15-08-2011, 11:35 PM
Hey dragelor, va multumesc mult, foarte mult, enorm de mult pentru comentarii. Ma bucur foarte mult ca va placut capitolul anterior. Acum am revenit cu un nou capitol, dar vreau sa va spun de la inceput ca este foarte scurt si nu este prea reusit. Oricum ma voi revansa in celalalt capitol. Astept cat mai multe comentarii, critici cat mai dure si pareri cat mai multe. Va urez: Lectura Placuta!
Dragoste Infnita
Capitolul 15
- Oare fuga e raspunsul? -
- Sakura, spune-mi te rog ce s-a intamplat in baie. Cand ai iesit de acolo nu aratai prea bine si pareai speriata. Ti s-a intamplat ceva rau? Are cumva legatura cu Ino, am vazuyt-o iesid din toaleta si m-am gandit ca poate ti-a facut ea ceva …
Imediat ce aud numele lui Ino simt cum un nod mi se pune in gat si nu mai pot sa respir. Toate amintirile de acum cateva ore din baie. Toata acea duere, acea suferinta pe care o simteam atunci imi trece prin corp, prin vene, parca obligandu-ma sa-mi amintesc totul din nou, sa retraiesc totul de la capat inca o data, sa simt din nou acea duere, sa-mi vad inca o data sfarsitul in fata ochilor.
Nu ii pot spune ce s-a intamplat intre mine si nenorocita aia de Ino, chiar daca stiu ca nici el nu o suporta si vrea sa scape de ea. Daca i-as spune probabil ca m-ar crede o incapabila, o lasa, o fetita amarata ce nu se poate apara singura si ii este frica de oricine, o persoana care are nevoie tot timpul de cineva langa ea care o fereasca de oricine si orice, chiar daca asta sunt eu cu adevarat, probabil, cred, nu stiu, nu il pot lasa pe el sa isi dea seama de asta. Sunt asa o lasa cand ma gandesc ce am lasat-o pe Ino sa-mi faca, dar ce puteam face? Nu sunt in stare nici macar sa ma apar, dar barem sa o infrunt pe vrajitoarea cea rea?
Raman blocata si nu mai pot face nimic, simt cum totul se invarte in jurul meu si cum eu ametesc. Cred ca ma dezechilibrez, deoarece ii simt mana lui Sasuke peste a mea, tinandu-ma strans, parca nevrand sa-mi mai dea drumul vreodata. La contactul pielii mele cu mana sa moale si fina simt cum un fior imi trece prin tot corpul, facandu-mi inima sa bata din nou cu putere, sa-mi sara iar din piept. Contactul ce se creeaza intre noi ma face sa inebunesc, sa o iau razna. Simt cum uit sa respir si cum inima imi bate din ce in ce mai tare. Fiecare particica din mine simte cum un val de caldura si bucurie ma cuprinde, facand-ma sa-mi pierd controlul si sa fac o prostie.
- Imi pare rau! Ii soptesc cu cea mai mare blandete si parere de rau in glas, in timp ce il imbratisez dulce si dragastos.
In momentul in care bratele mele mici si firave ii inconjoara corpul bine facut, simt cum parfumul lui misterios si dulceag imi invadeaza narile, facandu-ma sa-mi pierd si mai mult mintile. Nu exista nici un locusor, cat de mic, in interiorul meu care sa nu fie invadat de mirosul sau aparte. Simt cum tot corpul meu reactioneaza total invers fata de ceea ce vreau eu sa faca. Eu nu am vrut sa-l imbratisez si nici sa-I cer scuze. De ce i-am cerut scuze? Doamne, imi pierd de fiecare data mintile cand sunt in preajma lui si fac sau spun cele mai tampite lucruri posibile.
Deodata in minte imi apare un mic plan, care nu este prea bun, sa scap de el. Ma gandesc sa fug departe, spre cel mai indepartat loc posibil, unde Sasuke sa nu ma mai gaseasca niciodata, iar eu sa pot trai in continuare fericita, exact ca inainte de a veni aici.
In cateva secunde ma desprind din imbratisare si fara sa mai stau pe ganduri incep sa fug sper iesirea din scoala. Sasuke nu are de gand sa ma lase in pace si incepe si el sa alerge dupa mine. Off, ce ma enerveaza, de ce naiba nu poate sa ma lase in pace sa-mi vad in continuare de viata mea? Copitul asta este chiar stresant!
Ce bine ca holul este gol, asa nimeni nu se va mai mira cat de anormala sunt si cum fug de la detentie. Nu stiam unde o sa ajung dupsa ce voi iesi din scoala, stiu doar un singur lucru: ca nu ma voi oprii din alergat nici macar daca ar fi sa mor daca Sasuke va ramane pe urmele mele, o sa alerg pana nu mai pot de loc, absolut de loc si pana cand picioarele mele nu vor mai putea sa ma tina si o sa cad pe jos de oboseala, nu il voi lasa pe Sasuke sa ma prinda, chiar nu mai suport interogatoriul asta din partea lui, pana la urma ce-l intereseaza pe el ce s-a intamplat in baie, nu are nici un motiv pentru care sa ii pese, nu este vorba despre el.
Prinsa prin gandurile mele, nu imi dau seama ca doar ce am iesit din curtea scolii si ma impiedic de o piatra si cad. Ah, nu, acum Sasuke o sa vina si iar o sa inceapa interogatoriul, este din ce in ce mai incomfortabila prezenta brunetului.
Imediat ce aud numele lui Ino simt cum un nod mi se pune in gat si nu mai pot sa respir. Toate amintirile de acum cateva ore din baie. Toata acea duere, acea suferinta pe care o simteam atunci imi trece prin corp, prin vene, parca obligandu-ma sa-mi amintesc totul din nou, sa retraiesc totul de la capat inca o data, sa simt din nou acea duere, sa-mi vad inca o data sfarsitul in fata ochilor.
Nu ii pot spune ce s-a intamplat intre mine si nenorocita aia de Ino, chiar daca stiu ca nici el nu o suporta si vrea sa scape de ea. Daca i-as spune probabil ca m-ar crede o incapabila, o lasa, o fetita amarata ce nu se poate apara singura si ii este frica de oricine, o persoana care are nevoie tot timpul de cineva langa ea care o fereasca de oricine si orice, chiar daca asta sunt eu cu adevarat, probabil, cred, nu stiu, nu il pot lasa pe el sa isi dea seama de asta. Sunt asa o lasa cand ma gandesc ce am lasat-o pe Ino sa-mi faca, dar ce puteam face? Nu sunt in stare nici macar sa ma apar, dar barem sa o infrunt pe vrajitoarea cea rea?
Raman blocata si nu mai pot face nimic, simt cum totul se invarte in jurul meu si cum eu ametesc. Cred ca ma dezechilibrez, deoarece ii simt mana lui Sasuke peste a mea, tinandu-ma strans, parca nevrand sa-mi mai dea drumul vreodata. La contactul pielii mele cu mana sa moale si fina simt cum un fior imi trece prin tot corpul, facandu-mi inima sa bata din nou cu putere, sa-mi sara iar din piept. Contactul ce se creeaza intre noi ma face sa inebunesc, sa o iau razna. Simt cum uit sa respir si cum inima imi bate din ce in ce mai tare. Fiecare particica din mine simte cum un val de caldura si bucurie ma cuprinde, facand-ma sa-mi pierd controlul si sa fac o prostie.
- Imi pare rau! Ii soptesc cu cea mai mare blandete si parere de rau in glas, in timp ce il imbratisez dulce si dragastos.
In momentul in care bratele mele mici si firave ii inconjoara corpul bine facut, simt cum parfumul lui misterios si dulceag imi invadeaza narile, facandu-ma sa-mi pierd si mai mult mintile. Nu exista nici un locusor, cat de mic, in interiorul meu care sa nu fie invadat de mirosul sau aparte. Simt cum tot corpul meu reactioneaza total invers fata de ceea ce vreau eu sa faca. Eu nu am vrut sa-l imbratisez si nici sa-I cer scuze. De ce i-am cerut scuze? Doamne, imi pierd de fiecare data mintile cand sunt in preajma lui si fac sau spun cele mai tampite lucruri posibile.
Deodata in minte imi apare un mic plan, care nu este prea bun, sa scap de el. Ma gandesc sa fug departe, spre cel mai indepartat loc posibil, unde Sasuke sa nu ma mai gaseasca niciodata, iar eu sa pot trai in continuare fericita, exact ca inainte de a veni aici.
In cateva secunde ma desprind din imbratisare si fara sa mai stau pe ganduri incep sa fug sper iesirea din scoala. Sasuke nu are de gand sa ma lase in pace si incepe si el sa alerge dupa mine. Off, ce ma enerveaza, de ce naiba nu poate sa ma lase in pace sa-mi vad in continuare de viata mea? Copitul asta este chiar stresant!
Ce bine ca holul este gol, asa nimeni nu se va mai mira cat de anormala sunt si cum fug de la detentie. Nu stiam unde o sa ajung dupsa ce voi iesi din scoala, stiu doar un singur lucru: ca nu ma voi oprii din alergat nici macar daca ar fi sa mor daca Sasuke va ramane pe urmele mele, o sa alerg pana nu mai pot de loc, absolut de loc si pana cand picioarele mele nu vor mai putea sa ma tina si o sa cad pe jos de oboseala, nu il voi lasa pe Sasuke sa ma prinda, chiar nu mai suport interogatoriul asta din partea lui, pana la urma ce-l intereseaza pe el ce s-a intamplat in baie, nu are nici un motiv pentru care sa ii pese, nu este vorba despre el.
Prinsa prin gandurile mele, nu imi dau seama ca doar ce am iesit din curtea scolii si ma impiedic de o piatra si cad. Ah, nu, acum Sasuke o sa vina si iar o sa inceapa interogatoriul, este din ce in ce mai incomfortabila prezenta brunetului.