Because we are rebels!

[Who said i have to be normal]

He, he, he am apărut şi eu. Mulţumesc pentru comentarii, sper ca acest capitol să fie pe placul vostru. Să nu uit capitolul este scurt deoarece nu sunt acasă. Aştept păreri, comentarii, etc.

Capitolul 4.

Priveam speriată cuţitul din mâna lui Hidan, am deschis uşa şi l-am tras pe Sasuke în casă, m-am ridicat repede de pe podea şi am închis uşa. Mă uitam la Sasuke ca la un marţian, acesta stătea de parcă aştepta să fie lovit.
-Mai stai mult înşirat pe jos? am spus eu calmă.
Acesta a deschis ochii şi când s-a văzut în siguranţă, s-a ridicat de pe podea prefăcându-se că nu i-am salvat pielea.
„Frate îl doare să spună ceva. Să îmi mulţumească. Nesimţit cu fund mare!” am spus eu oarecum nervoasă.
Îmi dau ochii peste cap şi merg în bucătărie, iau două pahare în care pun suc de portocale, merg în living şi pun paharele pe măsuţa din sticlă, Sasuke dă pe gât paharul cu suc dintr-o înghiţitură. Dau drumul la tv, se pare că Hidan s-a potolit, merg la uşă şi nu îl mai văd pe Hidan. Merg iar în living unde Sasuke deja adormise, merg în camera de oaspeţi, iau o pătură şi merg să îl învelesc. Arată ca un bebeluş când doarme. Mă car în baie, stau un sfert de oră şi ies din dus într-un prosop, cu gijă am păşit pe gresie până în sufragerie şi văd că Sasuke a plecat. La mine în cameră mă îmbrac într-o rochie scurtă, albă, decoltată, în picioare mi-am pus o pereche de sandale cu toc de zece, m-am machiat cu puţin creion dermatograf, tuş şi gloss de buze cu gust de cireşe. Îmi iau o geantă micuţă în care îmi pun telefonul, portofelul şi iau cheile în mână. Ies din casă şi din bloc, merg pe o stradă sau mai bine zis o scurtătură către club. Mulţi beţivi sau drogaţi se uitau la mine dar mie nu îmi pasă. Merg mai departe, simt o mână că îmi e pusă pe umăr, mă întorc enervată, făptaşul era un beţiv nenorocit căruia îi era cald cu dinţii în gură, vreau să îi dau un pumn în gură dar acesta îmi prinde pumnul şi îmi duce pumnul la spate, strâng din dinţi din cauza dureri şi strânsori în care mă ţine. Simt un pumn în spate, acesta îmi dă drumul la mână şi mă dezechilibrez, simt asfaltul umed şi rece, închid ochii şi totul negru.
„Ce mă doare capul! Cred că e de la căzătura pe care mi-am luat-o.” Mi-am spus eu deschizând ochii.
Văd o cameră mare, vopsită în roşu, un pat în formă de inimă cu aşternuturi vişinii din satin.
„Nu-mi spune, asta e o cameră de bordel dar ce caut eu în ea?” Mă gândeam la tot felul de prostii, pe uşă a intrat cineva, nu văd fiindcă sunt legată al dracu de bine.
-Nenorocitu dracu ia-ţi mâinile alea jegoase de pe mine! am spus eu zbătându-mă ca peştele pe uscat.
-Parcă mă iubeai, acum sunt nenorocit? aud o voce cunoscută dar atât de rece.
-Esti un bou, de asta m-am despărţit de tine. La tine sexul e pe primul plan şi spui şi tu un „Te iubesc” din joi în paşte! asta nu se joacă cu nervi mei.
Acesta îmi eliberează mâinile, mă ia de umăr şi mă trânteşte în pat. Îi simt buzele calde pe gătul meu fin, încet dar sigur intru în jocul său. Cum ne-am rostogolit şi eu ajunsesem deasupra lui i-am tras un pumn şi am rupt-o la fugă pe scările din marmură neagră. Când am văzut că uşa de la intrare este din sticlă şi sticlă proastă, i-am dat un picior, spărgând geamul. Îmi văd geanta şi merg in viteză să o iau, ies din vilă şi o rup la fugă către secţia de poliţie. Am ajuns destul de repede, mai ales că fug cât mă ţin picioarele. Ajung în faţa unei clădiri imense albastre. Intru şi văd un piloţist care stătea pe un scaun în faţa unui calculator şi cu nişte dosare în faţă.
- Mă scuzaţi, unde pot depune o plângere? am întrebat eu atrăgându-i atenţia poliţistului.
- Chiar aici. Spune acesta privindu-mă ca pe o păpuşă.
- Mulţumesc frumos, îmi puteţi da o cerere?
Acesta nu mai spune nimic şi îmi dă cererea pe care o aşteptam. Am scris numele meu şi numele lui Deidera. După ce mai citesc o dată să mă asigur că nu i-am lăsat lui Deidera vre-o portiţă de scăpare, merg şi îi dau poliţistului cererea. Acesta mă pune să semnez nu ştiu ce acte şi îmi spune că dacă de mai apropie de mine să sun la poliţie. Îi mulţumesc şi ies din secţie, cu paşi mărunţi mă cad către casă, am ajuns destul de repede dar foarte obosită, merg să îmi fac un duş şi merg la culcare deşi este ora 6:35 dimineaţa chiar nu îmi pasă că azi facem ore. Adorm destul de repede…peste câteva ore începe să îmi sune telefonul, îl iau de pe noptieră şi închid fără să îmi pese cine mă sună şi iar adorm.
„Ce bine e să te maseze cineva. Stai, masaj? Eu sunt singura în casă.” mi-am amintit eu, mă ridic şi văd o femeie cu părul blond care stă ca dracu, ochii negrii plini de ură, o faţa de zici ca moartea, mai slabă ca un schelet care mă priveşte nervoasă.
- Ποιος στο διάολο είσαι εσύ. am spus eu în gracă.
- Ce? Fetiţa română, engleză ştii? mă întreabă aceasta cu o voce de ciocănitoare.
- Είσαι χειρότερη από ό, τι νόμιζα. i-am răspuns eu tot în greacă.
- Do you speak English? îmi spune ea în enzleză.
- Τι κάνεις στο δωμάτιό μου;. am întrebat-o încercând să rămân calmă.
- Eu sunt menajera. a spus aceasta mimând că dă cu mopul.
- Atunci ce stai fă-ti treaba dar nu în camera mea. i-am spus eu în română.
Aceasta sa făcut roşie de furie că nu i-am vorbit în română de la început şi a iesit. Iau telefonul de pe jos, în deschis şi caut numătul tatălui meu.
- Tata cine e ciocănitoarea asta? am spus eu nervoasă.
- Ea noua menajeră, nu îţi place?
- Deşrata asta menajeră? Tată asta îţi pune pietre în geantă ca să nu o lipească vântu de stâlpi.
- Λοιπόν, η κόρη μου και εγώ θα μιλήσω για την μαμά σου και να δούμε τι μπορούμε να κάνουμε.. mi-a spus tata calm.
I-am închis telefonul în nas şi am mers în baie, peste mine intră menajera care îmi deschide uşa de la cabina de duş.
- Ce morţii tăi cauţi în baie fă? am spus eu nerovasă la ume după “minunata” trezile de care am avut parte.
- De unde să sţiu eu că eşti aici? îmi spune ea cu un aer superior.
- Vezi că tu eşti slugă iar eu comand. Ai înţeles? am spus eu băgându-mi mâna în părul ei.
Aceasta nu mai spune nimic doar mă impora să o iest şi sa îi dau drumul, mă întorc în cabină şi îmi continui duşul. Ies într-un halat din satin negru, merg la mine în cameră, îmi usuc părul şi în îndrept cu placa, mă îmbrac cu o pereche de pantaloni de trening şi un tricou alb, merg în bucătărie iar menajera îmi spune că mi-a prezătit masa. Când vreau să beau din paharul cu cola simt un miros ciudat.
“Stai aşa asta e otravă. Şi mâncarea miroase lafel.” Mi-am spus eu nervoasă.
- Hei tu menajera…vino în bucătărie. am spus eu prvind paharul
- Ce s-a îmtâmlat? mă întreabă aceasta privindu-mă de sus.
- Eşi dată afară. Mi-ai pus otravă şi în mâncare şi in suc. Cine te-a trimis?
- Hidan. a spus ea arajându-şi părul.
- Zii lui Hidan că nu o să mai apuce zoua de mâine. am spus eu în timp ce îi luam catrafusele matracucii şi îi le aruncam pe uşa. Aceasta a plecat fără să îi pese că eu era cât pe ce să o omor cu bătaia dacă mai comenta mult. M-am dus la mine în cameră, am fosrmat un număr şu aud voce somnoroasă a unui bărbat.
- Dexter trezirea! Iei primul avion către România, nu îmi pasă cum şi în ce fel vii aici. am spus eu şi i-am închis telefonul în nas.
Proveam o poză în care eram eu şi un băiat cu părul roz, ochii verzi, este fratele meu, îi spun dexter epntru că mereu era geniul blocului. Partea bună eu mă jucam el îmi scria temele, merg în living, mă aşet pe pat şi mă uit la tv, e ora 19:30 şi ştirile au început. Provesc plictisită televizorul, inched ochii şi adorm.

Acesta este capitolul, îmi pare rău că am venit aşa târziu. Nextu nu ştiu când o să vină aşa ca nu mă alergaţi cu satârul.

Dicţionar:
Ποιος στο διάολο είσαι εσύ Cine dracu mai eşti şi tu?
Είσαι χειρότερη από ό, τι νόμιζα. Eşti mai proastă decât credeam.
Λοιπόν, η κόρη μου και εγώ θα μιλήσω για την μαμά σου και να δούμε τι μπορούμε να κάνουμε. Ei bine, fetita mea voi vorbi cu mama ta si vom vedea ce putem face.
Τι κάνεις στο δωμάτιό μου; Ce cauţi tu în camra mea?