ca şi prietena. Pe niciunul nu trebuia să îi ierte, ah, dar dragostea asta. Cu adevărat, se încadrează în romance * laughs * şi ... drama, somehow? Anyhow, finalul m-a iriiitat prin falsitate, repeziciune... de ce mă mai repet?
Votez Little M ÅŸi She.
Felicitări tuturor pentru duel. Ali, mai lucrează şi nu te descuraja, fight, fight, fight. Dacă îţi place să scrii, nimic şi nimeni nu te poate opri .
( sper că două persoane trebuie să votez xd )
Ai avut nişte greşeli de tastare, de fapt acum că am termiant de citit, au fost destuuul de multe. Ai mai multă grijă la asta, totuşi nu am văzut cine ştie ce erori gramaticale, de exprimare.
Ceea ce mă înciudează este prologul, nu îi înţeleg ... locul într-un one shot. Prologul se pune atunci când ai o poveste mai lungă şi ai nevoie de un anumit început ,dar la o povestioară... Eh, trebuie să îţi dau credit pentru originalitate, de aşa ceva nu am mai auzit până acum * laughs * şi totuşi, deşi este o idee.. Unică, sincer , nu mi se pare nici necesară şi nici folositoare. Ceea ce vreau să spun era că te puteai lipsi de prolog, ideile menţionate acolo pe puteai pune ca şi început în one shot-ul tău, povestea în sine .Desigur, vorbesc destul de subiectiv. Obiectiv, e original. Nu ştiu cât de corect. Dar fiind vorba de originalitate, orice e corect cât nu încarcă normele gramaticii, exprimării corecte.
Apoi, de menÅ£ionat anumite lucruri despre titlu. „ La graniÅ£e dintre viaţă ÅŸi moarteâ€, ei bine, cred că dacă o puneai la singular „ la graniÅ£a†, ar fi sunat mai bine. GraniÅ£ele, eu înÅ£eleg la ce ai vrut tu să te referi, or fi ele mai multe, dar nu prea sună bine. Nu sună deloc bine. Poate foloseai „ la graniÅ£ele dintre viaţă ÅŸi moarte†cred că ar fi sunat ceva mai bine o.O
În primul rând nu e „ endback†ci „ end of flash back†. Şi în al doilea rând

Faza e că tu ai un oarecare potenţial, ştii. Dar îmbini limbajul non formal cu cel mai popoţonat şi nu iese deloc bine. A avut o tentă de telenovelă, lucrarea ta. Nu m-a impresionat prea tare, deşi ideea a fost oarecum buniciă. Dacă o transpuneai sub o altă formă, îţi ieşea mai bine. Tu nu ţi-ai ales un anumit stil, ai îmbinat mai multe pe acolo şi a ieşit o salată de... mai multe. În orice caz , nu am simţit nimic din ceea ce ai descris, deşi mi-am imaginat cât de cât cum s-au întâmplat toate. Nu ştiu ce pot adăuga, lucrarea nu este cine ştie ce reuşită, mai ai de lucrat destul de mult. Şi totuşi, nu te descuraja din cauza faptului că sunt eu o persoană atât de directă, mai ai de lucrat, şi eu am avut cândva, încă mai am. Trebuie să îţi axezi un anumit stil, să înveţi să nu mai îmbini totul. De exemplu ai zis pe undeva „ plângea de mama focului†şi după aia ceva de genul „ cristale nu ştiu cum†: - )) era vorba de lacrimi. În orice caz, nu merg mână în mână asta. Exprimarea cu plângea de mama focului = mai mult literatură de consum. Cea cu cristale, text mai controversat. Tu le-ai îmbinat, nu zic neapărat că e un lucru rău, dar nu a ieşit bine.
Partea cu proumbelul a fost cam.. Seacă. Nu m-a atins. Sfârşit de telenovelă, indeed. Nu am simţit dragostea sau drama. But are un oarecare potenţial, mai lucrează. Momentan nu pot ocmenta mai multe de atât. Nu am ce zice.
She
Titlul mi-a atras din prima privirea şi chiar eram curioasă ce conţinut are.
Apreciez faptul că ai scris cu diacriticie.
Ai un stil anume, deşi nu pot preciza cu exactictate ce şi cum. Prima parte, când ai început să povesteşti, mi-a plăcut. Potenţial, right. Chiar te-ai priceput la asta, la a amesteca cuvintele cu explicaţiile, semnificaţiile. Plăcut, destul de plăcut.
Totuşi momentul în care a apărut băiatul ăla, a lăsat de dorit. Puteai să lucrezi mai mult la asta, realizez din primele cuvinte scrise în poveste, din primele exprimări. A fost sec, repet, sec şi lipsit de sentiment. Am înţeles perfect peisajul, pentru că ai descris bine dar nu am simţit emoţia, uimirea, scuza, nimic. Faptul că şi-a şters lacrimile cu hanoracul, era un moment dulce, cute, neajutorat, plin de... compătimire, şi totodată ceva strălucire pe undeva, ar fi părut frumoasă dar deprimată, un peisaj superb mai ales având în vedere locul propriu zis. Oricum, aşa cum ai descris a părut sec şi prea simplu. Lucrurile simple sunt bune dacă au sentimente. A lipsit sentimentul aici.
Totuşi, ai continuat foarte bine. Nu mă aşteptam, dar mi-a plăcut mult continuarea, credeam că o să fie în continuare lipsit de sentiment şi mă înfuriasem, ştii, pentru că am văzut că ai potenţial, stil şi scrii destul de bine. Totuşi, să zicem că nu mi-ai dezamăgit aşteptările. Ai avut, însă, destule lacune. Nu ai îmbinat descrierea, sentimentele şi dialogul prea bine. Când dialogul era terifiant, stricai cu o descriere nepotrivită, când era o descriere frumoasă, nu era sentiment, când aveai sentiment, dialogul strica. În fine, ai înţeles tu ce am vrut să spun, în mare, presupun. Am trecut oarecum peste aceste detalii şi m-am axat pe flashback-uri, faine în orice caz, povestea, ai lucrat bine acolo, cu trecutul, amintirile despre daniel, momentul când a căzut pe acolo, şi-a pierdut conştiinţa. A fost interesant, trebuie să recunosc, mi-a plăcut.
Toată „treaba†cu Christian nu ţi-a ieşit aşa bine. Ca idee, foarte ok, însă ca descriere, lacune. S-a întâmplat prea repede, precipitat. Totuşi, uneori erau sentimente aşa frumoase şi profunde că uitam să mă mai uit după erori.
A fost plăcut în mare parte, idee bună, ai un stil pentru scris, potenţial, poţi mult mai mult – sunt sigură de asta şi nu pot adăuga prea multe. Credeam că nu ai nicio greşeală şi eram încântată de asta, dar până la urmă am întâlnit una. Era de tastare.
Titlul, se potriveşte. Mi-ar fi plăcut să te axezi mai mult pe asta. Mi-ar fi plăcut ca atunci când s-au sărutat să descrii mai bine. Ai zis „ clasic, ştiu †sau ceva de genul, a fost un gest simplu şi clasic aşa cum ai zis tu, dar prin descriere trebuia să îl faci mirific. Ceea ce nu s-a întâmplat.
Eh, una peste alta, dacă le iau pe toate separat, mi-a plăcut.
Little M
Titlul, perfect. Descrierea, minunată. Sentimentele, profunde.
ŞI TOTUŞI! Trebuia tu să strici totul! Ah, te-aş bate în momentul ăsta * laughs* nu înţelegi nimic, nu?
Mi-a plăcut enorm lucrarea ta până în momentul în care personajul tău se uita pe fereastră şi a văzut-o pe blondă plecând, blah blah blah. Era perfect până atunci, dar după cu dialogul, repeziciunea, totul ce a avut loc acolo, ai stricat ( da, da, sunt furioasă pe tine chiar acum ) . În orice caz, dialogul nu ar fi atât de rău, nu e atât de prost, e bine pus la punct şi îmi place la nebunie replica pe care ai folost-o de final „ N-am promis?†e cu adevărat touching.
ÅžI TOTUÅžI!
A fost atât de fals... Atât de repede şi fals. Ceea ce simţea ea pentru el nu mă îndoiesc că era adevărat, am simţit-o la început, pe parcurs, până în momentul în care s-a întâmplat faza asta enervantă. Dar el ! Frate, ce fals l-as făcut. Dacă asta a fost ideea, felicitări

Stil, ai. Emoţiile, bune, perfecte. Descrierea , superbă, am adorat-o, m-a captivat, te-ai priceput, m-ai prins nu ai ce să îmi mai faci Titlul nu mi se părea cine ştie ce la început dar la final mi s-a părut că se potriveşte şi îmi plăcea. Hmmm, şi dialogul e bun dacă nu ai fi stricat prin repeziciune şi falsitate . duh.
Aş fi apreciat dacă ai fi scris cu diacritce, ar fi fost mult mai bine , ţi-ar fi dat multe plusuri. Ai avut şi nişte greşeli de tastare pe care nu le-am luat chiar atât de mult în seamă ( toate trei aţi avut ). Lucrarea a fost bună cu excepţia detaliilor menţionate mai sus.
Ah şi ştii, povestea ca idee, în sine ; well, been there, done that. Poate şi de asta mă irită finalul. He’s so... false. Ca şi prietena. Pe niciunul nu trebuia să îi ierte, ah, dar dragostea asta. Cu adevărat, se încadrează în romance * laughs * şi ... drama, somehow? Anyhow, finalul m-a iriiitat prin falsitate, repeziciune... de ce mă mai repet?
Votez Little M ÅŸi She.
Felicitări tuturor pentru duel. Ali, mai lucrează şi nu te descuraja, fight, fight, fight. Dacă îţi place să scrii, nimic şi nimeni nu te poate opri .
( sper că două persoane trebuie să votez xd )